Connect with us

GENERAL

Climat economic și nivel de trai. Bilanțul anului 2014. Așteptări pentru 2015

Published

on

sondaj-4Pe fondul unui nivel de încredere ridicat cu privire la direcția în care merge țara și în contextul unui optimism crescut cu privire la evoluția economiei românești în 2015, românii rămân totuși rezervați  în privința nivelului lor de trai în 2015. Sunt date furnizate de un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, la finele anului 2014, cu privire la climatul economic și nivelul de trai al românilor în 2014 și așteptările lor pentru anul 2015.

Cei mai mulți dintre români consideră că lucrurile în România merg în direcția bună. Conform studiului IRES, 50% dintre participanți consideră că direcția este bună, 36% că este greșită, iar 14% nu pot aprecia care este direcția în care se îndreaptă lucrurile din această țară.

SATISFACȚIA PRIVIND ACTIVITATEA PRINCIPALELOR INSTITUȚII ȘI SERVICII PUBLICE:  POMPIERII ȘI MILITARII SUNT PROFESIILE CARE SE BUCURĂ DE CEL MAI RIDICAT NIVEL DE MULȚUMIRE DIN PARTEA ROMÂNILOR. NIVELUL DE MULȚUMIRE ESTE MAI REDUS ÎN CEEA CE ÎI PRIVEȘTE PE PROCURORI ȘI JUDECĂTORI, SAU PE FUNCȚIONARI PUBLICI SAU AVOCAȚI

Mai bine de opt din zece participanți la anchetă declară că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de activitatea Pompierilor din anul 2014. În același timp, doar 7% dintre aceștia declară că ar fi nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de activitatea acestora, iar 10% nu răspund sau nu știu să răspundă la această întrebare.

De activitatea din ultimul an a medicilor din cadrul sistemului sanitar de stat se declară mulțumite sau foarte mulțumite două treimi dintre persoanele intervievate, în timp ce o treime tind să fie mai degrabă nemulțumite.

Activitatea polițiștilor români din 2014 este considerată mulțumitoare de către 59% dintre participanții la studiu, în timp ce 36% dintre aceștia tind să fie mai degrabă nemulțumitoare.

Activitatea jandarmilor este evaluată în termeni pozitivi de o proporție mai ridicată a respondenților, 70% declarându-se mulțumiți sau foarte mulțumiți de aceasta, iar 16% declarându-se mai degrabă nemulțumiți. Restul persoanelor intervievate nu pot aprecia acest aspect.

De activitatea din anul 2014 a profesorilor și a altor profesii didactice din sistemul educațional public sunt mai degrabă mulțumiți 71% dintre intervievați, nemulțumiți fiind 19% dintre aceștia. 10% dintre aceștia nu pot aprecia în ce măsură ar trebui să îi mulțumească sau nemulțumească activitatea persoanelor care au aceste profesii.

Activitatea funcționarilor publici suscită un nivel mai scăzut de satisfacție în rândul populației; astfel, 53% dintre participanții la această anchetă se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de activitatea acestora din 2014, în timp ce 40% sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți, iar 7% nu dau un răspuns la această întrebare.

Activitatea militarilor de bucură de un nivel foarte ridicat de satisfacție din partea persoanelor intervievate, întrucât 81% dintre acestea se declară foarte mulțumite sau mulțumite, iar doar 3% nemulțumite sau foarte nemulțumite. 16% nu dau un răspuns la această întrebare.

Activitatea preoților este evaluată drept mulțumitoare de către 63% dintre respondenți, în timp ce pentru 30% dintre aceștia a fost mai degrabă nemulțumitoare. 7% dintre aceștia nu dau un răspuns la această întrebare.

Activitatea procurorilor este cunoscută în măsură mai redusă de către persoanele intervievate, un sfert dintre acestea neputând evalua în ce măsură sunt mulțumite sau nu de aceasta. Cu toate acestea, 49% dintre ele se declară mai degrabă mulțumite cu privire la acest lucru, iar 26% mai degrabă nemulțumite.

De activitatea judecătorilor din anul 2014 se declară mulțumiți 51% dintre participanții la studiu, în timp ce 26% sunt mai degrabă nemulțumiți, iar 23% dintre aceștia nu dau un răspuns la această întrebare, fie pentru că nu știu, fie pentru că nu doresc.

Activitatea avocaților suscită un nivel de satisfacție ușor mai ridicat: 56% sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de aceasta, în timp ce 22% sunt mai degrabă nemulțumiți, iar 22% nu dau un răspuns.

AUTO-EVALUAREA NIVELULUI DE TRAI: 1 ROMÂN DIN 100 DECLARĂ CĂ BANII PE CARE ÎI ARE ÎI PERMITE SĂ AIBĂ TOT CE ÎȘI DOREȘTE. 2000 DE LEI ESTE SUMA PE CARE JUMĂTATE DINTRE ROMÂNI O CONSIDERĂ NECESARĂ CA VENIT MINIM LUNAR PENTRU O VIAȚĂ DECENTĂ

Cei mai mulți dintre participanții la studiu spun că banii pe care îi au abia le ajung de la o lună la alta, răspuns dat de 39% dintre aceștia. 29% spun că reușesc să se descurce cu banii pe care îi au, 14% că banii pe care îi au le permite să trăiască bine, iar doar 1%  spun că banii câștigați le permit să aibă tot ce își doresc. O proporție de 16% a persoanelor intervievate, însă, consideră că banii pe care îi au nu le ajung nici pentru strictul necesar.

Cei mai mulți dintre respondenți sunt de părere că unei persoane care locuiește în România i-ar fi suficient pentru un trai decent un venit lunar de minim 2000 RON – 52%. În același timp, aproximativ un sfert dintre aceștia (26%) sunt de părere că un venit de 1000 este suficient pentru ca o persoană să aibă o viață decentă. Din totalul persoanelor intervievate, 10% sunt de părere că pentru un trai decent este necesar un venit lunar de minim 3000 RON, 5% de minim 4000 RON, în timp ce aproximativ 2% dintre aceștia consideră că ar fi nevoie de un venit peste suma de 4000 de RON pentru a avea un trai decent, aceeași proporție care consideră că un venit minim de 500 de RON ar fi suficient în acest scop.

Atunci când li se cere să se poziționeze pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „sărac”, iar 10 înseamnă „bogat”, majoritatea respondenților au tendința să se plaseze la mijlocul scalei, media răspunsurilor tuturor persoanele intervievate fiind 4,83. Cu toate că spre extremele scalei se poziționează mai puțin respondenți, proporția celor care se poziționează la extrema negativă (1 – sărac – 9%) este semnificativ mai ridicată decât cea a celor care se poziționează la extrema pozitivă (10 – bogat – 1%).

COMPORTAMENT INVESTIȚIONAL ȘI DE ECONOMISIRE: AUTOTURISMELE, OBIECTE PENTRU RENOVAREA/AMENAJAREA LOCUINȚEI, ELECTROCASNICELE SAU LOCUINȚELE SUNT PRINTRE CELE MAI FRECVENTE ACHIZIȚII FĂCUTE DE ROMÂNI ÎN 2014. MAI PUȚIN DE UN SFERT DINTRE ROMÂNI AU FĂCUT ECONOMII ÎN 2014. PESTE 40% AU DATORII NEPLĂTITE ȘI PESTE JUMĂTATE DINTRE ROMÂNI ANTICIPEAZĂ CĂ VOR FI NEVOIȚI SĂ FACĂ SACRIFICII FINANCIARE ÎN 2014

Doar 29% dintre persoanele cuprinse în cadrul eșantionului spun că au făcut o achiziție importantă pentru familie sau pentru gospodărie în anul 2014. În rândul acestora, cele mai frecvent menționate investiții de către acestea sunt achiziționarea unui autoturism – 19%, renovarea sau reamenajarea locuinței – 16%, achiziționarea de aparate electrocasnice – 15% sau achiziționarea unei locuințe – 14%. Alți respondenți și-au instalat o centrală termică – 6%, au cumpărat mobilă – 6%, un televizor – 6%, un computer – 5% sau un teren – 3%. Precizăm că procentele privind achizițiile se raportează nu la întreaga populație, ci la cei 29% care declară că au făcut o achiziție importantă. Astfel, cei 19% care declară că au cumpărat un autoturism reprezintă, prin raportare la întreaga populație, aproximativ 6%  din eșantion.

7% dintre intervievați declară că au tranzacționat bunuri imobiliare în 2014: 4% spun că au cumpărat astfel de bunuri, 2% că le-au vândut, iar 1% au făcut atât vânzare, cât și cumpărare de bunuri imobiliare. Dintre aceștia, cei mai mulți au vândut sau cumpărat apartamente sau garsoniere – 43%, acestea fiind urmate de terenuri – 34% și case sau vile – 19%.

Doar 23% dintre persoanele intervievate declară că au reușit să economisească o sumă de bani în anul 2014. Cu toate acestea, 38% dintre acestea sunt optimiste, considerând că, în 2015, vor reuși să facă acest lucru.

Întrebați care au fost categoriile de cheltuieli la care au făcut economii în 2014, o proporție foarte ridicată a respondenților – 39% – declară că au fost nevoiți să economisească în cazul cheltuielilor pentru mâncare, iar 37% consideră că vor fi nevoiți să facă acest lucru și în 2015.

64% dintre intervievați au făcut economii la îmbrăcăminte în anul 2014, iar 60% se așteaptă să fie nevoiți să facă acest lucru și în 2015.

35% dintre persoanele intervievate spun că au făcut economii la combustibilul pentru autoturism în 2014, 29% că nu au făcut acest lucru, în timp ce 33% spun că nu este cazul (deoarece nu dețin un autoturism). Aceeași proporție a respondenților se așteaptă să facă acest lucru și în 2015.

Participanții la studiu au făcut economii la încălzire în proporție de 45% în 2014, iar o proporție similară – 44%, consideră că vor face acest lucru în 2015.

Aproximativ un sfert dintre persoanele intervievate s-a găsit în situația de a fi nevoite să facă economii la medicamente în 2014 – 26%, iar 27% cred că va trebui să facă acest lucru în 2015.

Când vine vorba despre cheltuieli pentru vacanțe, patru din zece participanți la studiu spun că nu au cheltuit cât ar fi vrut în 2014 pentru acest lucru, iar o proporție similară consideră că acest lucru se va întâmpla și în anul ce a început.

Per total, 54% dintre respondenți cred că vor fi nevoiți să facă sacrificii financiare în 2015. Peste 80% dintre respondenții care anticipează astfel de sacrificii financiare (54% din eșantion) consideră că vor renunța la a mai cumpăra anumite bunuri, 36% cred că vor renunța la deplasarea cu autoturismul propriu, 32% că vor împrumuta bani, 24% că vor fi puși în situația de a vinde anumite bunuri, iar 21% că vor lua un credit. 4% dintre aceștia, de asemenea, cred că va fi nevoie să își vândă locuința în 2015.

37% dintre respondenți spun că au împrumutat bani în 2014. Cei mai mulți dintre aceștia au luat un împrumut de la bancă – 43%, iar 41% au apelat la prieteni, 34% la alți membri ai familiei, iar 6% la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor.

În momentul de față, 41% dintre participanții la studiu declară că au cel puțin o datorie neplătită. În același timp, 24% dintre aceștia spun că există persoane care le datorează bani.

Aproximativ trei din zece români au fost în vacanță în 2014. Dintre acești 31% care spun că au fost în vacanță, majoritatea au fost plecați în vacanță o singură dată – 56%, în timp ce 23% au fost în două vacanțe, iar 19% spun că au avut mai mult de două vacanțe în acest an. Cei mai mulți dintre respondenți, însă, spun că au cheltuit sub 1000 RON pentru o vacanță din 2014, în timp ce 28% au alocat între 1001 și 2000 RON, 20% între 2001 și 3000 RON, iar 15% peste 3000 RON.

ROMÂNII ANTICIPEAZĂ PENTRU 2015 O BUNĂ COLABORARE ÎNTRE PALATE, CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI A NIVELULUI INVESTIȚIILOR STRĂINE, DAR SUNT INDECIȘI ÎN PRIVINȚA ALEGERILOR ANTICIPATE ȘI INTRĂRII ÎN SCHENGEN

61% anticipează că între Preşedinte şi Premier va exista o colaborare bună în 2015, iar 68% dintre respondenți anticipează că, în acest an, în România va avea loc o creștere economică și alți 67% anticipează creşterea investiţiilor străine în ţara noastră. Totuși, doar 49% cred însă că nivelul de trai din țara noastră va crește și o treime dintre intervievați sunt de părere că va rămâne la fel, iar 17% consideră chiar că va scădea.

Peste jumătate dintre cei intervievați – 54% – sunt pesimiști în ceea ce privește posibilitatea ridicării vizelor pentru cetățenii români de către SUA.

46% cred că, în 2015, se va reuşi realizarea unei reforme în PSD, în timp ce 33% cred contrariul.

Românii sunt totuşi mai rezervaţi atunci când anticipează viitorul lor în 2015: doar 43% consideră că veniturile lor vor creşte în noul an, în timp ce 39% cred că vor rămâne la fel ca şi în 2014.

 

Caracteristicile cercetării:

Volumul eșantionului: 1.131 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,9%

Perioada anchetei: 19-20 Decembrie 2014

Mai multe detalii găsiți în raportul de cercetare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

GENERAL

Donald Trump consideră că „este o idee bună” să apară pe Muntele Rushmore datorită realizărilor sale ca președinte al SUA

Published

on

© Donald J. Trump/Twitter

Donald Trump consideră că „este o idee bună” ca chipul său să apară pe Muntele Rushmore, după ce ziarul New York Times a afirmat că un asistent de la Casa Albă s-a adresat guvernatorului din Dakota de Sud pentru a discuta despre plan, relatează EFE, preluat de Agerpres.

Pe un versant al faimosului munte din Dakota de Sud sunt sculptate chipurile preşedinţilor George Washington (1789-1797), Thomas Jefferson (1801-1809), Abraham Lincoln (1861-1865) şi Theodore Roosevelt (1901-1909).

Cu toate acestea, președintele Donald Trump, care a lansat de mai mult timp ideea în spațiul public, a negat duminică seara că a cerut vreodată ca portretul său să fie adăugat la monument, acuzând publicația americană menționată și CNN de răspândirea unor știri false.

Dar, a spus el, este o idee bună, având în vedere realizările sale în cei trei ani și jumătate de mandat care sunt „poate mai numeroase decât ale oricărei alte Președinții”.

 

Trump şi-a însoţit mesajul cu un link către o ştire difuzată de CNN care cita o informaţie publicată la sfârşitul săptămânii de cotidianul The New York Times, care semnala că un asistent de la Casa Albă luase anul trecut legătura cu biroul guvernatoarei statului Dakota de Sud, Kristi Noem, pentru a o întreba care ar fi procesul prin care poate fi adăugat chipul unei preşedinte la monumentul de pe Muntele Rushmore.

Cotidianul american amintea totodată că Trump îi spusese lui Noem în 2017, în Biroul Oval, că visa ca figura sa să fie inclusă în monument, iar aceasta a declarat că a perceput-o ca pe o glumă din partea șefului de la Casa Albă, deși acesta „nu râdea, era chiar foarte serios”.

De asemenea, președintele SUA a menționat ideea și în cadrul unui miting din Ohio, mai târziu în același an, relatează Daily Mail:

„V-aș întreba dacă credeți sau nu că voi fi într-o zi pe Muntele Rushmore, dar iată problema: Dacă aș face-o glumind, glumind în totalitate, distrându-mă, știrile false din presă vor titra„ crede că ar trebui să fie pe Muntele Rushmore”, spunea Donald Trump la acea dată, adăugând: „Deci nu o voi spune, ok? Nu o voi spune”.

Chiar dacă ar exista o cerere oficială în acest sens din partea Casei Albe în viitor, un oficial de la Muntele Rushmore a subliniat că pe versantul respectiv nu mai există spațiu pentru o altă sculptură.

Continue Reading

GENERAL

Eurostat: România, pe ultimul loc în UE la sumele alocate anual pentru prestațiile familiale

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană raportat la sumele alocate anual pentru prestaţiile familiale (alocații pentru copii, alocații de creștere a copilului, etc.), cu 104 euro pe cap de locuitor în 2017, în condiţiile în care media în UE a fost de 675 de euro şi chiar şi Bulgaria a alocat 130 de euro, arată datele publicate luni, 1 iunie, de Eurostat.

Potrivit sursei citate, 27 de state membre ale UE au cheltuit în total 301 miliarde de euro pentru prestații familiale în 2017, echivalent cu 2,3% din PIB-ul UE. Această sumă a reprezentat 8,6% din totalul cheltuit pentru prestații de protecție socială.

Ponderea cheltuielilor pentru prestațiile familiale cea mai mare în Luxemburg, cea mai mică în Olanda

Ponderea cheltuielilor cu protecția socială pentru prestațiile familiale a variat semnificativ între statele membre ale UE. Acesta a reprezentat mai mult de 15% din prestațiile sociale totale numai în Luxemburg (15,3%), urmată de Polonia (13,4%) și Estonia (13,1%). Cele mai mici acțiuni au fost înregistrate în Olanda (4,2%) și Portugalia (4,9%).

În ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru prestaţiile familiale în totalul prestaţiilor sociale, România (cca. 7%) se situează înaintea unor state precum Franţa, Belgia, Italia, Spania, Portugalia sau Olanda.

Cheltuielile anuale pentru prestațiile familiale pe cap locuitor au fost, de asemenea, cele mai ridicate în Luxemburg (3.100 de euro per locuitor), urmate de Danemarca (1.700 €), Suedia (1.400 €), Germania (1.300 €) și Finlanda (1.200 €). Vă rugăm să rețineți că valoarea este supraestimată pentru Luxemburg în comparație cu alte țări, deoarece o proporție semnificativă a prestațiilor se acordă persoanelor care locuiesc în afara țării.

La polul opus, în 2017, trei țări au avut cheltuieli pentru prestații familiale sub 200 de euro pe cap de locuitor: România (104 €), Bulgaria (130 €) și Lituania (180 €).

Continue Reading

GENERAL

Răspunsul la Covid-19: Comisia Europeană, consultări cu sectorul financiar european pentru a sprijini cetățenii și întreprinderile

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat ieri, 28 mai, prima sa masă rotundă cu sectorul financiar european, inclusiv cu reprezentanții consumatorilor și ai întreprinderilor, pentru a analiza modul în care poate dezvolta cele mai bune practici în sprijinul cetățenilor și întreprinderilor din UE.

După cum s-a anunțat în pachetul de măsuri bancare ale Comisiei din 28 aprilie 2020, această reuniune marchează începutul unui dialog cu sectorul financiar european, pentru a se stabili ce măsuri practice de sprijin pot fi puse în aplicare pentru a atenua impactul crizei cauzate de coronavirus. La reuniune au fost invitați o gamă largă de reprezentanți, inclusiv asociații de consumatori și de întreprinderi, asociații bancare, de asigurări și de creditare nebancare, precum și autoritățile europene de supraveghere. Comisia va prezida reuniunea.

Consumatorii casnici și întreprinderile au nevoie de toate ajutoarele pe care le pot obține pentru a face față perturbărilor cauzate de criza provocată de coronavirus. De aceea, lansăm astăzi un dialog între sectorul financiar și grupuri care reprezintă consumatorii și întreprinderile. Prin aceste dialoguri, dorim să găsim soluții practice la problemele concrete cu care se confruntă întreprinderile și consumatorii casnici din întreaga UE. Trebuie să ne asigurăm că robinetele de lichidități sunt deschise și că întreprinderile și consumatorii, în special întreprinderile mici, pot beneficia de sprijinul de care au nevoie. Aștept cu interes aceste discuții.”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor

Discuțiile au ca scop  principal analiza modului în care industria (asociațiile din sectorul bancar, al asigurărilor și al împrumuturilor nebancare) poate sprijini cetățenii și întreprinderile pe parcursul pandemiei. Acest răspuns trebuie să fie coordonat, pentru a se evita fragmentarea la nivel național și pentru a se asigura condiții de concurență echitabile. Participanții vor evalua și măsurile de sprijin pe care industria le-a implementat deja sau pe care le planifică. Asociațiile de consumatori și de întreprinderi vor oferi feedback cu privire la eficacitatea măsurilor existente, precum și cu privire la acțiunile suplimentare și la coerența acestora în întreaga UE.

Va participa și comisarul pentru justiție, Didier Reynders, care va prezenta informații cu privire la creditele de consum.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending