Prim-miniștrii din șase țări ale UE – Belgia, Croația, Letonia, Olanda, Portugalia și Spania – vor participa vineri, la Bruxelles, la o cină de lucru pentru a iniția o serie de negocieri informale pentru desemnarea noului președinte al Comisiei Europene și a celorlalte poziții de top de la nivel european după alegerile din 26 mai, informează Politico Europe.
Numele celor șase lideri coordonatori, câte doi pentru fiecare din cele trei mari familii politice, au fost convenite de Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri în cadrul Consiliului European informal din 28 mai, o reuniune de o intensitate fără precedent și la capătul căreia liderii europeni i-au încredinţat lui Donald Tusk mandatul formal de a găsi viitorul președinte al Comisiei Europene.
Partidul Popular European, formațiunea care a obținut cele mai multe mandate în viitorul Parlament și care aspiră să-l înscăuneze pe Manfred Weber în fotoliul de președinte al Comisiei Europene, i-a desemnat pe premierul croat Andrej Plenković și pe premierul leton Krišjānis Kariņš în calitate de negociatori formali în deliberările privind ocuparea pozițiilor de vârf ale ierarhiei instituționale europene.
Prim-ministrul olandez Mark Rutte și premierul belgian Charles Michel îi reprezintă pe liberali, în timp ce premierul spaniol Pedro Sánchez și premierul portughez António Costa fac același lucru pentru social-democrați, țările lor devenind între timp marile fief-uri politice ale socialiștilor europeni.
În timp ce socialiștii europeni îl au drept candidat pentru șefia Comisiei Europene pe Frans Timmermans, actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, liberalii aflați în aceeași tabără politică cu președintele Franței susțin o modificare a paradigmei și resping crearea unei legături automate între rezultatele alegerilor și persoana desemnată să devină viitorul președinte al Comisiei Europene (n.r. – procedura Spitzenkandidat).
Se așteaptă ca negocierile să fie mult mai dificile în contextul în care rezultatele alegerilor europene complică procesul de numire: pentru prima dată, formarea unei majorități va necesita alăturarea a celor puțin trei grupuri politice pro-europene. Astfel, PPE (cu 179 de mandate în Parlamentul European) și S&D (153) nu vor mai putea alcătui o coaliție majoritară fără implicarea noului grup ALDE – En Marche (105) sau a Verzilor (69 de locuri).
Angela Merkel a refuzat să își asume un rol direct, însă atât ea, cât și președintele francez, sunt așteptați să exercite unele dintre cele mai puternice influențe în culisele negocierilor.
Negocierile informale dintre cei șase lideri se vor desfășura în paralel cu mandatul încredințat lui Donald Tusk, care va trebui să vină în perioada următoarea cu un pachet de propuneri pentru principalele funcții europene – președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, președintele Băncii Centrale Europene.
Principalele elemente din declarația lui Tusk de la finalul acelei reuniuni – respingerea unui ”automatism”, compararea procedurii Spitzenkandidat susținută de Parlamentul European cu o ”invenție politică” sau asigurarea că a fi candidat cap de listă nu reprezintă o ”descalificare” – au completat informațiile apărute în timpul summitului, și anume dificultatea ridicată în atingerea unui consens între lideri. Într-o notă distinctă și pozitivă, șeful Consiliului European a subliniat că ”aspirația autentică” va fi realizarea unui proces de numire a liderilor instituționali într-un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică.
Liderul Consiliului European a indicat și calea de urmat și a asigurat că va acționa cu transparență.
”Voi face acum consultări cu Parlamentul European, astfel cum se prevede în tratat. Pentru a începe acest proces, m-am oferit deja să mă întâlnesc cu Conferința președinților Parlamentului European imediat ce sunt pregătiți. În paralel, voi continua, de asemenea, consultările mele cu membrii Consiliului European atât cu privire la viitorul președinte al Comisiei, cât și cu privire la viitorul președinte al Consiliului European, la cel al Băncii Centrale Europene, precum și la Înaltul Reprezentant. Pot să promit că voi fi cât mai deschis și mai transparent posibil”, mai afirmat acesta, exprimându-și speranța că la summitul Consiliului European din iunie va exista ”claritate cu privire la aceste poziții”.