Eurodeputatul Dan Motreanu a obținut sprijinul majorității din Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European pentru o serie de amendamente esențiale privind Politica de Coeziune în noul buget UE pentru perioada 2028-2034.

Conform europarlamentarului, ”aceste modificări vin în sprijinul României, care beneficiază de 31,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027”.

Citiți și: Eurodeputatul Dan Motreanu se opune utilizării fondurilor Politicii de Coeziune pentru cheltuielile de apărare ale UE

Principalele propuneri adoptate:

•  Menținerea unui buget consistent pentru dezvoltare regional pentru a susține economia locală, să sprijine IMM-urile și să creeze locuri de muncă. ”Fondurile de coeziune trebuie să fie cel puțin la nivelul actualului cadru financiar multianual (392 miliarde de euro)”,  subliniază Dan Motreanu.
• Finanțare echitabilă pentru județele României. Am propus alocarea fondurilor la nivel județean, astfel încât județele mai puțin dezvoltate să primească o contribuție UE mai mare și să beneficieze de o cofinanțare redusă. În prezent, fondurile europene sunt distribuite pe regiuni mari, ceea ce înseamnă că județele mai dezvoltate pot afecta negativ nivelul sprijinului financiar acordat de UE județelor mai puțin dezvoltate.
• Reducerea birocrației: Un set unic de reguli simplificate pentru toate fondurile europene va accelera accesul la finanțare și rata de absorbție.
• Sprijin pentru IMM-uri și inovație. Am propus dezvoltarea centrelor logistice, micro-finanțare pentru IMM-uri și platforme regionale de parteneriat între IMM-uri și universități.
• Dezvoltare rurală: O mai bună aliniere a FEADR cu Politica de Coeziune, pentru a sprijini comunitățile rurale.
• Mai multă autonomie locală: Deciziile privind fondurile europene trebuie luate mai aproape de cetățeni, la nivel local.

”Aceste măsuri sunt esențiale pentru ca România să poată valorifica pe deplin fondurile europene și să continue dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor”, anunță Dan Motreanu.

Europarlamentarul a reiterat că va continua să depună ”eforturi ca România să beneficieze de un sprijin financiar puternic din partea Uniunii Europene, fără piedici birocratice și cu acces echitabil la resursele necesare dezvoltării economice și sociale”.

Eurodeputatul Virgil Popescu, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a avut la Bruxelles o întâlnire de lucru cu o delegație a Camerei de Comerț Americane în România (AmCham), care susține un mediu de reglementare favorabil debirocratizării, inovației, competitivității și creșterii economice sustenabile.

„Încurajez dialogul cu reprezentanții mediului de afaceri pentru a crea politici care să încurajeze dezvoltarea economică. Am discutat despre piața de energie din România și din Uniunea Europeană, dar și despre investițiile necesare în rețele prin adaptarea cadrului de reglementare la realitățile economice”, a scris Virgil Popescu, pe Facebook.

Potrivit deputatului european, o altă temă abordată a fost sănătatea, incluzând pachetul de reformă a legislației farmaceutice europene, impactul interdicției privind substanțele per- și polifluoroalchilice (PFAS) asupra inovației și accesului pacienților la terapii în România, precum și Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale (UWWTD) – Directiva Consiliului 91/271/CEE.

„Voi susține interesele țării noastre în Parlamentul European, precum și măsurile de debirocratizare pentru a susține și mediul de afaceri”, a subliniat Virgil Popescu.

Vicepreședintele Parlamentului European, membru în noua Comisie pentru Sănătate Publică din Legislativul European, pledează pentru prioritizarea sănătății în viitorul buget european pe termen lung. O serie de măsuri social-democrate pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate în Uniunea Europeană a fost votată, cu largă majoritate, în cadrul Comisiei SANT.

„Ca raportor al Grupului S&D pentru avizul Comisiei pentru Sănătate privind un buget european revizuit pe termen lung, am reușit să includ în compromisul final, votat azi cu o largă majoritate, o serie de măsuri esențiale pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate în Uniunea Europeană. (…) Aceste măsuri reprezintă un pas important către un sistem de sănătate european mai echitabil, mai accesibil și mai bine finanțat. Lupta pentru mai multe resurse și reforme ambițioase continuă, dar reușita de acum ne apropie de o Europă în care sănătatea devine o prioritate reală pentru toți cetățenii”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook. 

Ce măsuri au fost propuse și votate pentru îmbunătățirea sistemului european de sănătate:

• Prioritizarea finanțării sănătății în viitorul Cadru Financiar Multianual (MFF), pentru a asigura resurse adecvate acestui domeniu vital.
• Acces la medicamente și materiale medicale inovatoare pentru prevenirea și tratamentul bolilor cardiovasculare, cancerului, afecțiunilor de sănătate mintală, bolilor rare și celor care afectează copiii.
• Sprijinirea medicinei personalizate și a diagnosticului bazat pe inteligență artificială, pentru a revoluționa îngrijirea pacienților.
• Educație sanitară și prevenție, inclusiv prin promovarea unei nutriții sănătoase.
• Combaterea deficitului de personal medical, prin investiții în condiții mai bune de muncă, cercetare și dezvoltare, precum și prin sprijinirea tinerilor profesioniști din domeniu.
• Îmbunătățirea cooperării transfrontaliere, pentru a facilita mobilitatea pacienților și derularea studiilor clinice la nivel european.
• Extinderea platformelor de telemedicină, pentru a facilita accesul la servicii medicale în întreaga UE, mai ales pentru zonele rurale, izolate și persoanele vârstnice.
• Creșterea accesibilității spitalelor și a unităților medicale pentru persoanele cu dizabilități.

Reamintim că responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre. 

   Citiți și: Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, propune integrarea sănătății ca și competență europeană: Europa trebuie să facă mai multe în domeniul sănătății