Connect with us

INTERNAȚIONAL

„Cine este, de fapt, Obama în politica externă?” Cele mai importante editoriale din presa americană critică modul în care preşedintele SUA a reacţionat la expansionismul Rusiei lui Putin

Published

on

Cele mai dure acuzaţii faţă de modul în care Barack Obama şi Casa Albă au ales să gestioneze criza din Ucraina au venit chiar de acasă, din SUA. Republicanii l-au atacat pe preşedintele american pentru “moliciunea” cu care a abordat negocierile cu Rusia şi Vladimir Putin, iar unii analişti, printre care şi fosta eminenţă cenuşie Henry Kissinger, acuză SUA că pur şi simplu nu au o politică externă coerentă, ceea ce le-a pus în situaţia de a se pune în inferioritate în faţa Rusiei. Gândul vă prezintă câteva fragmente din cele mai influente editoriale pe această temă, din presa americană.

ObamaModul în care preşedintele american Barack Obama a ales să gestioneze criza din Ucraina, care a culminat cu preluarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, a fost criticat dur în SUA, atât de adversarii politici, cât şi de unii analişti.

Henry Kissinger, fost secretar de stat al SUA în perioada 1973-1977, sub preşedinţii Nixon şi Ford, este unul dintre cei mai influenţi diplomaţi şi analişti de politică externă. El arată, într-un editorial publicat de Washington Post, că SUA ar trebui înainte de toate să ştie unde vrea să ajungă, în gestionarea crizei din Ucraina, pentru că altfel va sfârşi printr-un eşec. Până acum, vorbele sale scrise înainte de preluarea Crimeii, par să se adeverească.

► “Discuţia publică din Ucraina este doar despre confruntare. Dar ştim încotro ne îndreptăm? În viaţa mea, am văzut patru războaie începute cu mare entuziasm şi sprijin public, pe niciunul neştiind cum să-l ducem la capăt, iar din trei dintre ele ne-am retras unilateral. Testul politicii este cum termini, nu cum începi. (…) O politică înţeleaptă a SUA faţă de Ucraina ar fi să caute o cale pentru ca cele două părţi ale ţării să coopereze una cu alta. Ar trebui să căutăm reconcilierea, nu dominaţia unei facţiuni. (…) SUA trebuie să evite să trateze Rusia ca pe o aberaţie care este învăţată cu răbdare regulile de conduită stabilite de Washington. Putin este un strateg serios – în premisele istoriei Rusiei. Înţelegerea valorilor şi psihologiei americane nu sunt punctele sale forte. Dar nici înţelegerea istoriei şi psiholgiei ruseşti nu sunt un punct forte al politicienilor SUA”, arată Kissinger.

El susţine că, aşa cum a mai spus-o, Ucraina ar trebui să rămână o zonă-tampon între Rusia şi Vest, care nu trebuie să adere la NATO, pentru că asta ar constitui o ştirbire de neacceptat a sferei de influenţă a Rusiei în regiune. Kissinger dă de înţeles că Obama s-a implicat în conflict de partea Kievului, lucru care a stricat echilibrul negocierilor cu Rusia.

Reputatul analist Thomas L. Friedman, multiplu câştigător al premiului Pulitzer, arată într-un editorial din New York Times, că Obama a avut o strategie atât de lipsită de contur şi scop în Ucraina, încât a ajuns să joace trei roluri într-o singură lună: Pollyanna (fetiţă ingenuă, personaj de roman şi desene animate), John Wayne şi Henry Kissinger.

► “(Conservatorii l-au acuzat pe Obama că) E o Pollyanna – mereu căutând partea bună a oamenilor. Între timp, liberalii l-au atacat pe Obama pentru ceea ce ei numesc obiceiul său de a lansa cu uşurinţă drone, ordonând uciderea ţintită din aer a sute de oameni; e un John Wayne, aducând justiţia răzbunătoare asupra celor care au rănit sau poate plănuiesc să rănească SUA. Şi, colac peste pupăză, Obama a fost acuzat de critici de stânga şi de dreapta că este un hiperrealist kissingerian, care se mulţumeşte să privească regimul sirian ucigându-şi poporul, pentru că, oricât de tragic ar fi, interesele americane acolo sunt minime. Nu poate fi uşor să fii Pollyanna, John Wayne şi Henry Kissinger la un loc. Deci cine este de fapt Obama în politica externă?”, scrie Thomas L. Friedman.

