Provocarea vitală a schimbărilor climatice și negocierile privind viitorul cadru financiar multianual în care fiecare stat membru ”trebuie să facă concesii”, sunt subiectele care vor domina agenda Consiliului European de iarnă de la Bruxelles de joi și vineri, conform tradiționalei scrisori trimise de președintelui Consiliului European către Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern din țările UE.
Primul summit european pentru noua garnitură de lideri instituționali – Charles Michel, Ursula von der Leyen și Christine Lagarde -, Consiliul European din 12-13 decembrie se va axa pe adoptarea concluziilor privind Conferința pentru viitorul Europei, lupta împotriva schimbărilor climatice și asumarea obiectivelor de neutralitate climatică până în 2050, bugetul multianual european, iar liderii europeni vor lua parte și la o întâlnire privind viitorul Uniunii economice și monetare.
Summitul se va încheia vineri cu o discuție pe Brexit în format UE-27, având în vedere că prima zi a Consiliului European coincide cu cea a alegerilor legislative din Marea Britanie. De altfel, guvernul britanic a informat că premierul Boris Johnson nu se va prezenta la Consiliul European și nu va trimite niciun reprezentant.
”Vom oferi o ghidare strategică de care Europa are nevoie pentru a aborda provocările identificate în cadrul Agendei Strategice adoptate în iunie 2019”, a afirmat Charles Michel, noul președinte al Consiliului European, în debutul scrisorii sale către liderii europeni.
I want us to agree on the commitment for the EU to become climate-neutral by 2050.
My invitation letter to the members of the European Council #EUCO: https://t.co/yWrURFYsAX
— Charles Michel (@eucopresident) December 10, 2019
Schimbările climatice sau modelarea leadership-ului global european
Aflat marți într-o vizită la Paris, unde a avut o întrevedere cu Emmanuel Macron, Charles Michel a declarat că Uniunea Europeană trebuie să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și s-a arătat conștient că vor exista discuții politice consistente la summitul de la Bruxelles, mai ales că președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen prezintă miercuri Pactul Ecologic European în plenul Parlamentului European.
Michel a reluat acest mesaj și în scrisoarea către liderii europeni, descriind schimbările climatice drept o ”provocare vitală” și precizând că un astfel de angajament ar fi un ”semnal major” că Uniunea Europeană își asumă rolul de lider în această privință.
Președintele Consiliului European s-a arătat convins că tranziția către o neutralitate climatică va crea noi oportunități pentru creștere economică și dezvoltare, însă a recunoscut că realitățile diferă la nivelul statelor membre.
”Trebuie să recunoaștem că avem nevoie de un efort din partea tuturor statelor membre. Vom crea un cadru și resursele necesare pentru a schița o cale echilibrată și corectă spre acest obiectiv. Acest lucru presupune că vom lua în considerare diferitele realități naționale”, a spus Michel, având în vedere că liderii europeni au eșuat să își asume acest obiectiv la Consiliul European din vară, ca urmare a veto-ului dat de Polonia, premierul Mateusz Morawiecki cerând pachete compensatorii care să protejeze interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi.
Cadrul Financiar Multianual: ”concesii vor trebui făcute de toate părțile”
Liderii europeni vor discuta, la cină, despre viitorul cadru financiar multianual, tratative care se anunță complicate după ce noua propunere a președinției finlandeze a stârnit nemulțumiri.
”Trebuie să intrăm într-o nouă etapă și să ne angajăm serios. Nu are sens să repetăm pozițiile cunoscute și solicitările maximale, concesii vor trebui făcute de toate părțile. Vom lucra împreună pentru a identifica elementele cheie ale unui acord”, le-a transmis Charles Michel liderilor europeni.
Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a transmis, săptămâna trecută, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1.087 miliarde euro pentru perioada de șapte ani, reprezentantând 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Bugetul propus se concentrează pe noile priorități ale UE, precum acțiunea climatică (care reprezintă 25% din buget), cercetarea și inovarea și gestionarea migrației.
De asemenea, asigură finanțarea pentru o politică agricolă reformată și pentru o politică de coeziune care să sprijine creșterea. Defalcată, propunerea de buget este structurată astfel: 323 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 334 miliarde de euro pentru sprijin și dezvoltare agricolă; și 356 miliarde de euro pentru alte programe, inclusiv noile priorități. Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.
Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului, în vreme ce și Comisia Europeană s-a declarat nemulțumită. Propunerea Finlandei de a limita viitorul cadru financiar multianual la 1,07% din VNB este sub propunerea de lansată de Comisia Europeană, dar peste nivelul de 1% dorit de cel mai mare contributor net, Germania, care continuă să solicite menținerea acestui plafon.
În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au revenit la disputa tradițională între contributori și beneficiari.
Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul – ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.
Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.
Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate, fapt dificil de realizat. În final, negocierile vor fi încheiate atunci când Parlamentul European își va da acordul pentru noul cadru financiar multianual.
