Puterea presupune ca „Europa să treacă de la confederație la federație”, întrucât ordinea globală este „acum defunctă”, a declarat luni Mario Draghi, ex-președinte al Băncii Centrale Europene și fost prim-ministru al Italiei, într-un discurs susținut la Universitatea Catolică din Leuven, în Belgia, cu zece zile înainte de a se adresa celor 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană la un summit extraordinar consacrat competitivității.
Draghi va lua parte, pe 12 februarie, alături de un alt fost premier italian, Enrico Letta, la summitul european de la castelul Alden Biesen, din Belgia, convocat de președintele Consiliului European, Antonio Costa, pentru a da un impuls politic domeniului competitivității și pieței unice. Cei doi sunt autori a două rapoarte distincte elaborate în 2024, unul privind potențialul pieței unice, redactat de Letta, și cel de-al doilea consacrat competitivității europene, un raport-fanion devenit un fel de “doctrina Draghi“ în instituțiile UE.
În discursul de la Leuven, fostul premier italian a avertizat că Uniunea Europeană riscă subordonarea, divizarea și dezindustrializarea simultană dacă nu se apropie mai mult.
„Europa riscă să devină subordonată, divizată și dezindustrializată” dacă nu se transformă într-o „federație autentică”, a afirmat Draghi, reluând doctrina unui „federalism pragmatic” pe care a lansat-o în luna octombrie a anului trecut pentru a salva proiectul european prin “coaliții ale celor dispuși să acționeze”.
Potrivit lui Draghi, care în luna mai va fi distins cu Premiul Carol cel Mare, „puterea presupune ca Europa să treacă de la confederație la federație”, întrucât ordinea globală este „acum defunctă”, o constatare pe care tot mai mulți lideri europeni au împărtășit-o în discursurile lor la Forumul Economic Mondial de la Davos.
În discursul său, rostit cu ocazia primirii titlului de doctor honoris causa din partea Universității din Leuven, Draghi a descris o ordine globală eșuată, urmărind declinul acesteia până la aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului și la momentul în care statele occidentale au început să facă comerț cu un stat „cu ambiția de a deveni el însuși un pol separat”.
În fața eforturilor Statelor Unite de a combina parteneriatul cu dominația și a modelului de creștere al Chinei, care își exportă costurile către restul lumii, Uniunea Europeană trebuie să își schimbe semnificativ structura, a spus Draghi, avertizând că „gruparea unor state mici nu produce automat un bloc puternic”.
El a susținut că în domeniile în care Europa s-a „federalizat” – comerț, concurență, piața unică, politică monetară – este „respectată ca putere și poate negocia ca un singur actor”. „Acolo unde nu am făcut-o – în domeniul apărării, al politicii industriale, al afacerilor externe – suntem tratați ca o adunare laxă de state de dimensiune medie, ce pot fi divizate și gestionate în consecință”, a mai spus Draghi.
La aproape doi ani distanță de la cele două documente programatice – raportul Letta și raportul Draghi, un raport al Comisiei Europene observă cum piața unică rămâne „principala sursă de prosperitate și pilon central al puterii UE”, dar competitivitatea stagnează.
„Un grup de state care doar se coordonează rămâne un grup de state – fiecare cu drept de veto, fiecare cu propriul calcul, fiecare vulnerabil la a fi izolat pe rând”, a continuat Mario Draghi, descriindu-și propunerea drept un „federalism pragmatic” care „sparge impasul cu care ne confruntăm astăzi fără a subordona pe nimeni”.
„Statele membre aderă voluntar. Ușa rămâne deschisă pentru altele, dar nu pentru cei care ar submina scopul comun. Nu trebuie să ne sacrificăm valorile pentru a obține putere”, a afirmat Draghi, menționând moneda euro drept „cel mai de succes exemplu”, cu unele state membre participante de la început și altele care au aderat ulterior.
La propunerea sa pare să fi răspuns Germania. Vice-cancelarul și ministrul de finanțe al țării, social-democratul Lars Klingbeil, insistă pentru o Europă cu “două viteze” cu un nucleu alături de Franța, Italia, Olanda, Polonia și Spania. Planul transmis omologilor din țările menționate este axat pe uniunea piețelor de capital, moneda euro, apărare și materii prime critice.
„Dintre toți cei prinși acum între SUA și China, europenii sunt singurii care au opțiunea de a deveni ei înșiși o putere reală. Așadar, trebuie să decidem: rămânem doar o piață mare, supusă priorităților altora? Sau facem pașii necesari pentru a deveni o putere? O Europă care nu își poate apăra interesele nu își va putea păstra valorile prea mult timp”, a conchis Draghi discursul său.
Acceptarea ca realitate a unei noi ordini mondiale, una guvernată de politica de superputere în detrimentul ordinii bazate pe reguli susținută de europeni, a devenit o constantă în discursurile liderilor occidentali, dar dublată de mesajul că Europa nu poate rămâne pasivă în fața încercărilor de a transforma ordinea globală într-una a forței brute geopolitice.
Lideri ai democrațiilor occidentale au emis avertismente puternice în intervențiile lor la Davos.
Șocurile geopolitice „seismice” vor construi o „nouă Europă independentă”, iar răspunsul nostru în ceea ce privește tarifele și situația legată de Groenlanda va fi de neclintit și unit, a afirmat Ursula von der Leyen, în vreme ce Emmanuel Macron a precizat faptul că preferă respectul și nu brutalitatea.
Un apel împotriva acomodării față de marile puteri a făcut și premierul canadian, Mark Carney, un discurs anti-hegemonic taxat de Trump. Mark Carney a îndemnat ca puterile mijlocii să se unească împotriva coerciției exercitate de superputeri agresive, avertizând că „supunerea nu va aduce siguranță” într-o lume în care ordinea internațională bazată pe reguli s-a prăbușit.
Și cancelarul federal german Friedrich Merz a pledat pentru „realism lucid” al Europei, în care țările de pe bătrânul continent nu sunt „la mila noii ordini mondiale”, dar nici nu trebuie să se grăbească să ignore relația transatlantică, în pofida frustrării și furiei din ultima perioadă.