“Modul în care SUA şi UE pot ajuta, ceea ce va lua timp, este să clădească noi politici energetice care să diminueze dependenţa europeană de gazul rusesc – laptele de mamă pentru putinism. Dar noi, americanii, trebuie şi să muncim mai mult pentru a ne face ţara un exemplu convingător de capitalism şi democraţie, nu doar cea mai curată cămaşă murdară din lume, când vine vorba despre economia noastră, şi nici doar cea mai bună democraţie pe care o pot cumpăra banii, când vine vorba despre politicile noastre”, mai scrie Friedman.

Profesorul de politici internaţionale de la Harvard, Stephen Walt, scrie în Foreign Policy despre aceeaşi lipsă de viziune de la Casa Albă şi despre faptul că Obama s-a implicat prea mult de o singură parte a conflictului din Ucraina.

► “Obama a fost orbit de evenimentele din Ucraina, însă de ce administraţia nu a prevăzut asta rămâne un mister. Indiferent de ce spune Putin, răsturnarea lui Ianukovici nu a fost un complot occidental şi din multe puncte de vedere el merita să plece. Însă SUA nu au fost o parte neutră în acest proces, cu oficiali americani de top – inclusiv adjunctul secretarului de stat Victoria Nuland şi ambasadorul SUA Geoffrey Pyatt, care au făcut fie acţiuni, fie declaraţii care au arătat sprijinul clar pentru demonstranţi şi preferinţa clară a SUA pentru premierul Arseni Iaţeniuk. Din păcate, ei au intervenit fără să ţină seama de cum va privi Rusia aceste lucruri, mai ales după 20 de ani de expansiune NATO, după amplasarea de instalaţii anti-rachetă lângă graniţa sovietică şi după propunerea din 2008 a lui George W. Bush de a aduce Ucraina şi Georgia în NATO. A fost incompetenţă geostrategică de cea mai mare clasă, dar asta se întâmplă când preşedinţii şi secretarii de stat sunt prea ocupaţi cu un catralion de alte lucruri şi nu mai sunt atenţi la ce fac subordonaţii lor mânaţi de ideologii”, scrie Walt în Foreign Policy.

Adversarii politici ai lui Obama nu s-au lăsat mai prejos. Republicana Condoleezza Rice, fostul secretar de stat al lui George W. Bush, scrie într-un editorial din Washington Post:

► “Aceste evoluţii globale nu s-au întâmplat ca răspuns la o politică externă prea musculoasă a SUA: ţările nu încearcă să contrabalanseze puterea americană. Au apărut din cauza semnalelor că suntem epuizaţi şi dezinteresaţi. Evenimentele din Ucraina ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru cei din ambele tabere politice, care cred că SUA ar trebui să evite responsabilităţile de leadership. Dacă nu se ţine cont de acest lucru, dictatorii şi extremiştii de pe tot globul vor prinde curaj. Şi noi vom plăti un preţ, pe măsură ce interesele şi valorile noastre sunt călcate în picioare de ascensiunea lor”, scrie Rice.

Fostul candidat la preşedinţie, senatorul republican John McCain, este şi mai dur, acuzându-l pe Obama de lipsă de realism în evaluarea politicii externe a SUA.

► “Crimeea a scos la iveală o deranjantă lipsă de realism care a caracterizat politica noastră externă sub preşedintele Obama. Este această viziune asupra lumii, sau lipsă a ei, care trebuie să se schimbe. De 5 ani, americanilor li s-a spus că ameninţarea războiului dă înapoi, că putem să ne retragem din lume cu costuri reduse pentru interesele şi valorile noastre. Asta a produs o percepţie că SUA sunt slabe, iar pentru oameni ca domnul Putin, slăbiciunea este provocatoare. (…) Cea mai mare forţă a Americii a fost mereu viziunea sa plină de speranţă a progresului uman. Însă speranţele nu avansează singure, iar întunericul care le ameninţă nu vor fi alungate de o Americă în negare faţă de lumea aşa cum este ea. Este nevoie de realism, putere şi leadership. Dacă Crimeea nu ne face să realizăm acest fapt, mi-e frică să mă gândesc ce o va face”, scrie McCain într-un editorial găzduit de New York Times.

NATO

Premierul Viorica Dăncilă la NATO: România susține consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică

Published

on

România rămâne un aliat de încredere al NATO, a declarat, miercuri, la Bruxelles, premierul Viorica Dăncilă, la finalul întrevederii cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Este un moment important pentru România – în prima parte a acestui an deţinem preşedinţia Consiliului UE şi celebrăm, totodată, 15 ani de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. În egală măsură, în 2019 NATO împlineşte 70 de ani de la fondarea sa. Toate aceste repere ne îndeamnă la o reflecţie strategică asupra modalităţilor de a răspunde cât mai eficient provocărilor cu care ne confruntăm împreună. Sub aceste auspicii, l-am asigurat pe secretarul general că România rămâne un aliat de încredere, susţine ferm o Alianţă puternică şi consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică“, a susținut Viorica Dăncilă. 

Citiți și NATO și-a prezentat așteptările față de președinția română a Consiliului UE: România este un aliat solid și foarte apreciat, iar contribuțiile sale ne fac mai puternici

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat miercuri o vizită de lucru la sediul NATO, întrevederea cu secretarul general Jens Stoltenberg având loc cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate.

Agenda întrevederii a cuprins subiecte de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, precum evoluția situației de securitate din zona Mării Negre și implementarea deciziilor aliaților privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare, dar și angajamentele  asumate de statele aliate în legătură cu conceptul celor 3 C – cash, capabilities, contribution.

.

Continue Reading

#RO2019EU

NATO și-a prezentat așteptările față de președinția română a Consiliului UE: România este un aliat solid și foarte apreciat, iar contribuțiile sale ne fac mai puternici

Published

on

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a salutat miercuri contribuția și angajamentul României în cadrul Alianței Nord-Atlantice, mai ales în contextul aniversării anul acesta a 15 ani de la aderarea la Alianță și în condițiile în care Bucureștiul exercită președinția Consiliului Uniunii Europene.

”România este un aliat solid și foarte apreciat. Acesta este anul în care sărbătorim 15 ani de când România s-a alăturat NATO. Ați contribuit la menținerea securității comune, iar contribuțiile României ne fac mai puternici”, a spus Stoltenberg în cadrul unor declarații de presă comune cu premierul Viorica Dăncilă, aflată într-o vizită de lucru la sediul Alianței.

Înaltul oficial aliat a exprimat și așteptările pe care NATO le are de la președinția în exercițiu a Consiliului UE

”România și-a asumat președinția Consiliului Uniunii Europene pentru prima oară la 1 ianuarie. NATO și Uniunea Europeană lucrează din ce în ce mai aproape în domenii care includ mobilitatea militară, securitatea cibernetică și securitatea maritimă. Ne bucurăm că există planuri de întărire a cooperării UE-NATO pe durata președinției române”, a spus Jens Stoltenberg.

Secretarul general al Alianței a enumerat contribuțiile pe care România le aduce securității euro-atlantice, încurajând totodată țara noastră să continue pe calea alocării a 2% din PIB pentru Apărare și pe menținerea contribuțiilor la misiunile aliate.

România joacă un rol crucial în asigurarea securității în zona Mării Negre, incluzând găzduirea unei brigade conduse de forțele armate române la Craiova. De asemenea, România găzduiește facilitatea de apărare antibalistică la Deveselu care contribuie la asigurarea securității euro-atlantice. (…) Ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai periculoasă și imprevizibilă, așa încât este important ca noi să investim în apărare. De aceea, privesc cu bucurie planurile României de a aloca 2% din PIB pentru Apărare și intenția de a moderniza forțele sale armate pe parcursul următorului deceniu. Acest efort este important pentru că partajarea echitabilă a responsabilităților înseamnă mai mult decât capacitatea financiară, ci și contribuția la misiunile noastre comune. Încurajez România să continue pe această cale”, a conchis Stoltenberg, care este așteptat săptămâna viitoare la București pentru a lua parte la reuniunea informală a miniștrilor Apărării din țările UE.

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat miercuri o vizită de lucru la sediul NATO, întrevederea cu secretarul general Jens Stoltenberg având loc cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate.

 

.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Posibila intenție a lui Donald Trump de a retrage SUA din NATO, blocată printr-un vot bipartizan copleșitor în Camera Reprezentanților

Published

on

Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat marţi o lege în care exprimă sprijinul legislativului american faţă de NATO, în condițiile în care în presa americană au apărut mai multe informații cu privire la intenția președintelui Donald Trump de a pregăti o retragere a Statelor Unite din Alianța Nord-Atlantică, scrie Defense News.

În urma unui vot bipartizan încheiat cu 357 de voturi pentru și 22 împotrivă, Camera condusă de democrați a trimis către Senat documentul intitulat ”NATO Support Act”, prin care este prevăzută interzicerea utilizării fondurilor federale pentru a retrage Statele Unite din NATO, alianța politico-militară care împlinește anul acesta 70 de ani de la înființare.

Potrivit sursei citate, 22 de republicani au votat nu, în timp ce 28 de republicani și 26 de democrați nu au votat.

Proiectul de lege mai afirmă sprijinul pentru NATO și clauza sa de apărare reciprocă, pentru finanțare “robustă” a SUA la nivelul Inițiativei Europene de Descurajare și pentru atingerea de către fiecare stat membru a unui buget pentru apărare de cel puțin 2% din PIB până în 2024.

Documentul adoptat de Camera Reprezentanților are rolul să blocheze o posibilă mișcare din partea lui Donald Trump pentru retragerea SUA din NATO.

Cutremur transatlantic? New York Times anunță că Donald Trump a discutat de mai multe ori în 2018 despre posibilitatea retragerii SUA din NATO

 New York Times a relatat săptămâna trecută că președintele american a adus în discuție de mai multe ori pe parcursul anului 2018, în convorbiri private, o posibilă retragere a SUA din NATO, ceea ce ar echivala cu distrugerea Alianței. 

FOTO: NATO

Reamintim că o primă dispută puternică între SUA și mai mulți aliați europeni, îndeosebi, Germania, s-a consumat în timpul summit-ului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie. Ecoul confruntării politice pe tema cheltuielilor militare și a alocării a minim 2% din PIB pentru apărare a pornit de la momentul anulării unei întrevederi bilaterale între președintele american și omologul său român în cadrul summit-ului aliat.

De asemenea, o teamă majoră privind riscul unei dezangajări americane față de angajamentele NATO este dată și de informațiile recente privind o potențială decizie a președintelui american de a înjumătăți contingentul american în Afganistan sau forțele terestre ale SUA amplasate în Germania.

Donald Trump și-a reafirmat angajamentul de “100%” față de NATO la prezentarea Strategiei SUA pentru apărare antirachetă

Ulterior însă, în discursul său de prezentare a Strategiei antirachetă a Statelor Unite, Donald Trump a dat asigurări că sprijină “100%” NATO, însă a cerut încă o dată celorlalte state membre să-şi crească cheltuielile militare.

Vom fi cu NATO 100%, însă, aşa cum le-am spus ţărilor (membre ale Alianţei), trebuie să schimbaţi viteza şi trebuie să plătiţi“, a declarat preşedintele american, la Pentagon, tot săptămâna trecută.

Continue Reading

Trending