Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Cine sunt cei șase lideri europeni care se întâlnesc vineri la Bruxelles pentru a negocia numirea noului președinte al Comisiei Europene

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Prim-miniștrii din șase țări ale UE – Belgia, Croația, Letonia, Olanda, Portugalia și Spania – vor participa vineri, la Bruxelles, la o cină de lucru pentru a iniția o serie de negocieri informale pentru desemnarea noului președinte al Comisiei Europene și a celorlalte poziții de top de la nivel european după alegerile din 26 mai, informează Politico Europe.

Numele celor șase lideri coordonatori, câte doi pentru fiecare din cele trei mari familii politice, au fost convenite de Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri în cadrul Consiliului European informal din 28 mai, o reuniune de o intensitate fără precedent și la capătul căreia liderii europeni i-au încredinţat lui Donald Tusk mandatul formal de a găsi viitorul președinte al Comisiei Europene

Partidul Popular European, formațiunea care a obținut cele mai multe mandate în viitorul Parlament și care aspiră să-l înscăuneze pe Manfred Weber în fotoliul de președinte al Comisiei Europene, i-a desemnat pe premierul croat Andrej Plenković și pe premierul leton Krišjānis Kariņš în calitate de negociatori formali în deliberările privind ocuparea pozițiilor de vârf ale ierarhiei instituționale europene.

Prim-ministrul olandez Mark Rutte și premierul belgian Charles Michel îi reprezintă pe liberali, în timp ce premierul spaniol Pedro Sánchez și premierul portughez António Costa fac același lucru pentru social-democrați, țările lor devenind între timp marile fief-uri politice ale socialiștilor europeni.

În timp ce socialiștii europeni îl au drept candidat pentru șefia Comisiei Europene pe Frans Timmermans, actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, liberalii aflați în aceeași tabără politică cu președintele Franței susțin o modificare a paradigmei și resping crearea unei legături automate între rezultatele alegerilor și persoana desemnată să devină viitorul președinte al Comisiei Europene (n.r. – procedura Spitzenkandidat).

Se așteaptă ca negocierile să fie mult mai dificile în contextul în care rezultatele alegerilor europene complică procesul de numire: pentru prima dată, formarea unei majorități va necesita alăturarea a celor puțin trei grupuri politice pro-europene. Astfel, PPE (cu 179 de mandate în Parlamentul European) și S&D (153) nu vor mai putea alcătui o coaliție majoritară fără implicarea noului grup ALDE – En Marche (105) sau a Verzilor (69 de locuri).

Angela Merkel a refuzat să își asume un rol direct, însă atât ea, cât și președintele francez, sunt așteptați să exercite unele dintre cele mai puternice influențe în culisele negocierilor.

Negocierile informale dintre cei șase lideri se vor desfășura în paralel cu mandatul încredințat lui Donald Tusk, care va trebui să vină în perioada următoarea cu un pachet de propuneri pentru principalele funcții europene – președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, președintele Băncii Centrale Europene.

Principalele elemente din declarația lui Tusk de la finalul acelei reuniuni – respingerea unui ”automatism”, compararea procedurii Spitzenkandidat susținută de Parlamentul European cu o ”invenție politică” sau asigurarea că a fi candidat cap de listă nu reprezintă o ”descalificare” – au completat informațiile apărute în timpul summitului, și anume dificultatea ridicată în atingerea unui consens între lideri. Într-o notă distinctă și pozitivă, șeful Consiliului European a subliniat că ”aspirația autentică” va fi realizarea unui proces de numire a liderilor instituționali într-un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică.

Liderul Consiliului European a indicat și calea de urmat și a asigurat că va acționa cu transparență.

”Voi face acum consultări cu Parlamentul European, astfel cum se prevede în tratat. Pentru a începe acest proces, m-am oferit deja să mă întâlnesc cu Conferința președinților Parlamentului European imediat ce sunt pregătiți. În paralel, voi continua, de asemenea, consultările mele cu membrii Consiliului European atât cu privire la viitorul președinte al Comisiei, cât și cu privire la viitorul președinte al Consiliului European, la cel al Băncii Centrale Europene, precum și la Înaltul Reprezentant. Pot să promit că voi fi cât mai deschis și mai transparent posibil”, mai afirmat acesta, exprimându-și speranța că la summitul Consiliului European din iunie va exista ”claritate cu privire la aceste poziții”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Financial Times: Klaus Iohannis, printre favoriți în cursa pentru funcția de președinte al Consiliului European

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis se află pe o listă restrânsă de lideri favoriți să îi succeadă lui Donald Tusk și să devină următorul președinte al Consiliului European, instituția care reunește șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană. Surse europene au explicat pentru CaleaEuropeană.ro că negocierile privind numirile în pozițiile de top la nivel european sunt complicate, având în vedere noile realități politice după alegerile europene.

Numele șefului statului, afiliat familiei politice a popularilor europeni, apare alături de cele ale prim-miniștrilor liberali din Belgia și Luxemburg, Charles Michel și Xavier Bettel sau a prim-ministrului social-democrat din Portugalia, Antonio Costa, într-un amplu material Financial Times dedicat cursei politice pentru a ocupa pozițiile de vârf ale instituțiilor UE în urma alegerilor europene.

Numele lui Klaus Iohannis este menționat o singură dată, așa cum reiese și din imaginea alăturată.

Articolul Financial Times apare cu o săptămână înainte de summitul Consiliului European din 20-21 iunie, acolo unde liderii UE sunt așteptați fie să găsească un compromis pentru președinția celor mai importante instituții – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană -, precum și pentru funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

Surse europene: Este greu de imaginat că PPE va putea păstra și poziția de președinte al Comisiei Europene și pe cea de președinte al Consiliului European

Surse europene au explicat pentru CaleaEuropeană.ro că negocierile pentru a ocupa pozițiile de top în aceste instituții sunt complicate prin prisma noii arhitecturi politice și a balanței de putere, atât din Consiliu, cât și din Parlamentul European.

În hemiciclu, PPE (179 membri) și S&D (152 membri) nu mai pot genera o majoritate (minim 376 de eurodepuți) fără implicarea unui cel puțin al treilea grup politic, fie noul grup Renew Europe format din ALDE, partidul lui Emmanuel Macron și Alianța USR PLUS din România, fie Verzii.

Un compromis, deși dezirabil la summitul de săptămâna viitoare, pare greu de anticipat. La summitul din 28 mai, liderii europeni i-au încredințat lui Donald Tusk mandatul de a demara discuții politice și instituționale pentru ”un pachet de patru nume” vizând funcțiile de președinți ai Comisiei Europene, Consiliul European, Parlamentului European și poziția de Înalt Reprezentant și ținând cont de un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică.

În cazul în care PPE obține funcția de președinte al Comisiei Europene, atunci ar putea ceda poziția de președinte al Consiliului European. Este greu de imaginat că PPE va putea păstra și poziția de președinte al Comisiei Europene și pe cea de președinte al Consiliului European. Dacă negocierile pentru Comisia Europeană se complică pentru PPE, atunci situația ar putea arăta diferit. La nivelul Consiliului European, cutuma este ca un actual sau fost șef de stat sau de guvern să fie cel numit în funcția de președinte”, au explicat sursele citate.

Dintre numele vehiculate de Financial Times, președintele Klaus Iohannis este singurul afiliat PPE-ului, în condițiile în care Angela Merkel a respins orice speculații cu privire la un potențial scenariu ca ea să devină liderul unei instituții UE. Mai mult, anterior summitului din 28 mai, liderii PPE l-au aplaudat și felicitat pe președintele Klaus Iohannis pentru ”succesul referendumului privind statul de drept”.

În prezent, toate cele trei instituții de top din UE – Comisia, Parlamentul și Consiliul European – sunt conduse de lideri din partea popularilor europeni, însă situația nu va arăta la fel în condițiile noii majorități politice din Europa.

Dincolo de faptul că PPE și S&D nu mai pot forma o majoritate bipartizană, mai mulți lideri europeni în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron, care a investit mult capital politic în crearea grupului Renew Europe, nu sunt de acord ca Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, să fie numit în fruntea executivului de la Bruxelles, criticând deopotrivă procedura Spitzenkandidaten și lipsa de experiență la nivel înalt a lui Weber, care nu a deținut nicio funcție guvernamentală.

PPE, partidul care a obținut cele mai multe mandate în viitorul Parlament și care revendică poziția de lider al Comisiei pentru candidatul său Manfred Weber, a profitat de două ocazii politice ulterioare alegerilor pentru a-și reafirma poziția. Mai întâi, șefii de stat sau de guvern din PPE (între care Angela Merkel și Klaus Iohannis), reuniți în ajunul Consiliului European din 28 mai, și-au reconfirmat susținerea pentru Manfred Weber, pentru ca ulterior acesta să fie reales lider al grupului PPE din Parlamentul European, într-o nouă dovadă de sprijin politic. Mai mult, popularii europeni dau semnale că nu sunt dispuși să piardă din mână președinția Comisiei Europene, însă sunt deschiși la negociere pentru celelalte poziții.

Subiectul acestor numiri va fi pe agenda discuţiilor la viitorul Consiliu European din 20-21 iunie. Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată la finele acestei săptămâni în cadrul instituţiilor europene, noul Parlament European urmând a se reuni începând cu data de 2 iulie.


Ce spune Tratatul de la Lisabona în privința numirii președintelui Comisiei Europene?

Potrivit aliniatului 7 al Articolului 17 din Tratatul de la Lisabona, procedura de numire a președintelui Comisiei Europene este definită după cum urmează: ”Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după consultări adecvate, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune Parlamentului European un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Acest candidat va fi ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor săi. În cazul în care candidatul nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune în termen de o lună un nou candidat care va fi ales de Parlamentul European în baza aceleiași proceduri”.


Care este rolul președintelui Consiliului European, poziție pentru care Klaus Iohannis se numără printre favoriți

Până în prezent, Consiliul European, instituție de jure a Uniunii Europene ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, a avut doi președinți, Herman van Rompuy (2009-2014) și Donald Tusk (2014-prezent), ambii membri ai Partidului Popular European. Potrivit cutumei, șeful Consiliului European este numit din rândul șefilor de stat sau de guvern.

Președintele Consiliului European este ales de Consiliul European cu majoritate calificată. Acesta este ales pentru un mandat de 2,5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. În conformitate cu practica stabilită, președinția asigurată prin rotație se ocupă de coordonarea procesului electoral. În timpul Consiliului European în care se discută despre alegerea președintelui, respectiva parte a reuniunii este prezidată de șeful de stat sau de guvern care reprezintă Președinția. Președintele nu poate deține în același timp o funcție la nivel național.

Rolul Președintelui este prevăzut la articolul 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană(TUE). În special, președintele Consiliului European are următoarele responsabilități: – să prezideze reuniunile Consiliului European și să impulsioneze lucrările acestuia; – să asigure pregătirea reuniunilor Consiliului European și continuitatea lucrărilor acestuia, în cooperare cu președintele Comisiei și pe baza lucrărilor formațiunii Afaceri Generale a Consiliului; – să acționeze pentru facilitarea coeziunii și a consensului în cadrul Consiliului European; – să prezinte Parlamentului European un raport după fiecare reuniune a Consiliului European.

Președintele Consiliului European asigură, de asemenea, reprezentarea externă a UE la nivel de șefi de stat sau de guvern: – în ceea ce privește chestiunile legate de politica externă și de securitate comună (PESC) a UE, alături de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care contribuie la punerea în aplicare a PESC și la asigurarea unității, coerenței și eficacității acesteia; – la summiturile internaționale, de obicei, alături de președintele Comisiei Europene.


Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, glume pe seama președintelui Consiliului European, Donald Tusk: Este mai ușor să ai un loc de muncă part-time decât să ai o slujbă cu normă întreagă

Published

on

©️ EU Council

Este mai ușor să ai un loc de muncă part-time decât să ai o slujbă cu normă întreagă, a glumit Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, la adresa prietenului său Donald Tusk, președintele Consiliului European, într-un interviu acordat Politico Europe în care a vorbit despre moștenirea sa politică după cinci ani în fruntea executivului european.

Referindu-se la relațiile interinstituționale, Juncker a recunoscut că ar fi preferat funcția de președinte al Consiliului European, unde ar fi putut face compromisuri pentru a lua decizii finale, mai degrabă decât să propună inițiative, și anume rolul Comisiei. Acesta nu a ratat să glumească pe seama lui Donald Tusk, pe care îl consideră prietenul său, pentru că deține un loc de muncă part-time.

Ca președinte al Comisiei, nu ești cel care va decide în cele din urmă, este Consiliul de Miniștri [acum numit Consiliul UE], este Consiliul European“, a spus Juncker.

El a adăugat: “Este mai ușor să ai un loc de muncă part-time decât să ai o slujbă cu normă întreagă. Președinte al Comisiei? Asta înseamnă 18 ore pe zi. Președinte al Consiliului European? mai puțin, să spunem”.

Este cunoscut faptul că Juncker a propus o fuziune a celor două poziții – de președinte al Comisiei Europene și de președinte al Consiliului European – prin numirea aceleiași persoane în fruntea ambelor instituții, pentru o mai bună funcționare interinstituțională a Uniunii Europene, precizând că situația actuală, cea în care el și Donald Tusk sunt prieteni, ar putea să nu fie valabilă pentru alți lideri.

Citiți și Jean-Claude Juncker, interviu inedit despre moștenirea sa politică. Ce îl sfătuiește pe succesorul său în fruntea Comisiei Europene, poziție în schimbul căreia ar fi preferat-o pe cea de președinte al Consiliului European

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron crede că Europa are nevoie de personalități puternice: Aș susține-o pe Angela Merkel dacă ea vrea să devină președintele Comisiei Europene

Published

on

©️ Bundesregierung

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat într-un interviu acordat marţi RadioTeleviziunii elveţiene (RTS) că el ar susţine-o pe cancelarul german Angela Merkel dacă aceasta ar candida pentru a-i succede lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene, informează Reuters.

“Europa are nevoie de feţe noi, de personalităţi puternice, ea are nevoie de oameni care au o credibilitate personală şi competenţe pentru a umple posturile care le aparţin”, a declarat şeful statului francez într-un interviu acordat cu ocazia sosirii sale la Geneva pentru festivităţile prilejuite de împlinirea de 100 de ani de la fondarea Organizaţiei Internaţionale a Muncii OIM, evenimente la care a luat parte alături de șefa guvernului de la Berlin.

Întrebat despre cancelarul german, el a răspuns: “Nu vreau să mă angajez pentru Angela Merkel pentru care am multă prietenie. Dacă ea ar vrea să devină preşedinta Comisiei Europene, eu aş susţine-o“, a spus el, citat de Agerpres.

Trebuie precizat faptul că numele Angelei Merkel pentru a ocupa o poziție de top la Bruxelles – fie președinte al Comisiei Europene, fie președinte al Consiliului European – a fost vehiculată intens în ultima perioadă. Mai întâi, Jean-Claude Juncker a precizat că aceasta este ”foarte calificată” pentru o funcție europeană la cel mai înalt nivel, iar apoi presa a relatat că Merkel a fost curtată de liderii europeni la Summitul informal de la Sibiu cu propuneri similare. Cu toate acestea, Merkel a pus capăt acestor speculații, precizând că nu este ”disponibilă pentru nicio funcție politică, nici măcar în Europa”.

Emmanuel Macron se opune, în schimb, candidatului susținut de Angela Merkel

Bineînţeles pentru că eu cred că trebuie cineva puternic“, a subliniat Macron, cel care este principalul opozant al unei legături automate între rezultatele alegerilor europarlamentare și desemnarea candidatului cap de listă al familiilor politice europene.

“Cred că Europa are nevoie de noi chipuri şi figuri puternice, deci e nevoie personalităţi care să poată să aibă aceste calităţi”, mai arătat preşedintelui francez, deși acesta este un critic solid al candidatului PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, puternic susținut de Angela Merkel.

Macron pe care îl vede lipsit de ”experiență” întrucât nu a deținut nicio funcție de top guvernamentală de-a lungul carierei sale politice, germanul fiind până în prezent doar parlamentar și lider al grupului PPE. După summitul din 28 mai însă, Angela Merkel, care a participat la încheierea campaniei electorale a lui Manfred Weber, și-a refirmat sprijinul pentru candidatura acestuia din urmă și a subliniat importanţa de a conduce negocierile într-o atmosferă de respect pentru a păstra capacitatea UE de a lua decizii în viitor.

Citiți și Minisummit fără succes la Bruxelles: Șase prim-miniștri europeni au ”identificat provocări” în negocierile pentru numirea viitorului președinte al Comisiei Europene

Negocierile asupra posturilor-cheie din Uniunea Europeană – preşedinţiile Comisiei, Consiliului European, Parlamentului European şi postul de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe, nefiind ignorată în negocieri nici poziția de președinte al Băncii Centrale Europene, chiar dacă această numire ar trebui să fie una ”independentă politic” – au început la Consiliul European din 28 mai în urma alegerilor europene.

Atunci, liderii europeni l-au mandatat pe președintele Consiliului European Donald Tusk să înceapă discuțiile politice și instituționale cu Parlamentul European prin care să negocieze, în numele Consiliului European, un ”pachet de patru nume” pentru funcțiile menționate, ținând cont de un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică.

Subiectul va fi pe agenda discuţiilor la viitorul Consiliu European din 20-21 iunie. Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată la finele acestei săptămâni în cadrul instituţiilor europene, noul Parlament European urmând a se reuni de la 1 iulie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending