Connect with us

MEDIU

Climă: Emisiile de gaze cu efect de seră din UE s-au redus cu 8,7% în 2019

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Emisiile de gaze cu efect de seră de la toți operatorii care fac obiectul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) în 2019 s-au redus în general cu 8,7% față de nivelurile din 2018, ca urmare a scăderii cu 9% a emisiilor din instalațiile staționare și a creșterii cu 1% a emisiilor din aviație, informează Comisia Europeană.

În conformitate cu ETS UE, toți operatorii au fost obligați să raporteze emisiile verificate pentru 2019 până la 31 martie 2020 și să predea suficiente certificate pentru a acoperi aceste emisii până la 30 aprilie 2020. Toate datele – care acoperă o perioadă înainte de criza Covid-19 – sunt acum publice disponibil pe site-ul web al jurnalului de tranzacții al Uniunii Europene.

În ciuda situației economice dificile din cauza crizei COVID-19, industria, sectorul energetic și aviația și-au îndeplinit obligațiile climatice.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în 2019 a avut loc în contextul unei economii în creștere a UE (creșterea PIB-ului UE-28 cu 1,5% în 2019). Cea mai mare reducere a fost obținută în sectorul energiei electrice, cu o scădere de 15%, reflectând tranziția de la utilizarea cărbunelui pentru producția de energie la utilizarea surselor regenerabile și a gazului. De asemenea, reduceri ale emisiilor au fost observate în majoritatea sectoarelor industriale, inclusiv producția de fier și oțel, ciment, produse chimice și rafinării ducând la o scădere de 2% a emisiilor din industrie.

EU ETS este un instrument important de reducere a emisiilor și de stimulare a unor reduceri suplimentare prin stabilirea unui preț la carbon. Salut eforturile depuse în scopul respectării termenului de conformitate, în ciuda circumstanțelor dificile, și sunt încurajat de reducerile nivelurilor de emisii înregistrate anul trecut. Întrucât scopul nostru este să revizuim în continuare EU ETS în următorii ani, acesta poate deveni un instrument și mai puternic care să mijlocească îndeplinirea obiectivelor noastre  europene stipulate în Pactul verde și a angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris, modernizând în același timp economia noastră și energia care o alimentează”, a spus Frans Timmermans, vicepreședinte executiv pentru Acordul Verde European.

Emisiile din instalațiile staționare s-au redus considerabil, iar emisiile companiilor aeriene semnificativ mai mici decât în anii precedenți

Emisiile verificate de gaze cu efect de seră provenite de la instalațiile staționare (centrale electrice și instalații de fabricație) s-au ridicat la 1.527 miliarde de tone echivalentul de CO2 în 2019, adică cu 9% mai puține decât în ​​2018.

În ceea ce privește emisiile companiilor aeriene, în 2019 s-a înregistrat o creștere a emisiilor semnificativ mai mică decât în ​​anii precedenți.

În conformitate cu Directiva EU ETS, toți operatorii de aeronave comerciale și operatorii de aeronave non-comerciale cu emisii semnificative sunt responsabili pentru emisiile produse de zborurile din Spațiul Economic European (SEE) în perioada 2013-2023.

Emisiile verificate de la operatorii de aeronave s-au ridicat la 68,14 milioane tone echivalent de CO2 în 2019, ceea ce a însemnat o creștere de aproximativ 1% mai mult decât în 2018, când s-au înregistrat 67,49 milioane tone echivalent de CO2. Mai mult, 54% din aceste emisii au fost acoperite de cote obținute din licitații sau din alte sectoare. Operatorii de aeronave au primit alocare gratuită de 31,3 milioane de certificate, care acoperă 46% din aceste emisii, în timp ce 1,5% din creditele internaționale au acoperit emisiile rămase.

ETS este o piatră de temelie a politicii UE de combatere a schimbărilor climatice, acoperind industriile care generează aproximativ 45% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. Acest sistem limitează emisiile provenite din mai mult de 11.000 de centrale, instalații industriale și companii aeriene.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MEDIU

Cărbunele a înlocuit energia eoliană la capitolul cea mai importantă sursă de energie pentru producția de electricitate din Germania

Published

on

©European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Cărbunele a înlocuit energia eoliană la capitolul cea mai importantă sursă de energie pentru producția de electricitate din Germania, în primul semestru din 2021, pe fondul intensificării dezbaterilor privind schimbările climatice, înaintea alegerilor de luna aceasta, transmite Agerpres

Conform calculelor publicate luni de Oficiul Federal de Statistică (Destatis), în primele şase luni din acest an, 56% din cei 258,9 miliarde KWh de electricitate generaţi în Germania au venit din surse convenţionale, cum ar fi cărbunele, gazele naturale sau energia nucleară. Este cu 20,9% mai mult decât în primul semestru din 2020.

În contrast, ponderea energiilor regenerabile, cum ar fi energia produsă de centralele eoliene şi fotovoltaice şi biogaz, a scăzut cu 11,7% în primele şase luni din acest an, la 44%, comparativ cu perioada similară din 2020. Lipsa vântului puternic în primăvară a fost principalul motiv al scăderii, a informat Destatis. Ponderea energiei eoliene a scăzut cu 21%, iar diferenţa a fost compensată de electricitatea generată de termocentrale.

După cărbune şi energie eoliană, gazele naturale au fost a treia cea mai importantă sursă de energie pentru producţia de electricitate în Germania, în primul semestru din 2021, cu o pondere de 14,4%, înaintea energiei nucleare, cu ponderea de 12,4%.

Anul trecut, cancelarul Angela Merkel a reuşit să negocieze un acord pentru ca prima economie europeană să renunţe complet la cărbune până în 2038. De asemenea, până anul viitor se va renunţa la energia nucleară.

În context, Comisia Europeană a adoptat pe 14 iulie un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. 

Acordul celor 27 de state membre privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030 stabilește și respectarea dreptului statelor membre de a decide cu privire la mixul lor energetic și de a alege cele mai adecvate tehnologii pentru a atinge în mod colectiv obiectivul climatic 2030, inclusiv tehnologii de tranziție precum gazul.

Continue Reading

MEDIU

Miniștrii de finanțe ai UE: Schimbările climatice afectează stabilitatea și performanța economiei și a sistemelor financiare

Published

on

© slovenian-presidency.consilium.europa.eu

Reuniunea informală de două zile a miniștrilor de finanțe din UE, condusă de ministrul finanțelor al Sloveniei, Andrej Šircelj, s-a încheiat ieri, 11 septembrie. Unul dintre subiectele abordate în cadrul reuniunii a fost efectul schimbărilor climatice asupra stabilității sistemelor financiare și ce tip de politică fiscală ar fi bine să se aplice în anii următori.

Schimbările climatice afectează, de asemenea, stabilitatea și performanța economiei și a sistemelor financiare. Gestionarea schimbărilor climatice și asigurarea fondurilor pentru proiecte de sustenabilitate, asigurând în același timp stabilitatea financiară, vor fi o sarcină cheie în anii următori, se arată în comunicatul oficial.

Miniștrii au convenit asupra faptului că efectele schimbărilor climatice vor juca un rol crucial în elaborarea politicilor de gestionare a riscurilor viitoare pentru sistemul financiar. Sectorul financiar are un rol important în abordarea schimbărilor climatice, motiv pentru care inițiativele și măsurile adecvate pot contribui la crearea unor instrumente financiare durabile.

„Reducerea riscurilor potențiale este un obiectiv pentru noi toți. Sistemul financiar va trebui să fie adaptat în acest sens, iar piața de capital va trebui să fie îmbunătățită”, a declarat ministrul Šircelj. El crede cu tărie că acest lucru va duce, de asemenea, la mai multe investiții.

Miniștrii au vorbit, de asemenea, despre ce fel de politică financiară ar trebui urmată în anii următori. De la începutul pandemiei, atât politicile monetare, cât și cele fiscale au jucat un rol esențial. Un răspuns specific fiecărei țări a fost posibil odată cu realizarea clauzei generale de salvgardare a Pactului de stabilitate și de creștere, care a oferit țărilor flexibilitate în adoptarea de măsuri.

Stimulentele fiscale vor fi în continuare în vigoare în 2022, în timp ce discuțiile vizează și viitorul, când țările vor trebui să își reducă treptat deficitul, având grijă să nu-și pună în pericol redresarea economică după pandemia COVID-19. Finanțarea investițiilor va fi un alt aspect important în procesul de redresare.

„Asigurarea redresării, a sustenabilității fiscale și a investițiilor viitoare sunt obiectivele noastre comune. Stimularea investițiilor, inclusiv cu ajutorul mecanismului UE de nouă generație, este esențială, motiv pentru care trebuie să găsim modalități de a atinge aceste obiective împreună. Trebuie să ne asigurăm că viitoarea noastră politică fiscală nu pune în pericol redresarea, menținând în același timp stabilitatea finanțelor publice”, a mai declarat ministrul Andrej Šircelj.

Un alt aspect important pentru economie este chestiunea adaptării reformei impozitului pe profit la era digitală. Țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și ale G20 au reușit să ajungă la un acord în această privință în această vară. Statele membre s-au angajat să continue armonizarea care să conducă la un acord final la nivel global.

Continue Reading

MEDIU

Tallinn (Estonia), desemnat ”Capitala Verde Europeană” a anului 2023, câștigând și un premiu de 600.000 de euro

Published

on

© Tallinn oficial - Twitter

Tallinn, capitala Estoniei a fost desemnată Capitala Europeană Verde a anului 2023 și a câștigat un premiu în valoare de 600.000 de euro, transmite comunicatul Comisiei Europeane.

„Orașele Tallinn, Valongo și Winterswijk au dat dovadă de angajament și de acțiuni concrete pentru a crea locuri mai sănătoase, mai bune și mai ecologice pentru cetățenii lor. În ciuda unui nou an sub constrângerile Covid-19, ambițiile pentru o tranziție ecologică rămân ridicate. Câștigătorii din acest an ne-au convins de capacitatea lor de a face un efort suplimentar pentru durabilitate și de a fi lideri în crearea unor orașe potrivite pentru viață”, a transmis comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Tallinn va primi un premiu în valoare de 600.000 de euro. Premiul va contribui la punerea în aplicare a inițiativelor și a măsurilor de îmbunătățire a sustenabilității ecologice a orașului, ca parte a anului 2023, anul în care orașul câștigător va deveni Capitală verde europeană. Valongo și Winterswijk, câștigătorii ediției 2022 la categoria “Frunza verde europeană”, vor primi fiecare un premiu financiar de 200.000 de euro.

 

Tallinn a impresionat juriul internațional prin abordarea sistemică a guvernanței ecologice și prin obiectivele strategice interconectate, care reflectă ambițiile „Dealului Verde European”. Fiind unul dintre cele mai bine conservate orașe medievale din Europa și un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, Tallinn se caracterizează prin natura diversă a peisajelor și comunităților sale, care servesc, de asemenea, drept habitat pentru specii rare.

Tallinn va conduce rețeaua recent lansată de 19 orașe europene, care își propune să pună în aplicare Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU la nivel local, concentrându-se, printre altele, pe eradicarea sărăciei, egalitatea de gen, apa curată, schimbările climatice, orașele durabile și sustenabilitatea energetică, creșterea economică și ocuparea forței de muncă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU7 hours ago

Klaus Iohannis participă pentru a cincea oară la Adunarea Generală ONU de la New York: Șeful statului, invitat de Joe Biden și la un summit global pentru coordonarea împotriva COVID-19

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană aprobă PNRR-ul Maltei, prin care țara va primi 316,4 milioane de euro pentru implementarea reformelor și investițiilor

ENERGIE7 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu CEO-ul OMV Petrom despre exploatarea gazelor din Marea Neagră în conformitate cu Pactul Ecologic European și Pachetul “Fit for 55”

Dan Motreanu8 hours ago

Dan Motreanu, ales responsabilul Grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în sectoarele agriculturii

Daniel Buda9 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: România va beneficia în următorii 7 ani de peste 8 miliarde de euro care trebuie să se regăsească în dezvoltarea și modernizarea fermelor

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Ambasadorii României și Japoniei în SUA au discutat despre realizarea Parteneriatului Strategic bilateral și alianțele celor două țări cu Statele Unite

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană a lansat HERA – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară, încă “o piatră de temelie a unei uniuni a sănătății”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Vicepreședintele CE Margaritis Schinas echivalează gestionarea pandemiei cu „un miracol european” din perspectivă economică și sanitară

ROMÂNIA10 hours ago

Institutul Diplomatic Român și Ministerul Afacerilor Externe au lansat programul de conferințe și dezbateri intitulat “Viitorul Europei = Viitorul României“

ROMÂNIA10 hours ago

Agenția Națională a Funcționarilor Publici lansează ”E-bugetar – baza de date cu toţi bugetarii din România”

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 day ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor2 days ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending