Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Clima și viitorul buget european, temele delicate ale summitului Consiliului European: Charles Michel îi avertizează pe liderii UE că vor ”trebui făcute concesii”

Published

on

©️ Council of the European Union

Provocarea vitală a schimbărilor climatice și negocierile privind viitorul cadru financiar multianual în care fiecare stat membru ”trebuie să facă concesii”, sunt subiectele care vor domina agenda Consiliului European de iarnă de la Bruxelles de joi și vineri, conform tradiționalei scrisori trimise de președintelui Consiliului European către Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern din țările UE.

Primul summit european pentru noua garnitură de lideri instituționali – Charles Michel, Ursula von der Leyen și Christine Lagarde -, Consiliul European din 12-13 decembrie se va axa pe adoptarea concluziilor privind Conferința pentru viitorul Europei, lupta împotriva schimbărilor climatice și asumarea obiectivelor de neutralitate climatică până în 2050, bugetul multianual european, iar liderii europeni vor lua parte și la o întâlnire privind viitorul Uniunii economice și monetare.

Summitul se va încheia vineri cu o discuție pe Brexit în format UE-27, având în vedere că prima zi a Consiliului European coincide cu cea a alegerilor legislative din Marea Britanie. De altfel, guvernul britanic a informat că premierul Boris Johnson nu se va prezenta la Consiliul European și nu va trimite niciun reprezentant.

Vom oferi o ghidare strategică de care Europa are nevoie pentru a aborda provocările identificate în cadrul Agendei Strategice adoptate în iunie 2019”, a afirmat Charles Michel, noul președinte al Consiliului European, în debutul scrisorii sale către liderii europeni.

 

Schimbările climatice sau modelarea leadership-ului global european

Aflat marți într-o vizită la Paris, unde a avut o întrevedere cu Emmanuel Macron, Charles Michel a declarat că Uniunea Europeană trebuie să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și s-a arătat conștient că vor exista discuții politice consistente la summitul de la Bruxelles, mai ales că președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen prezintă miercuri Pactul Ecologic European în plenul Parlamentului European.

Michel a reluat acest mesaj și în scrisoarea către liderii europeni, descriind schimbările climatice drept o ”provocare vitală” și precizând că un astfel de angajament ar fi un ”semnal major” că Uniunea Europeană își asumă rolul de lider în această privință.

Președintele Consiliului European s-a arătat convins că tranziția către o neutralitate climatică va crea noi oportunități pentru creștere economică și dezvoltare, însă a recunoscut că realitățile diferă la nivelul statelor membre.

”Trebuie să recunoaștem că avem nevoie de un efort din partea tuturor statelor membre. Vom crea un cadru și resursele necesare pentru a schița o cale echilibrată și corectă spre acest obiectiv. Acest lucru presupune că vom lua în considerare diferitele realități naționale”, a spus Michel, având în vedere că liderii europeni au eșuat să își asume acest obiectiv la Consiliul European din vară, ca urmare a veto-ului dat de Polonia, premierul Mateusz Morawiecki cerând pachete compensatorii care să protejeze interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi.

Cadrul Financiar Multianual: ”concesii vor trebui făcute de toate părțile”

Liderii europeni vor discuta, la cină, despre viitorul cadru financiar multianual, tratative care se anunță complicate după ce noua propunere a președinției finlandeze a stârnit nemulțumiri.

Trebuie să intrăm într-o nouă etapă și să ne angajăm serios. Nu are sens să repetăm pozițiile cunoscute și solicitările maximale, concesii vor trebui făcute de toate părțile. Vom lucra împreună pentru a identifica elementele cheie ale unui acord”, le-a transmis Charles Michel liderilor europeni.

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a transmis, săptămâna trecută, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1.087 miliarde euro pentru perioada de șapte ani, reprezentantând 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Bugetul propus se concentrează pe noile priorități ale UE, precum acțiunea climatică (care reprezintă 25% din buget), cercetarea și inovarea și gestionarea migrației.

De asemenea, asigură finanțarea pentru o politică agricolă reformată și pentru o politică de coeziune care să sprijine creșterea. Defalcată, propunerea de buget este structurată astfel: 323 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 334 miliarde de euro pentru sprijin și dezvoltare agricolă; și 356 miliarde de euro pentru alte programe, inclusiv noile priorități. Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului, în vreme ce și Comisia Europeană s-a declarat nemulțumită. Propunerea Finlandei de a limita viitorul cadru financiar multianual la 1,07% din VNB este sub propunerea de lansată de Comisia Europeană, dar peste nivelul de 1% dorit de cel mai mare contributor net, Germania, care continuă să solicite menținerea acestui plafon. 

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au revenit la disputa tradițională între contributori și beneficiari.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul – ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate, fapt dificil de realizat. În final, negocierile vor fi încheiate atunci când Parlamentul European își va da acordul pentru noul cadru financiar multianual.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul Poloniei solicită organizarea unui summit extraordinar al UE cu privire la situația din Belarus

Published

on

© premier.gov.pl

 

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, solitică organizarea unui summit extraordinar al Uniunii Europene cu privire la situația din Belarus, mai ales după protestele sângeroase de la Minsk în urma cărora o persoană a murit și mai multe au fost rănite.

„Am solicitat o reuniune extraordinară a Consiliului European și un răspuns ferm al UE la evenimentele din Belarus. Avem datoria de a sprijini și de a fi solidari cu cetățenii Belarusului”,  a scris prim-ministrul polonez pe contul de Twitter.

 

De asemenea, președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European critică autoritățile din Belarus: ”Violența împotriva protestatarilor nu este răspunsul”

Published

on

© European Union 2020

 

Președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

„Violența împotriva protestatarilor nu este răspunsul. Trebuie să se mențină libertatea de exprimare, libertatea de întrunire, drepturile fundamentale ale omului”, a scris oficialul european într-un mesaj pe contul de Twitter.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, la Beirut: Poporul libanez poate conta pe Uniunea Europeană, dar unitatea internă este esențială

Published

on

© European Union 2020

Președintele Consiliului European Charles Michel a transmis sâmbătă solidaritatea Uniunii Europene cu poporul libanez, în cursul unei vizite pe care a efectuat-o la Berlin, fiind al doilea lider internațional care s-a deplasat în capitala Libanului în urma celor două explozii devastatoare din data de 4 august, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

“Sunt atins de vitejia poporului libanez care a fost lovit de această tragedie într-un context deja dificil. UE este un prieten și partener de lungă durată. Suntem în deplină solidaritate cu Libanul mai mult ca niciodată în aceste momente dificile”, a spus Charles Michel, care a vizitat portul Beirut și care s-a întâlnit cu președintele Michel Aoun, președintele Parlamentului Nabih Berri și președintele Consiliului de Miniștri Hassan Diab.

El a solicitat o anchetă independentă pentru a arunca lumină asupra cauzelor acestei catastrofe și a oferit expertiză europeană.

Președintele Michel a repetat disponibilitatea UE de a continua acordarea de asistență urgentă pentru a ajuta oamenii din Liban.

UE și-a activat deja mecanismele de urgență și a mobilizat 33 de milioane de euro pentru nevoile de urgență și peste 250 de salvatori din statele membre europene sunt la fața locului. De asemenea, au fost puse la dispoziție tone de provizii de urgență și vor urma mai multe.

Împreună cu președintele Comisiei Europene, președintele Michel a cerut tuturor statelor membre ale UE să își intensifice sprijinul pentru Liban atât pentru nevoile imediate, cât și pentru reconstrucția pe termen lung. 

În timpul vizitei sale, președintele Consiliului European s-a întâlnit cu președintele Michel Aoun, președintele Parlamentului Nabih Berri și președintele Consiliului de Miniștri Hassan Diab.

Unitatea și stabilitatea Libanului sunt cu atât mai cruciale astăzi, atât pe plan intern, cât și pentru întreaga regiune. De asemenea, președintele Michel a subliniat importanța reformelor structurale în conformitate cu planul de reformă al guvernului și cu angajamentele internaționale ale Libanului și așa cum a cerut poporul libanez. Este necesar urgent un acord cu Fondul Monetar Internațional. Prin urmare, a solicitat măsuri concrete pentru reformarea sistemului financiar și adoptarea de măsuri anticorupție.

“Forțele politice locale ar trebui să profite de oportunitate și să se unească în jurul unui efort național pentru a răspunde nevoilor imediate, dar și provocărilor pe termen lung cu care se confruntă țara. Este important pentru Liban să pună în aplicare reformele structurale fundamentale. Poporul libanez poate conta pe Uniunea Europeană în acest efort – dar unitatea internă este esențială”, a conchis Charles Michel.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending