Miniștrii de externe din țările G7, reuniți în Italia, s-au angajat să ajute Ucraina să își consolideze apărarea aeriană și să încerce să folosească activele rusești înghețate pentru a sprijini Kievul.

Întruniți pe insula italiană Capri, în Marea Mediterană, pe fondul îngrijorărilor legate de un conflict regional mai amplu în Orientul Mijlociu și în timp ce războiul din Ucraina se prelungește, șefii diplomațiilor celor mai puternice democrații occidentale au promis să “consolideze capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei”.

În urma atacului cu drone și rachete al Iranului asupra Israelului și a exploziilor din Iran din noaptea de vineri spre sâmbătă, dezescaladarea situației în regiune s-a numărat printre celelalte subiecte discutate. Miniștrii de externe au abordat, de asemenea, mișcările tot mai asertive ale Chinei în Oceanul Indian și în regiunea Pacificului.

Țările din Grupul celor Șapte (G7) analizează dacă pot folosi activele rusești înghețate deținute în Occident pentru a ajuta Ucraina, a declarat vineri ministrul italian de externe Antonio Tajani, după reuniunea de la Capri, citat de Deutsche Welle. În comunicatul final al reuniunii, miniștrii de externe au declarat că vor examina utilizarea activelor rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina.

Statele Unite și Marea Britanie au declarat că doresc ca cele aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele rusești suverane să fie folosite pentru a plăti pentru apărarea Ucrainei, dar statele membre ale UE au pus anterior la îndoială legalitatea unei astfel de acțiuni.

Tajani a declarat că utilizarea dobânzilor din fonduri ar fi posibilă din punct de vedere legal, dar că experții nu au stabilit încă dacă utilizarea capitalului propriu-zis ar putea avea, de asemenea, o bază legală.

În declarația lor finală, miniștrii de externe au promis să “consolideze capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei”, în timp ce la reuniunea din Capri au participat și ministrul de externe ucrainean Dmitri Kuleba și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

“Ne exprimăm în special hotărârea de a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei pentru a salva vieți și a proteja infrastructura critică. De asemenea, vom colabora cu partenerii în acest scop”, au afirmat miniștrii de externe ai Italiei, Statelor Unite, Marii Britanii, Franței, Canadei și Germaniei și Înaltul Reprezentant al UE în declarația finală.

“Reafirmăm hotărârea noastră de neclintit de a sprijini Ucraina democratică în timp ce își apără libertatea, suveranitatea, independența și integritatea teritorială, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Aducem un omagiu curajului și rezilienței poporului ucrainean, care luptă pentru libertatea și viitorul său democratic”, au mai precizat miniștrii de externe.

Decizia G7 vine după ce și liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete.

Decizia a fost precedată de o discuție în regim videoconferință în cadrul summitului între cei 27 de lideri europeni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a solicitat în partea sa de Europă nivelul de apărare aeriană din Orientul Mijlociu, referindu-se la respingerea de către Israel, cu ajutorul SUA, Marii Britanii și Franței, a rachetelor și dronelor iraniene.

“Cerul nostru ucrainean și cerul vecinilor noștri merită același nivel de securitate“, a subliniat Zelenski.

Înaintea reuniunii de la Bruxelles, președintele Iohannis, candidat la șefia NATO, a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, cadru în care înaltul oficial aliat a transmis că îi încurajează pe toți aliații “să sape adânc pentru a furniza mai multă muniție și apărare aeriană”. 

De altfel, premierii a trei țări UE și NATO – Cehia, Danemarca și Olanda – s-au întâlnit miercuri cu secretarul general al NATO pentru a discuta sprijinul european și occidental pentru Ucraina.

În ceea ce privește sprijinul României pentru Ucraina, Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vilnius, cu prilejul summitului Inițiativei celor Trei Mări, cei doi discutând necesitatea de a consolida apărarea aeriană ucraineană și de a crea un scut aerian fiabil.

Vicecancelarul german Robert Habeck, ministru pentru afaceri economice și acțiune climatică, a efectuat joi o vizită surpriză în Kiev pentru a transmite sprijinul țării sale pentru Ucraina, care se confruntă cu lipsă munițiilor și armelor în fața intensificării atacurilor din partea Rusiei, anunță Deutsche Welle.

Habeck a avut discuții cu președintele Volodimir Zelenski și alți oficiali ucraineni. Într-o reacție pentru Deutsche Welle, Habeck a declarat că starea de spirit de la Kiev este ”foarte puternică” și că toți cei cu care a vorbit s-au arătat hotărâți să ”continue să lupte” pentru libertatea Ucrainei.

Întrebat dacă este de părere că Rusia poate fi oprită, Habeck a răspuns: ”Bineînțeles că poate fi oprită. Ei (forțele ucrainene) au nevoie de sisteme de apărare antiaeriană, mai multe sisteme de apărare antiaeriană. Este un lucru despre care m-a întrebat președintele”.

”Germania a livrat încă un sistem Patriot, iar noi facem acest lucru ca o primă mișcare pentru a le cere și altora și pentru a da un exemplu că toată lumea poate face un pic mai mult. Dacă vă uitați la numărul de sisteme Patriot pe care le au alte țări, există țări care au cu (câteva) mai multe sisteme Patriot decât are Germania”, a declarat Habeck.

La rândul său, președintele ucrainean a mulțumit Germaniei și întregii societăți germane pentru ”sprijinul tangibil oferit Ucrainei pe parcursul întregului război, în condițiile tuturor acestor provocări”, detaliază Administrația Prezidențială ucraineană într-un comunicat.

Părțile s-au concentrat, de asemenea, asupra importanței consolidării în continuare a apărării aeriene a Ucrainei cu sisteme moderne de fabricație occidentală.

În timpul întâlnirii, părțile au discutat despre reabilitarea infrastructurii energetice după atacurile cu rachete rusești, precum și despre modalitățile de atragere a asistenței germane pentru repararea rapidă a centralelor electrice avariate.

O atenție deosebită a fost acordată cooperării bilaterale în industria de apărare și nevoilor de apărare ale apărătorilor ucraineni.

Părțile au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la atragerea investițiilor germane în Ucraina și la dezvoltarea cooperării economice și au coordonat măsurile de pregătire a Conferinței pentru redresarea Ucrainei, care va avea loc la Berlin în luna iunie a acestui an.

Cancelarul german Olaf Scholz și-a reluat joi promisiunea de a trimite încă o baterie de rachete Patriot în Ucraina, îndemnându-i pe partenerii din NATO să facă același lucru.

De altfel, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au decis că este necesar ca statele UE să furnizeze “urgent apărare antiaeriană Ucrainei”, mai ales în contextul în care ajutorul american pentru Kiev întârzie, dar există speranțe că acesta va sosi în curând pentru că Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina.

Între timp, Uniunea Europeană a instituit Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 miliarde de euro.

Directorul CIA, Bill Burns, a avertizat joi că, dacă SUA nu trimit mai mult sprijin militar, Ucraina ar putea „pierde” războiul împotriva Rusiei până la sfârșitul anului, relatează CNN și Politico.

Comentariile sale marchează unul dintre cele mai dure avertismente de până acum din partea administrației Biden cu privire la mizele din Ucraina, în timp ce Congresul dezbate dacă va aproba sau nu un pachet de ajutor mult amânat pentru Kiev.

Cu doar o lună în urmă, Burns a avertizat, în cadrul unei apariții în fața Comisiei de Informații a Senatului, că dacă Congresul nu se va mobiliza pentru a autoriza un sprijin suplimentar – mult timp împiedicat de opoziția conservatoare din Camera Reprezentanților – „Ucraina va pierde probabil teren și probabil un teren semnificativ în 2024″.

Dar joi, în timpul unei apariții la George W. Bush Center, el a avertizat că Ucraina ar putea fi forțată să capituleze în întregime.

„Cu impulsul pe care l-ar da asistența militară, atât din punct de vedere practic, cât și psihologic, cred că ucrainenii sunt pe deplin capabili să reziste până în 2024″, a declarat Burns.

„Fără asistență suplimentară, situația este mult mai gravă”, a continuat el. „Există un risc foarte real ca ucrainenii să piardă pe câmpul de luptă până la sfârșitul anului 2024, sau cel puțin să-l pună pe Putin într-o poziție în care ar putea dicta termenii unei înțelegeri politice.”

Burns a detaliat nevoia disperată de muniție de bază cu care se confruntă Ucraina pe câmpul de luptă. El a povestit că două brigăzi – unități de peste 2.000 de oameni – au avut „15 cartușe de artilerie pe zi” și, respectiv, „un mare total de 42 de cartușe de mortier”.

„Au fost copleșiți, și nu a fost din lipsă de curaj sau determinare din partea lor, iar îngrijorarea mea este că vom vedea mai multe Avdiivka în viitor fără asistență suplimentară”, a spus Burns, referindu-se la un oraș ucrainean pierdut recent în fața avansurilor rusești.

Lipsa de muniție și echipament militar din Ucraina, rezultată din lupta SUA și a aliaților săi pentru a realimenta armata țării, a avut un efect din ce în ce mai grav pe câmpul de luptă.

Avertismentul survine în contextul în care administrația Biden încearcă să profite de o oportunitate politică neașteptată la Capitoliu pentru a determina Camera Reprezentanților să adopte pachetul de ajutor financiar care se ridică la 61 miliarde de dolari. Legislația include, de asemenea, un ajutor pentru Israel și, ca urmare, președintele Camerei, Mike Johnson, a fost presat să treacă la adoptarea pachetului după atacul iranian asupra Israelului din weekend. Într-un efort de a satisface facțiunile divizate ale Partidului Republican, dintre care unele susțin și altele se opun ajutorului pentru Ucraina, el a împărțit legislația în proiecte de lege separate, iar partea privind ajutorul pentru Ucraina ar trebui să fie supusă la vot sâmbătă seara.