Connect with us

INTERNAȚIONAL

„Cine este, de fapt, Obama în politica externă?” Cele mai importante editoriale din presa americană critică modul în care preşedintele SUA a reacţionat la expansionismul Rusiei lui Putin

Published

on

Cele mai dure acuzaţii faţă de modul în care Barack Obama şi Casa Albă au ales să gestioneze criza din Ucraina au venit chiar de acasă, din SUA. Republicanii l-au atacat pe preşedintele american pentru “moliciunea” cu care a abordat negocierile cu Rusia şi Vladimir Putin, iar unii analişti, printre care şi fosta eminenţă cenuşie Henry Kissinger, acuză SUA că pur şi simplu nu au o politică externă coerentă, ceea ce le-a pus în situaţia de a se pune în inferioritate în faţa Rusiei. Gândul vă prezintă câteva fragmente din cele mai influente editoriale pe această temă, din presa americană.

ObamaModul în care preşedintele american Barack Obama a ales să gestioneze criza din Ucraina, care a culminat cu preluarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, a fost criticat dur în SUA, atât de adversarii politici, cât şi de unii analişti.

Henry Kissinger, fost secretar de stat al SUA în perioada 1973-1977, sub preşedinţii Nixon şi Ford, este unul dintre cei mai influenţi diplomaţi şi analişti de politică externă. El arată, într-un editorial publicat de Washington Post, că SUA ar trebui înainte de toate să ştie unde vrea să ajungă, în gestionarea crizei din Ucraina, pentru că altfel va sfârşi printr-un eşec. Până acum, vorbele sale scrise înainte de preluarea Crimeii, par să se adeverească.

► “Discuţia publică din Ucraina este doar despre confruntare. Dar ştim încotro ne îndreptăm? În viaţa mea, am văzut patru războaie începute cu mare entuziasm şi sprijin public, pe niciunul neştiind cum să-l ducem la capăt, iar din trei dintre ele ne-am retras unilateral. Testul politicii este cum termini, nu cum începi. (…) O politică înţeleaptă a SUA faţă de Ucraina ar fi să caute o cale pentru ca cele două părţi ale ţării să coopereze una cu alta. Ar trebui să căutăm reconcilierea, nu dominaţia unei facţiuni. (…) SUA trebuie să evite să trateze Rusia ca pe o aberaţie care este învăţată cu răbdare regulile de conduită stabilite de Washington. Putin este un strateg serios – în premisele istoriei Rusiei. Înţelegerea valorilor şi psihologiei americane nu sunt punctele sale forte. Dar nici înţelegerea istoriei şi psiholgiei ruseşti nu sunt un punct forte al politicienilor SUA”, arată Kissinger.

El susţine că, aşa cum a mai spus-o, Ucraina ar trebui să rămână o zonă-tampon între Rusia şi Vest, care nu trebuie să adere la NATO, pentru că asta ar constitui o ştirbire de neacceptat a sferei de influenţă a Rusiei în regiune. Kissinger dă de înţeles că Obama s-a implicat în conflict de partea Kievului, lucru care a stricat echilibrul negocierilor cu Rusia.

Reputatul analist Thomas L. Friedman, multiplu câştigător al premiului Pulitzer, arată într-un editorial din New York Times, că Obama a avut o strategie atât de lipsită de contur şi scop în Ucraina, încât a ajuns să joace trei roluri într-o singură lună: Pollyanna (fetiţă ingenuă, personaj de roman şi desene animate), John Wayne şi Henry Kissinger.

► “(Conservatorii l-au acuzat pe Obama că) E o Pollyanna – mereu căutând partea bună a oamenilor. Între timp, liberalii l-au atacat pe Obama pentru ceea ce ei numesc obiceiul său de a lansa cu uşurinţă drone, ordonând uciderea ţintită din aer a sute de oameni; e un John Wayne, aducând justiţia răzbunătoare asupra celor care au rănit sau poate plănuiesc să rănească SUA. Şi, colac peste pupăză, Obama a fost acuzat de critici de stânga şi de dreapta că este un hiperrealist kissingerian, care se mulţumeşte să privească regimul sirian ucigându-şi poporul, pentru că, oricât de tragic ar fi, interesele americane acolo sunt minime. Nu poate fi uşor să fii Pollyanna, John Wayne şi Henry Kissinger la un loc. Deci cine este de fapt Obama în politica externă?”, scrie Thomas L. Friedman.

“Modul în care SUA şi UE pot ajuta, ceea ce va lua timp, este să clădească noi politici energetice care să diminueze dependenţa europeană de gazul rusesc – laptele de mamă pentru putinism. Dar noi, americanii, trebuie şi să muncim mai mult pentru a ne face ţara un exemplu convingător de capitalism şi democraţie, nu doar cea mai curată cămaşă murdară din lume, când vine vorba despre economia noastră, şi nici doar cea mai bună democraţie pe care o pot cumpăra banii, când vine vorba despre politicile noastre”, mai scrie Friedman.

Profesorul de politici internaţionale de la Harvard, Stephen Walt, scrie în Foreign Policy despre aceeaşi lipsă de viziune de la Casa Albă şi despre faptul că Obama s-a implicat prea mult de o singură parte a conflictului din Ucraina.

► “Obama a fost orbit de evenimentele din Ucraina, însă de ce administraţia nu a prevăzut asta rămâne un mister. Indiferent de ce spune Putin, răsturnarea lui Ianukovici nu a fost un complot occidental şi din multe puncte de vedere el merita să plece. Însă SUA nu au fost o parte neutră în acest proces, cu oficiali americani de top – inclusiv adjunctul secretarului de stat Victoria Nuland şi ambasadorul SUA Geoffrey Pyatt, care au făcut fie acţiuni, fie declaraţii care au arătat sprijinul clar pentru demonstranţi şi preferinţa clară a SUA pentru premierul Arseni Iaţeniuk. Din păcate, ei au intervenit fără să ţină seama de cum va privi Rusia aceste lucruri, mai ales după 20 de ani de expansiune NATO, după amplasarea de instalaţii anti-rachetă lângă graniţa sovietică şi după propunerea din 2008 a lui George W. Bush de a aduce Ucraina şi Georgia în NATO. A fost incompetenţă geostrategică de cea mai mare clasă, dar asta se întâmplă când preşedinţii şi secretarii de stat sunt prea ocupaţi cu un catralion de alte lucruri şi nu mai sunt atenţi la ce fac subordonaţii lor mânaţi de ideologii”, scrie Walt în Foreign Policy.

Adversarii politici ai lui Obama nu s-au lăsat mai prejos. Republicana Condoleezza Rice, fostul secretar de stat al lui George W. Bush, scrie într-un editorial din Washington Post:

► “Aceste evoluţii globale nu s-au întâmplat ca răspuns la o politică externă prea musculoasă a SUA: ţările nu încearcă să contrabalanseze puterea americană. Au apărut din cauza semnalelor că suntem epuizaţi şi dezinteresaţi. Evenimentele din Ucraina ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru cei din ambele tabere politice, care cred că SUA ar trebui să evite responsabilităţile de leadership. Dacă nu se ţine cont de acest lucru, dictatorii şi extremiştii de pe tot globul vor prinde curaj. Şi noi vom plăti un preţ, pe măsură ce interesele şi valorile noastre sunt călcate în picioare de ascensiunea lor”, scrie Rice.

Fostul candidat la preşedinţie, senatorul republican John McCain, este şi mai dur, acuzându-l pe Obama de lipsă de realism în evaluarea politicii externe a SUA.

► “Crimeea a scos la iveală o deranjantă lipsă de realism care a caracterizat politica noastră externă sub preşedintele Obama. Este această viziune asupra lumii, sau lipsă a ei, care trebuie să se schimbe. De 5 ani, americanilor li s-a spus că ameninţarea războiului dă înapoi, că putem să ne retragem din lume cu costuri reduse pentru interesele şi valorile noastre. Asta a produs o percepţie că SUA sunt slabe, iar pentru oameni ca domnul Putin, slăbiciunea este provocatoare. (…) Cea mai mare forţă a Americii a fost mereu viziunea sa plină de speranţă a progresului uman. Însă speranţele nu avansează singure, iar întunericul care le ameninţă nu vor fi alungate de o Americă în negare faţă de lumea aşa cum este ea. Este nevoie de realism, putere şi leadership. Dacă Crimeea nu ne face să realizăm acest fapt, mi-e frică să mă gândesc ce o va face”, scrie McCain într-un editorial găzduit de New York Times.

INTERNAȚIONAL

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană: Pe lângă dezinformare și spionaj digital, domeniul securității cibernetice face parte din noul tip de război

Published

on

© NATO

Domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război, a afirmat, marţi, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, în cadrul unei intervenții video la conferinţea „Building Blocks of Global Digitalisation: creating trust, deterrence & policy coordination through cyber diplomacy”, scrie Agerpres

„Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei Ucrainei  de către Rusia, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei”, a punctat el.

În acest context, secretarul general adjunct al NATO a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept „esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict”.

„Este un aspect crucial pentru rolurile de apărare şi descurajare, de aceea este o prioritate a agendei NATO actuale”, a subliniat Mircea Geoană.

De aemenea, el a vorbit și de sprijinul aliat pe care Ucraina îl primeşte în acest domeniu, spunând  că experţii NATO din Bruxelles schimbă frecvent informaţii cu omologii lor ucraineni şi le oferă asistenţă.

Mai mult, secretarul general adjunct al NATO a atras atenţia că Georgia şi Bosnia-Herţegovina „prezintă un risc de a fi ţinta unei agresiuni ruse”.

„Aşa că suplimentăm susţinerea noastră adaptată, atât din punct de vedere politic, cât şi practic, pentru a consolida rezilienţa şi să împiedicăm alte agresiuni, inclusiv în domeniul cibernetic”, a punctat Mircea Geoană.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Marea Britanie solicită ca Suedia şi Finlanda să adere la NATO “cât mai curând posibil”. Franța “va fi alături de Helsinki și Stockholm” în temeiul clauzei de apărare reciprocă din tratatul UE

Published

on

© Permanent Representation of Belgium to NATO

Suedia şi Finlanda ar trebui să adere la NATO “cât mai curând posibil”, iar “aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat luni ministrul britanic de externe, Liz Truss, într-un comunicat, în timp ce, de la Paris, Palatul Elysee a spus că Franţa “va fi alături de Finlanda şi Suedia” în caz de agresiune.

“Regatul Unit sprijină ferm cererile de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei. Ele ar trebui să fie integrate în Alianţă cât mai curând posibil, aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat Liz Truss, după ce Helsinki și Stockholm și-au anunțat formal decizia de a adera la NATO.

Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO.

Aceste acorduri “demonstrează angajamentul nostru ferm şi fără echivoc faţă de ambele ţări în cursul acestui proces şi dincolo de acesta”, a spus şefa diplomaţiei de la Londra.

În egală măsură, Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a avertizat că “orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”.

Într-un comunicat, președinția franceză a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona.

“Franţa îşi reafirmă angajamentul în temeiul articolului 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi este pregătită să consolideze cooperarea în domeniul apărării şi securităţii cu aceşti doi parteneri, prin consultări strategice la nivel înalt şi interacţiuni militare întărite”, a spus Palatul Elysée.

Continue Reading

NATO

Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că rezervele Turciei cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică trebuie luate în considerare, deoarece Ankara este un aliat important în cadrul NATO.

Turcia este un aliat apreciat şi trebuie ţinut cont de orice îngrijorări privind securitatea“, a scris Stoltenberg pe Twitter după o convorbire telefonică pe care a avut-o cu ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu.

Trebuie să fim uniți în acest moment istoric“, a adăugat el.

În același timp, la Washington, secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman s-a întâlnit cu ministrul adjunct de externe turc Sedat Onal, cu care a discutat despre “sprijinul ferm și vocal al Turciei pentru Ucraina” și “despre necesitatea solidarității între aliații și partenerii NATO în confruntarea cu atacul premeditat, neprovocat și nejustificat al Rusiei asupra Ucrainei și în impunerea unor costuri reale lui Putin și acoliților săi”.

De asemenea, remarcile lui Stoltenberg vin după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a criticat din nou posibilitatea ca Finlanda şi Suedia să intre în Alianţa Nord-Atlantică, spunând că nu poate fi de acord cu aderarea unor ţări care au impus sancţiuni Turciei.

El a reiterat poziţia că ambele ţări sprijină “organizaţii teroriste”, printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria.

Citiți și Aderarea la NATO: Turcia, nemulțumită de atitudinea „neconstructivă” a Suediei față de preocupările sale. O delegație a guvernului suedez va merge la Ankara pentru discuții

Erdogan s-a poziționat astfel după ce, luni, Suedia a decis să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să solicite oficial aderarea la NATO, iar duminică, Finlanda a anunțat că va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA12 mins ago

Asociația H.appyCities lansează DES Hub, o platformă colaborativă de urmărire a digitalizării României

U.E.51 mins ago

Josep Borrell estimează că ar putea dura încă două săptămâni până când statele UE vor conveni asupra unui embargo privind petrolul rusesc

INTERNAȚIONAL53 mins ago

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană: Pe lângă dezinformare și spionaj digital, domeniul securității cibernetice face parte din noul tip de război

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru implementarea sistemului național RO e-Factura și factura electronică în România

MAREA BRITANIE2 hours ago

Marea Britanie solicită ca Suedia şi Finlanda să adere la NATO “cât mai curând posibil”. Franța “va fi alături de Helsinki și Stockholm” în temeiul clauzei de apărare reciprocă din tratatul UE

U.E.2 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Europarlamentarul Gheorghe Falcă solicită un buget european dedicat turismului și crearea unei agenții europene pentru turism

CONSILIUL UE3 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Este momentul să fie reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat Ucrainei

NATO3 hours ago

Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

U.E.2 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA19 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending