Connect with us

GENERAL

Climat economic și nivel de trai. Bilanțul anului 2014. Așteptări pentru 2015

Published

on

sondaj-4Pe fondul unui nivel de încredere ridicat cu privire la direcția în care merge țara și în contextul unui optimism crescut cu privire la evoluția economiei românești în 2015, românii rămân totuși rezervați  în privința nivelului lor de trai în 2015. Sunt date furnizate de un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, la finele anului 2014, cu privire la climatul economic și nivelul de trai al românilor în 2014 și așteptările lor pentru anul 2015.

Cei mai mulți dintre români consideră că lucrurile în România merg în direcția bună. Conform studiului IRES, 50% dintre participanți consideră că direcția este bună, 36% că este greșită, iar 14% nu pot aprecia care este direcția în care se îndreaptă lucrurile din această țară.

SATISFACȚIA PRIVIND ACTIVITATEA PRINCIPALELOR INSTITUȚII ȘI SERVICII PUBLICE:  POMPIERII ȘI MILITARII SUNT PROFESIILE CARE SE BUCURĂ DE CEL MAI RIDICAT NIVEL DE MULȚUMIRE DIN PARTEA ROMÂNILOR. NIVELUL DE MULȚUMIRE ESTE MAI REDUS ÎN CEEA CE ÎI PRIVEȘTE PE PROCURORI ȘI JUDECĂTORI, SAU PE FUNCȚIONARI PUBLICI SAU AVOCAȚI

Mai bine de opt din zece participanți la anchetă declară că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de activitatea Pompierilor din anul 2014. În același timp, doar 7% dintre aceștia declară că ar fi nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de activitatea acestora, iar 10% nu răspund sau nu știu să răspundă la această întrebare.

De activitatea din ultimul an a medicilor din cadrul sistemului sanitar de stat se declară mulțumite sau foarte mulțumite două treimi dintre persoanele intervievate, în timp ce o treime tind să fie mai degrabă nemulțumite.

Activitatea polițiștilor români din 2014 este considerată mulțumitoare de către 59% dintre participanții la studiu, în timp ce 36% dintre aceștia tind să fie mai degrabă nemulțumitoare.

Activitatea jandarmilor este evaluată în termeni pozitivi de o proporție mai ridicată a respondenților, 70% declarându-se mulțumiți sau foarte mulțumiți de aceasta, iar 16% declarându-se mai degrabă nemulțumiți. Restul persoanelor intervievate nu pot aprecia acest aspect.

De activitatea din anul 2014 a profesorilor și a altor profesii didactice din sistemul educațional public sunt mai degrabă mulțumiți 71% dintre intervievați, nemulțumiți fiind 19% dintre aceștia. 10% dintre aceștia nu pot aprecia în ce măsură ar trebui să îi mulțumească sau nemulțumească activitatea persoanelor care au aceste profesii.

Activitatea funcționarilor publici suscită un nivel mai scăzut de satisfacție în rândul populației; astfel, 53% dintre participanții la această anchetă se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de activitatea acestora din 2014, în timp ce 40% sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți, iar 7% nu dau un răspuns la această întrebare.

Activitatea militarilor de bucură de un nivel foarte ridicat de satisfacție din partea persoanelor intervievate, întrucât 81% dintre acestea se declară foarte mulțumite sau mulțumite, iar doar 3% nemulțumite sau foarte nemulțumite. 16% nu dau un răspuns la această întrebare.

Activitatea preoților este evaluată drept mulțumitoare de către 63% dintre respondenți, în timp ce pentru 30% dintre aceștia a fost mai degrabă nemulțumitoare. 7% dintre aceștia nu dau un răspuns la această întrebare.

Activitatea procurorilor este cunoscută în măsură mai redusă de către persoanele intervievate, un sfert dintre acestea neputând evalua în ce măsură sunt mulțumite sau nu de aceasta. Cu toate acestea, 49% dintre ele se declară mai degrabă mulțumite cu privire la acest lucru, iar 26% mai degrabă nemulțumite.

De activitatea judecătorilor din anul 2014 se declară mulțumiți 51% dintre participanții la studiu, în timp ce 26% sunt mai degrabă nemulțumiți, iar 23% dintre aceștia nu dau un răspuns la această întrebare, fie pentru că nu știu, fie pentru că nu doresc.

Activitatea avocaților suscită un nivel de satisfacție ușor mai ridicat: 56% sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de aceasta, în timp ce 22% sunt mai degrabă nemulțumiți, iar 22% nu dau un răspuns.

AUTO-EVALUAREA NIVELULUI DE TRAI: 1 ROMÂN DIN 100 DECLARĂ CĂ BANII PE CARE ÎI ARE ÎI PERMITE SĂ AIBĂ TOT CE ÎȘI DOREȘTE. 2000 DE LEI ESTE SUMA PE CARE JUMĂTATE DINTRE ROMÂNI O CONSIDERĂ NECESARĂ CA VENIT MINIM LUNAR PENTRU O VIAȚĂ DECENTĂ

Cei mai mulți dintre participanții la studiu spun că banii pe care îi au abia le ajung de la o lună la alta, răspuns dat de 39% dintre aceștia. 29% spun că reușesc să se descurce cu banii pe care îi au, 14% că banii pe care îi au le permite să trăiască bine, iar doar 1%  spun că banii câștigați le permit să aibă tot ce își doresc. O proporție de 16% a persoanelor intervievate, însă, consideră că banii pe care îi au nu le ajung nici pentru strictul necesar.

Cei mai mulți dintre respondenți sunt de părere că unei persoane care locuiește în România i-ar fi suficient pentru un trai decent un venit lunar de minim 2000 RON – 52%. În același timp, aproximativ un sfert dintre aceștia (26%) sunt de părere că un venit de 1000 este suficient pentru ca o persoană să aibă o viață decentă. Din totalul persoanelor intervievate, 10% sunt de părere că pentru un trai decent este necesar un venit lunar de minim 3000 RON, 5% de minim 4000 RON, în timp ce aproximativ 2% dintre aceștia consideră că ar fi nevoie de un venit peste suma de 4000 de RON pentru a avea un trai decent, aceeași proporție care consideră că un venit minim de 500 de RON ar fi suficient în acest scop.

Atunci când li se cere să se poziționeze pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „sărac”, iar 10 înseamnă „bogat”, majoritatea respondenților au tendința să se plaseze la mijlocul scalei, media răspunsurilor tuturor persoanele intervievate fiind 4,83. Cu toate că spre extremele scalei se poziționează mai puțin respondenți, proporția celor care se poziționează la extrema negativă (1 – sărac – 9%) este semnificativ mai ridicată decât cea a celor care se poziționează la extrema pozitivă (10 – bogat – 1%).

COMPORTAMENT INVESTIȚIONAL ȘI DE ECONOMISIRE: AUTOTURISMELE, OBIECTE PENTRU RENOVAREA/AMENAJAREA LOCUINȚEI, ELECTROCASNICELE SAU LOCUINȚELE SUNT PRINTRE CELE MAI FRECVENTE ACHIZIȚII FĂCUTE DE ROMÂNI ÎN 2014. MAI PUȚIN DE UN SFERT DINTRE ROMÂNI AU FĂCUT ECONOMII ÎN 2014. PESTE 40% AU DATORII NEPLĂTITE ȘI PESTE JUMĂTATE DINTRE ROMÂNI ANTICIPEAZĂ CĂ VOR FI NEVOIȚI SĂ FACĂ SACRIFICII FINANCIARE ÎN 2014

Doar 29% dintre persoanele cuprinse în cadrul eșantionului spun că au făcut o achiziție importantă pentru familie sau pentru gospodărie în anul 2014. În rândul acestora, cele mai frecvent menționate investiții de către acestea sunt achiziționarea unui autoturism – 19%, renovarea sau reamenajarea locuinței – 16%, achiziționarea de aparate electrocasnice – 15% sau achiziționarea unei locuințe – 14%. Alți respondenți și-au instalat o centrală termică – 6%, au cumpărat mobilă – 6%, un televizor – 6%, un computer – 5% sau un teren – 3%. Precizăm că procentele privind achizițiile se raportează nu la întreaga populație, ci la cei 29% care declară că au făcut o achiziție importantă. Astfel, cei 19% care declară că au cumpărat un autoturism reprezintă, prin raportare la întreaga populație, aproximativ 6%  din eșantion.

7% dintre intervievați declară că au tranzacționat bunuri imobiliare în 2014: 4% spun că au cumpărat astfel de bunuri, 2% că le-au vândut, iar 1% au făcut atât vânzare, cât și cumpărare de bunuri imobiliare. Dintre aceștia, cei mai mulți au vândut sau cumpărat apartamente sau garsoniere – 43%, acestea fiind urmate de terenuri – 34% și case sau vile – 19%.

Doar 23% dintre persoanele intervievate declară că au reușit să economisească o sumă de bani în anul 2014. Cu toate acestea, 38% dintre acestea sunt optimiste, considerând că, în 2015, vor reuși să facă acest lucru.

Întrebați care au fost categoriile de cheltuieli la care au făcut economii în 2014, o proporție foarte ridicată a respondenților – 39% – declară că au fost nevoiți să economisească în cazul cheltuielilor pentru mâncare, iar 37% consideră că vor fi nevoiți să facă acest lucru și în 2015.

64% dintre intervievați au făcut economii la îmbrăcăminte în anul 2014, iar 60% se așteaptă să fie nevoiți să facă acest lucru și în 2015.

35% dintre persoanele intervievate spun că au făcut economii la combustibilul pentru autoturism în 2014, 29% că nu au făcut acest lucru, în timp ce 33% spun că nu este cazul (deoarece nu dețin un autoturism). Aceeași proporție a respondenților se așteaptă să facă acest lucru și în 2015.

Participanții la studiu au făcut economii la încălzire în proporție de 45% în 2014, iar o proporție similară – 44%, consideră că vor face acest lucru în 2015.

Aproximativ un sfert dintre persoanele intervievate s-a găsit în situația de a fi nevoite să facă economii la medicamente în 2014 – 26%, iar 27% cred că va trebui să facă acest lucru în 2015.

Când vine vorba despre cheltuieli pentru vacanțe, patru din zece participanți la studiu spun că nu au cheltuit cât ar fi vrut în 2014 pentru acest lucru, iar o proporție similară consideră că acest lucru se va întâmpla și în anul ce a început.

Per total, 54% dintre respondenți cred că vor fi nevoiți să facă sacrificii financiare în 2015. Peste 80% dintre respondenții care anticipează astfel de sacrificii financiare (54% din eșantion) consideră că vor renunța la a mai cumpăra anumite bunuri, 36% cred că vor renunța la deplasarea cu autoturismul propriu, 32% că vor împrumuta bani, 24% că vor fi puși în situația de a vinde anumite bunuri, iar 21% că vor lua un credit. 4% dintre aceștia, de asemenea, cred că va fi nevoie să își vândă locuința în 2015.

37% dintre respondenți spun că au împrumutat bani în 2014. Cei mai mulți dintre aceștia au luat un împrumut de la bancă – 43%, iar 41% au apelat la prieteni, 34% la alți membri ai familiei, iar 6% la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor.

În momentul de față, 41% dintre participanții la studiu declară că au cel puțin o datorie neplătită. În același timp, 24% dintre aceștia spun că există persoane care le datorează bani.

Aproximativ trei din zece români au fost în vacanță în 2014. Dintre acești 31% care spun că au fost în vacanță, majoritatea au fost plecați în vacanță o singură dată – 56%, în timp ce 23% au fost în două vacanțe, iar 19% spun că au avut mai mult de două vacanțe în acest an. Cei mai mulți dintre respondenți, însă, spun că au cheltuit sub 1000 RON pentru o vacanță din 2014, în timp ce 28% au alocat între 1001 și 2000 RON, 20% între 2001 și 3000 RON, iar 15% peste 3000 RON.

ROMÂNII ANTICIPEAZĂ PENTRU 2015 O BUNĂ COLABORARE ÎNTRE PALATE, CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI A NIVELULUI INVESTIȚIILOR STRĂINE, DAR SUNT INDECIȘI ÎN PRIVINȚA ALEGERILOR ANTICIPATE ȘI INTRĂRII ÎN SCHENGEN

61% anticipează că între Preşedinte şi Premier va exista o colaborare bună în 2015, iar 68% dintre respondenți anticipează că, în acest an, în România va avea loc o creștere economică și alți 67% anticipează creşterea investiţiilor străine în ţara noastră. Totuși, doar 49% cred însă că nivelul de trai din țara noastră va crește și o treime dintre intervievați sunt de părere că va rămâne la fel, iar 17% consideră chiar că va scădea.

Peste jumătate dintre cei intervievați – 54% – sunt pesimiști în ceea ce privește posibilitatea ridicării vizelor pentru cetățenii români de către SUA.

46% cred că, în 2015, se va reuşi realizarea unei reforme în PSD, în timp ce 33% cred contrariul.

Românii sunt totuşi mai rezervaţi atunci când anticipează viitorul lor în 2015: doar 43% consideră că veniturile lor vor creşte în noul an, în timp ce 39% cred că vor rămâne la fel ca şi în 2014.

 

Caracteristicile cercetării:

Volumul eșantionului: 1.131 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,9%

Perioada anchetei: 19-20 Decembrie 2014

Mai multe detalii găsiți în raportul de cercetare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

GENERAL

UE condamnă noua lege semnată de Vladimir Putin care reprimă dreptul opozanților să candideze la alegerile din Rusia

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

La 4 iunie, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat o nouă lege care interzice oricărei persoane care are legături cu așa-numitele “organizații extremiste” să mai candideze la alegerile din Rusia.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a semnalat că această nouă lege este încă un instrument împotriva vocilor critice și de opoziție, care va restrânge și mai mult pluralismul politic în Rusia: „Această decizie, înainte de alegerile pentru Duma de Stat din septembrie și în combinație cu legile privind “agenții străini” și “organizațiile indezirabile”, consolidează o represiune sistematică a democrației, a drepturilor omului și a libertăților”, se arată în comunicatul oficial.

„În plus, este îngrijorător faptul că această lege va avea efect retroactiv”, a mai adăugat oficialul european.

Uniunea Europeană îndeamnă autoritățile ruse să abroge această lege și să alinieze legislația rusă la angajamentele pe care Rusia și le-a asumat în temeiul legislației europene și internaționale privind drepturile omului, inclusiv Convenția europeană a drepturilor omului a Consiliului Europei.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan, în plenul Parlamentului European: România are cea mai rapidă revenire economică din istorie. Revitalizarea IMM-urilor reprezintă coloana vertebrală a economiei UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Rareș Bogdan a salutat marți, în plenul Parlamentului European, faptul că strategia industrială revizuită se concentrează pe revitalizarea IMM-urilor, care reprezintă coloana vertebrală a economiei UE. precum și pe digitalizarea economiilor.

Șeful delegației europarlamentarilor români din grupul PPE a susținut o intervenție în cadrul unei dezbateri cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Margrethe Vestager cu privire la revitalizarea industriei europene.

“În România, avem 672.440 de microîntreprinderi cu un milion de angajați. Întreprinderile mijlocii sunt în număr de 8.902, cele mici de 48.738 iar întreprinderile mari – 1941.  Nu trebuie uitat că industria Horeca sau întreprinderile din sectorul transporturilor, turistic, cultural și mai ales creativ au fost printre cele mai afectate de criza COVID și, de aceea, este vital ca acestea să se bucure de o susținere reală din partea noastră, din partea Europei. În ciuda dificultăților generate de COVID suntem pe calea cea bună”, a afirmat prim-vicepreședintele PNL.

El a subliniat că realitatea din România vine să confirme acest lucru, în condițiile în care economia țării sale a crescut în primul trimestru cu 2,8%, mult peste așteptările economiștilor, având cea mai rapidă revenire economică din istorie, ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani.

“Cu toții avem responsabilitatea de a veni în sprijinul interesului cetățenilor noștri, iar prin intermediul acestei strategii trebuie să ne asigurăm că le vom oferi acestora un trai mai bun si mai stabil in Europa noastră comuna”, a conchis Rareș Bogdan.

 

Citiți și Premierul Florin Cîțu: România are cea mai rapidă revenire economică din istorie. Economia a crescut cu 2,8% în primele trei luni din 2021

Produsul intern brut a crescut cu 2,8%, pe serie ajustată sezonier, în trimestrul I din 2021, comparativ cu trimestrul anterior, în timp ce, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, PIB nu a consemnat nicio modificare, conform datelor semnal publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de Agerpres.

Pe serie brută, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 0,2% în primul trimestru faţă de acelaşi trimestru din anul 2020.

În previziunile economice de primăvară, publicate recent, Comisia Europeană a îmbunătăţit la 5,1% estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% anterior, PIB-ul urmând să consemneze un avans de 4,9% anul viitor, de asemenea în creştere faţă de prognoza de 4% avansată în luna februarie a acestui an.

În raportul “World Economic Outlook”, publicat în aprilie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit, de asemenea, estimările privind evoluţia economiei româneşti, care ar urma să înregistreze în acest an un avans de 6%, iar în Europa va fi devansată doar de Spania, care va înregistra o creştere economică de 6,4%.

Continue Reading

GENERAL

Eurostat: Creșterea industrială în România a stagnat la începutul lui 2021, în timp ce UE a înregistrat un avânt în acest sector

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Producţia industrială în Uniunea Europeană şi zona euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în luna ianuarie, însă în România a stagnat comparativ cu luna decembrie şi a scăzut comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, potrivit estimărilor Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

În ianuarie 2021, producția industrială ajustată sezonier a crescut cu 0.8% în zona euro și cu 0.7% în UE, față de decembrie 2020,  În decembrie 2020, producția industrială a scăzut cu 0.1% în zona euro și a rămas stabilă în UE.

În ianuarie 2021 față de ianuarie 2020, producția industrială a crescut cu 0.1% în zona euro și cu 0.3% în UE.

Comparație lunară pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de decembrie 2020, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 0.8%, bunuri de consum nedurabile cu 0.6%, energie și bunuri de capital cu 0.4% și bunuri intermediare cu 0.3%.

În UE, producția de bunuri de consum nedurabile a crescut cu 0.8 %, energia și bunurile de capital cu 0.6 %, iar bunurile de consum intermediare și durabile cu 0.4 %.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Luxemburg (+3.8%), Grecia și Franța (atât +3.4%), cât și Belgia (+3.1%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Estonia și Letonia (atât -1.5%), Portugalia (-1.3%) și Spania (-0.7%).

În România, producţia industrială a stagnat în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie a anului trecut.

Comparație anuală pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de ianuarie 2020, producția de bunuri intermediare a crescut cu 1.8%, bunuri de consum durabile cu 1.6%, bunuri de capital cu 0.9% și energie cu 0.4%, în timp ce producția de bunuri de consum nedurabile a scăzut cu 3.9%.

În UE, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 3.0%, bunurile intermediare cu 2.2% și bunurile de capital cu 0.9%, în timp ce producția de energie a scăzut cu 0.5%, iar bunurile de consum nedurabile cu 3.2%.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Irlanda (+27.5%), Lituania (+11.8%) și Polonia (+5.6%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-6.5%), Malta (-6.2%) și Slovacia (-4.0%).

Continue Reading

Facebook

Team2Share

SUA5 hours ago

Liderii SUA și UE au decis să demareze negocierile pentru implicarea Statelor Unite în proiectele apărării europene și lansarea unui dialog strategic privind Rusia

SUA5 hours ago

Joe Biden și liderii UE au reînnoit parteneriatul transatlantic în fața competiției cu China și Rusia: Va fi înființat un Consiliu UE-SUA pentru comerț și tehnologie

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană, încrezătoare în progresul semnificativ al ODD-urilor grație măsurilor fără precedent din Planul de relansare NextGenerationEU

U.E.7 hours ago

Eurostat: UE a înregistrat în primele patru luni ale acestui an un excedent al balanței comerciale de 61,4 miliarde de euro. China și SUA, principalii parteneri comerciali

Corina Crețu8 hours ago

Corina Crețu a prezidat audierea publică din Parlamentul European privind simplificarea accesului la fondurile europene

U.E.9 hours ago

Premierul Poloniei a convocat o reuniune de urgență cu parlamentarii în contextul unor atacuri cibernetice fără precedent asupra Guvernului

FONDURI EUROPENE9 hours ago

476 de autospeciale de stingere a incendiilor vor fi achiziționate din fonduri europene. IGSU a semnat două acorduri-cadru în valoare de peste 150 de milioane de euro

SUA9 hours ago

Acord major la primul summit UE-SUA după șapte ani: Joe Biden și liderii UE au decis suspendarea pentru cinci ani a tarifelor vamale de 11,5 miliarde de dolari în disputa Airbus – Boeing

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul Digitalizării Ciprian Teleman: Componenta de digitalizare din PNRR este alcătuită pe patru mari piloni. Suntem în faţa unui şantier care abia începe

CONSILIUL UE10 hours ago

Ministrul sănătății Ioana Mihăilă: Este în interesul pacienților europeni ca accesul echitabil la medicamente să devină o prioritate pe agenda Consiliului UE

NATO1 day ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO2 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE5 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Advertisement
Advertisement

Trending