Connect with us

BUSINESS

Cine obliga Romania sa trimită 1 miliard de euro în conturile producătorilor de medicamente

Published

on

De la jumătatea lunii viitoare, Guvernul trebuie să facă un efort uriaş, de aproximativ 1 miliard de euro, pentru a onora facturile producătorilor şi distribuitorilor de medicamente, ca urmare a transpunerii în legislaţia românească a unei directive europene menită să combată întârzierile la plată, notează Economica.net, potrivit riscograma.ro.

medicamenteÎn 2011, Comisia Europeană a emis o directivă (2011/7/UE) referitoare la combaterea întârierii plăţilor în tranzacţiile comerciale. Potrivit acesteia, termenele de plată a facturilor, inclusiv de către instituţii ale statelor europene, sunt fixate la 30 de zile sau, în cazuri excepţionale, la maximum 60 de zile. Directiva, deja aprobată de parlament, trebuie sa intre în vigoare la doi ani de la aprobare.

Deşi efectele ei par a fi benefice pentru mediul de afaceri (există posibilitatea unei penalităţi minime directe, de 40 de euro, pentru orice factură neonorată în termen, urmată, evident, de celelalte tipuri de daune care pot fi solicitate prin contract), apare o problemă pentru statul român, care are datorii neplătite cu lunile şi chiar anii către firme. Spre exemplu, termenele contractuale de plată către distribuitorii de medicamente sunt de 180 de zile, în vreme ce termenele efective de plată ajung la 300 de zile. Pe noua lege, facturile trebuie plătite în 60 de zile. Are Guvernul bani să plătească, brusc, aceste sume?

Continuarea articolului AICI.

Sursa: Economica.net

BUSINESS

Klaus Iohannis: Bugetul pentru 2022, esențial pentru o concepţie financiară sănătoasă gândită în jurul absorbţiei fondurilor europene și a sumelor din PNRR

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, un mesaj în cadrul evenimentului “Topul Naţional al Firmelor 2021 – Economia merge înainte” în care subliniază că perioada încercărilor pentru economie nu s-a încheiat, iar noul Guvern va avea şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei. El a pledat astfel pentru ca bugetul pentru 2022 să fie un instrument esenţial pentru implementarea unei concepţii financiare sănătoase gândite în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene și a sumelor alocate prin PNRR.

“Ştim cu toţii că perioada încercărilor pentru economie nu s-a terminat. Noul Guvern va avea, printre altele, şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei noastre. În această perioadă de redresare economică, avem nevoie de consolidarea capitalului românesc şi de atragerea de noi investiţii, axate pe valoare adăugată ridicată. Mediul de afaceri are nevoie de performanţe cantitative, dar mai ales calitative, astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi firmele mari să evolueze cu ambiţie şi viziune pentru economia viitorului”, a spus şeful statului în mesajul transmis de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu în cadrul evenimentului organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Preşedintele Iohannis a susținut că economia “merge înainte şi România trebuie să meargă înainte, pe calea dezvoltării sustenabile, prin investiţii, prin inovare şi digitalizare, prin utilizarea fondurilor europene, dar şi printr-o relaţie onestă între stat şi mediul de afaceri”.

Potrivit şefului statului, companiile incluse în Topul Naţional sunt exemple de urmat în ceea ce priveşte performanţa, dar şi rezilienţa.
 El a arătat că, în 2020, scăderea economiei româneşti a fost mai redusă, iar anul acesta revenirea este mai intensă, comparativ cu majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană.

Acesta a adăugat că că creşterea investiţiilor nete în economie cu peste 10% în prima jumătate a anului reflectă, în ansamblu, obiectivul trecerii de la modelul bazat pe consum la creşterea bazată pe investiţii, însă, în această privinţă şi la acest moment, investiţiile publice din bani naţionali şi absorbţia fondurilor europene încă sunt tributare în execuţie, în raport cu estimările programate în buget.

Citiți și Previziunile economice de toamnă pentru România: Până la sfârșitul anului, PIB-ul va depăși nivelurile anterioare pandemiei. Economia va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022

“În ceea ce priveşte dinamica PIB, creşterea din 2021 va fi una consistentă, peste estimările realizate de-a lungul anului, însă proiecţiile globale arată că acest efect de recuperare post-lockdown se va atenua treptat. Încetinirea creşterii economice, estimată pentru anii următori, impune soluţii de natură structurală pentru economia noastră. Dezechilibrele cu care economia se confruntă în prezent indică, fără nicio îndoială, nevoia de schimbare a paradigmelor de dinaintea pandemiei. De exemplu, în planul dezechilibrelor externe, este îngrijorătoare adâncirea continuă a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, chiar în raport cu vârfurile înregistrate anul trecut. Totodată, pe fondul creşterii preţurilor la materii prime şi energie, ne confruntăm cu scumpiri în lanţ, iar rata inflaţiei, ajunsă la 7,9% în luna octombrie, ridică serioase probleme de scădere a puterii de cumpărare. De altfel, inflaţia pare să fi redevenit, dintr-o dată, principalul risc la adresa stabilităţii financiare la nivel global”, a susținut el.

Şeful statului a precizat că, în acest context, că România are nevoie de o analiză mai aprofundată a acestor evoluţii şi de măsuri concrete, pragmatice şi sustenabile, pentru consolidarea creşterii economice şi pentru susţinerea nivelului de trai al cetăţenilor.

“Economia merge înainte, însă trebuie să ne asigurăm că nu prin rostogolirea dezechilibrelor, ci prin reforme şi politici axate pe obiective de dezvoltare sănătoasă. Trebuie asumate o direcţie corectă, un parcurs clar şi mecanisme eficiente de implementare, prin care să revenim la obiectivele de sustenabilitate. Dincolo de urgenţele prezentului, avem mize esenţiale pe termen mediu şi lung”, a spus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a subliniat că provocările cu privire la consolidarea fiscal-bugetară trebuie gestionate prudent, astfel încât deficitul bugetar şi datoria publică să nu atragă constrângeri în plus asupra evoluţiilor economice viitoare.

“Tocmai de aceea, bugetul pentru 2022 devine un instrument esenţial pentru implementarea, în perioada post-criză, a unei concepţii financiare sănătoase pentru România. Aceasta trebuie gândită în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene şi ca programare bugetară multianuală în raport cu ceea ce ne-am propus în materie de finanţare europeană. În perioada următoare, 13% din suma nerambursabilă alocată României prin PNRR va intra în ţară ca prefinanţare. Este semnul că trebuie să pregătim cu maximă seriozitate implementarea proiectelor asumate”, a declarat Iohannis.

El susţine că România are de recuperat, totodată, pregătirea cadrului financiar multianual.

“România ar putea atrage peste 30 de miliarde de euro prin intermediul programelor operaţionale, dar la finalul anului 2021 încă se discută despre priorităţi şi despre programare. Discuţiile sunt necesare, negocierile sunt bune, însă, realist vorbind, economia şi societatea românească au nevoie de rezultate concrete şi la momentul oportun. O infrastructură de transport care să genereze dezvoltare pe orizontală, securitate şi independenţă energetică, competenţele viitorului şi inovarea tehnologică în procesele de producţie sunt obiective clare, deja asumate. În anii următori, avem de înfruntat provocarea-cheie a capacităţii de implementare, atât a proiectelor de investiţii, cât şi a reformelor necesare”, conchide el.

Continue Reading

BUSINESS

BNR: Investițiile străine directe au crescut cu 196% față de anul trecut și cu 1,26 miliarde de euro în ultimele două luni, ajungând la 4,39 miliarde

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Investiţiile străine directe au ajuns la 4,394 miliarde de euro în primele opt luni, comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 196,69%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, informează Agerpres.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4,394 miliarde de euro (comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada ianuarie – august 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,803 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 591 milioane euro”, se spune în comunicat.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele opt luni din 2021, cu 44,8%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 3.612 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 3.612 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 28,241 milioane de dolari, de peste două ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-august 2020, de 13,032 milioane de dolari.

În august au fost înmatriculate 508 de societăţi cu participare străină la capital. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (24,8% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (24,41%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (14,57%).

La finele lunii august 2021, în România existau 234.588 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,144 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 50.241 (capital subscris de 3,909 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,687 miliarde de dolari, în 5.623 de firme, conchide sursa citată

În comparație cu datele precedente furnizate de BNR, investiţiile străine directe au crescut cu aproximativ 1,26 miliarde de euro în următoarele două luni față de cifrele prezentate în luna iunie. Investiţiile străine directe în România ajunseseră la 3,138 miliarde de euro în primele şase luni, comparativ cu 996 milioane euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 215%.

Anul trecut, pentru prima dată, Banca Naţională a României împreună cu Institutul Naţional de Statistică au publicat în rapor­tul anual asupra investiţiilor străine directe în România, clasamentul ţărilor investitoare în România în funcţie de rezidenţa ultimă a investitorilor străini.

Potrivit datelor citate de Ziarul Financiar, Germania este principalul investitor străin direct în România, cu 13,1 miliarde de euro, având o pondere de 14,9% din ISD, urmată de Austria (10 miliarde, 11,4% pondere), Franța (8,2 miliarde, 9,4% pondere), Italia (7,4 miliarde, 8,5% pondere), SUA (5,8 miliarde, 6,6% pondere), Olanda (5,5 miliarde, 6,2% pondere) și Marea Britanie (3,8 miliarde, 4,4% pondere).

Continue Reading

BUSINESS

Ministerul Economiei relansează Măsura 1: Microgranturi de 2.000 de euro pentru beneficiari, acordate din fonduri externe nerambursabile

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a anunțat luni relansarea măsurii 1 – “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile”, în luna octombrie, informează un comunicat al ministerului de resort.

Astfel, în perioada 12-22 octombrie 2021, aplicația de înscriere pentru a doua sesiune aferentă măsurii “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” va fi disponibilă pe site-ul https://granturi.imm.gov.ro.

Măsura 1 face parte din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completarile si modificarile ulterioare, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020.

Relansarea măsurii de sprijin care oferă Ajutor Financiar Nerambursabil sub formă forfetară în valoare de maxim 2.000 euro/beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente măsurii, vine cu serie de noutăți în plus față de facilitățile oferite în prima sesiune.

Astfel, devin eligibili și beneficiarii din categoria Întreprinderilor Individuale și a Întreprinderilor Familiale, cu activitate economică în unul din domeniile prevăzute în Anexa nr. 1 la OUG 130/2020.

Totodată, devin eligibili și beneficiarii din categoria profesioniștilor, definiți și reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care desfășoară profesii liberale reglementate prin acte cu putere de lege.

Continue Reading

Facebook

U.E.9 hours ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

U.E.9 hours ago

COVID-19: EMA a autorizat Paxlovid, primul antiviral oral din UE produs de Pfizer

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Florence Parly, ministrul francez al apărării: Parteneriatul NATO-UE este esențial pentru securitatea europeană

Eugen Tomac9 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Trebuie să veghem cu vigilenţă asupra respectării valorilor noastre europene, iar populismul necruțător să nu se mai repete

NATO10 hours ago

Surse diplomatice: România și SUA au propus un mecanism de transparență. Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

U.E.11 hours ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA11 hours ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

U.E.9 hours ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA3 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 week ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

Advertisement

Team2Share

Trending