Consilierii pe probleme de securitate națională ai președinților SUA și României au discutat marți la telefon, context în care au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, consilierul pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a discutat cu consilierul pe probleme de securitate, Ion Oprișor, pentru a consolida cooperarea strânsă dintre Statele Unite și România în domeniul apărării, rezilienței și securității cibernetice.

Aceștia au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră. De altfel, luna trecută, secretarul de stat Antony Blinken l-a primit la Departamentul de Stat pe ministrul de externe Bogdan Aurescu, context în care șeful diplomației de la București a afirmat că România dorește să contribuie la dezvoltarea Strategiei SUA privind securitatea la Marea Neagră. Recent, trei experți renumiți au fost audiați în Senatul SUA pentru o strategie americană în zona Mării Negre, aceștia subliniind că Statele Unite trebuie să se concentreze pe amenințarea Rusiei în Europa chiar dacă se îndreaptă spre Indo-Pacific.

În cadrul convorbirii menționate, Sullivan și Oprișor au făcut un schimb de opinii cu privire la activitățile militare rusești din apropierea Ucrainei și s-au angajat să continue consultările, mai ales că miniștrii de externe român și polonez au avut consultări politice săptămâna trecută, cele două state aliate fiind preocupate de desfășurările amenințătoare de forțe rusești în proximitatea Ucrainei și la Marea Neagră. Subiectul se află și pe agenda reuniunii miniștrilor de externe NATO, care are loc la Riga în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie.

Sullivan a transmis sprijinul său pentru eforturile României de a spori securitatea energetică în Europa, inclusiv prin angajamentul său de a aduce în România un reactor modular de mici dimensiuni construit de SUA, “primul de acest fel”.

De asemenea, el a salutat participarea României în cadrul Inițiativei Counter-Ransomware condusă de SUA.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a transmis miercuri un mesaj de felicitare cu ocazia Zilei Naționale a României, subliniind “parteneriatul de lungă durată” dintre România și Statele Unite ale Americii și salutând angajamentul ferm al României față de apărarea păcii și libertății.

“În numele Statelor Unite ale Americii, felicit poporul român cu ocazia sărbătoririi Zilei Marii Uniri, aniversarea unirii țării voastre”, a transmis Blinken, conform unui comunicat al Departamentului de Stat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit acestuia, România și Statele Unite ale Americii se bucură de un parteneriat de lungă durată construit pe valori împărtășite, interese comune și legături puternice între oameni.

“Suntem mândri să fim alături de România ca aliați NATO, lucrând împreună pentru a depăși amenințările și provocările de astăzi și de mâine, atât în regiunea Mării Negre, cât și dincolo de ea. Mulțumim României pentru angajamentul său ferm de a apăra pacea și libertatea în întreaga lume, inclusiv în Afganistan“, a subliniat șeful diplomației SUA.

El a evocat recentele dialoguri politice și strategice bilaterale dintre oficiali celor două state aliate.

“Așteptăm cu nerăbdare să ne bazăm pe vizita secretarului apărării, dl Austin, la București în octombrie, pe vizita ministrului de externe, dl Aurescu, la Washington, D.C., în noiembrie, și pe succesul recentului nostru dialog strategic. Anunțul făcut de președintele Iohannis la COP26, conform căruia România va fi una dintre primele țări care va implementa un reactor modular de mici dimensiuni bazat pe tehnologia americană, este un exemplu excelent al promisiunii și al potențialului pentru o colaborare și mai mare între cele două națiuni ale noastre”, a spus Blinken.

“Urez poporului român o zi națională fericită și pace și prosperitate în anul care urmează”, a conchis el.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice, vor putea fi urmăriţi, miercuri, începând cu ora 11,00, la Parada Militară Naţională, organizată cu ocazia Zilei României în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

La paradă vor participa preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a atras Rusiei atenția că orice nouă ”agresiune” împotriva Ucrainei va conduce la un răspuns ”serios”, informează France Presse, citat de Agerpres. 

Aflat în Letonia pentru a participa la reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO, oficialul american a declarat în cadrul unei conferințe comune de presă cu omologul leton, Edgars Rinkevics, că ”orice escaladare din partea Rusiei ar provoca o mare îngrijoarea atât Statelor Unite, cât și Letoniei, iar orice nouă agresiune ar avea consecințe serioase.”

Secretarul de stat american, care reia mesajele de sprijinire a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei transmite de președintele Joe Biden, nu a dorit să ofere detalii suplimentare cu privire la măsurile de ripostă pe care Washingtonul le-ar putea aproba într-o astfel de situație, motivând că dorește ”să consulte” mai întâi aliații SUA și NATO.

În egală măsură, Blinken a anunțat că Statele Unite se coordonează cu Uniunea Europeană pentru noi sancțiuni împotriva Belarusului, acuzat că folosește migranții în mod ”cinic” pentru a-și destabiliza vecinii europeni.

Aflat în Lituania, o primă oprire înainte de a participa la întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO ce are loc la Riga, Jens Stoltenberg a dat asigurări că ”niciun aliat nu este singur”, chiar dacă regimul Lukașenko exploatează persoanele vulnerabile pentru a exercita presiuni asupra țărilor vecine.

În ceea ce privește consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei, secretarul general  a reluat apelul său la adresa Rusiei de a fi transparentă și de a reduce tensiunile, precizând că ”NATO este pregătită să apere toți aliații și vom continua să oferim partenerului nostru Ucraina sprijin politic și practic.”

De altfel, acesta a atras Moscovei atenția împotriva ”consecințelor” şi a ”preţului care va trebuit plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei” cu ”trupele gata de luptă” transportate la frontierele ţării.

În contextul unei mobilizări masive de trupe rusești la granița Ucrainei și informațiilor furnizate de serviciile americane, care avertizează că există riscul unei invazii, premierul ucrainean Denys Shmyhal a solicitat joi NATO să trimită nave de război în Marea Neagră și să intensifice zborurile de recunoaștere de-a lungul granițelor Rusiei.

De altfel, SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina”, care a stârnit îngrijorările inclusiv ale României.