Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni, că una dintre marile provocări în perioada următoare se referă la digitalizare, dând ca exemplu faptul că, în calitate de şef al Guvernului, nu primeşte informaţiile atât repede pentru a fi eficient şi a lua decizii în timp real.

“Multă lume a râs când am spus că ar trebuit o ‘Românie ordonată’, fiindcă nu avem digitalizare. Aici este marea provocare. Eu, ca şi prim-ministru, n-am informaţiile atât de repede ca să pot să fiu eficient şi să iau deciziile care se impun în timp real, pentru că nu am digitalizare. Încă nu am digitalizare la ANAF, încă nu am digitalizare în sistemul de sănătate, nu pot vedea eficienţa, nu pot vedea unde se risipesc banii în sistem”, a explicat Ciolacu, la Conferinţa de lansare a proiectului “RO 3.0. – Viziunea Viitorului”, informează Agerpres.

Prim-ministrul a insistat că statul român trebuie să combată evaziunea fiscală şi una dintre măsuri este digitalizarea ANAF.

“Statul român trebuie să combată evaziunea fiscală, să fie mult mai eficient în colectare şi toată lumea să-şi plătească impozitele. Asta înseamnă digitalizarea ANAF-ului. Să vadă unde sunt sursele bugetare de cheltuieli majore şi să termine odată cu tot ce înseamnă birocraţia, fiindcă toate proiectele cer anumite avize. Fiecare minister, în acest moment, îşi va crea un serviciu unic de avizare. Că vorbim de companii, că vorbim de autorităţi centrale, autorităţi locale, de persoane fizice care vor să aibă acces la fondurile europene trebuie să fie un singur serviciu. Şi atunci, cumva, împingi, forţezi această digitalizare”, a completat premierul, conform transcrierii difuzate de Guvern.

Marcel Ciolacu a vorbit şi despre schimbările care vor avea loc la orizontul anului 2030 şi despre necesitatea ca România să aibă un plan de dezvoltare, care să ţină cont de contextul regional şi internaţional.

“Când există un război, întotdeauna există şi un spionaj economic, care ajunge în alte limite când este pace. Totul se dezvoltă cu rapiditate mult mai mare. A apărut inteligenţa artificială, noi vedem lucrurile minore pe TikTok, pe Facebook, cum fake-news-urile… Dar fondul este mult mai mare şi provocarea este mult mai mare decât o cuantificăm în acest moment. Trebuie să avem un plan care să ţină cont de contextul regional şi global, cu crizele de securitate pe care le avem în acest moment, şi să sperăm că se vor limita la acestea, şi trebuie să avem un plan al nostru, al României. Vom avea investiţii majore în energie. (…) Odată cu gazul din Marea Neagră, odată cu investiţiile de la reactoarele 3 şi 4 (…) Este un mix de energie şi ne vom transforma categoric într-un hub regional, urmând pe urmă să dezvoltăm şi toată infrastructura şi interconectarea şi cu Republica Moldova, să creştem gradul de interconectare cu Europa. Va fi o provocare a viitorului energia şi se vede. Am avut investiţii directe în ultimii doi ani, cele mai mari din istoria României. Se vede faptul că România devine şi are o perspectivă stabilă în ceea ce priveşte energia. Altfel nu vin investitorii mari. (…) Va fi reconstrucţia Ucrainei şi trebuie să ne transformăm într-un hub, de aceea insist foarte mult pe dezvoltarea producţiei materialelor de construcţii, unde încă importăm 50% din necesarul pe care-l are România. Haideţi să ne vedem ce va urma odată cu reconstrucţia Ucrainei”, a precizat Ciolacu.

Stabilitatea Balcanilor de Vest va rămâne o prioritate de importanţă strategică şi pentru securitatea euro-atlantică, a afirmat, luni, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, care, alături de şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, s-a întâlnit cu militarii români participanţi la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia şi Herţegovina.

Potrivit unui comunicat al MApN, cei doi s-au întâlnit cu comandantul forţei UE din acest teatru de operaţii, generalul-maior Helmut Habermayer şi cu comandantul Comandamentului NATO din Sarajevo, generalul de brigadă Pamela McGaha. Discuţiile au vizat situaţia de securitate din Bosnia şi Herţegovina şi perspectivele de viitor privind prezenţa militarilor români în cadrul NATO KFOR şi EUFOR ALTHEA.

“Stabilitatea regiunii Balcanilor de Vest rămâne o prioritate pentru România, aceasta fiind de importanţă strategică pentru securitatea euro-atlantică. Implicarea operaţională a României în această regiune, atât în cadrul misiunii NATO KFOR, cât şi în cadrul misiunii UE EUFOR ALTHEA reprezintă o dovadă a angajamentului nostru ferm în Balcani”, a reiterat ministrul Apărării în cadrul discuţiilor oficiale.

Ministrul Tîlvăr a evidenţiat că România este unul dintre principalii contributori la EUFOR ALTHEA. “Rămânem ferm angajaţi în cadrul acestei operaţii, care are un rol-cheie în sprijinirea autorităţilor locale în menţinerea unui mediu stabil şi sigur”, a arătat ministrul.

Generalul Daniel Petrescu a evidenţiat că “în Bosnia şi Herţegovina, militarii români reprezintă una dintre cele mai lungi prezenţe în efortul internaţional pentru securitate şi una dintre cele mai vizibile prezenţe ale forţei Uniunii Europene în acest stat”.

În cea de-a doua parte a vizitei, conducerea MApN s-a întâlnit cu militari români din structura de forţe a EUFOR ALTHEA.

“Militari ca dumneavoastră, prin profesionalism, dăruire şi dragoste de ţară, plasează Armata în topul încrederii pe care românii o au în instituţiile statului”, a spus ministrul Apărării.

La rândul său, generalul Daniel Petrescu a apreciat angajamentul profesional al militarilor români în acest teatru de operaţii. El a detaliat că Armata română participă cu structuri de manevră, de stat major şi deservire, de informaţii, personal de legătură şi cu un element naţional distinct de sprijin logistic.

“Este un efort militar complex şi integrat care contribuie semnificativ la atingerea obiectivelor EUFOR ALTHEA în Bosnia şi Herţegovina”, a declarat şeful SMAp.

Generalul Petrescu a subliniat şi faptul că, prin nivelul crescut de efective dislocate în teatrele de operaţii, România demonstrează că îşi onorează angajamentele asumate în domeniul securităţii.

“Contribuim la toate misiunile de asistenţă şi pregătire desfăşurate sub egida UE, având comanda unei astfel de operaţii în Republica Centrafricană şi suntem la un nivel crescut al contribuţiei în Balcanii de Vest. Dislocarea simultană a două companii din forţele de rezervă în Kosovo şi Bosnia, însumând aproape 300 de militari, în termenele şi la standardele prevăzute în documentele de activare, reprezintă un succes important pentru armata noastră, care probează maturitatea sistemului de planificare şi de conducere a operaţiilor militare”, a subliniat generalul Petrescu.

Operaţia EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene în Bosnia şi Herţegovina a fost lansată în decembrie 2004, în baza mandatului Consiliului de Securitate al ONU. Misiunea succedă operaţiilor SFOR şi IFOR, desfăşurate sub comandă NATO. Din anul 2012, EUFOR ALTHEA se concentrează pe antrenarea şi consolidarea capacităţii forţelor armate ale Bosniei-Herţegovina. În prezent, la operaţia EUFOR ALTHEA participă 22 de state: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Chile, Republica Cehă, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Macedonia de Nord, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia şi Ungaria.

Din luna mai, funcţia de şef de stat major al EUFOR ALTHEA este îndeplinită de generalul de brigadă Ovidiu Lungu.