Connect with us

EVENIMENTE

Cluj-Napoca: Primarul Emil Boc și comisarul european Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii privind viitorul cercetării în UE și în România (LIVE, 5 martie, ora 12:00)

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, și Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca și membru al Comitetului European al Regiunilor, vor susține joi, 5 martie 2020, un dialog cu cetățenii în care vor discuta teme de actualitate de pe agenda Uniunii Europene și a României, cu accent pe cercetare, inovare și educație.

Dezbaterea cu tema ”Orizont Europa: provocări și perspective” va avea loc între orele 12:00 și 13:10, la Centrul de Cultură Urbană Casino, situat în Parcul Central ”Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană, fiind moderat de directorul și jurnalistul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru.

De la lansarea acestui concept, în mandatul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker, 160.000 de cetățeni europeni au luat parte la peste 1.200 de dezbateri publice organizate în primării, universități și în alte locuri din întreaga Uniune Europeană. 

Mariya Gabriel și Emil Boc: Comisarul european responsabil pentru cercetare și unul dintre cei mai de succes primari din Europa, în dialog cu cetățenii

Mariya Gabriel este un om politic din Bulgaria, membru al partidului GERB, afiliat la familia politică a Partidului Popular European, cea mai mare din Europa.

În perioada iulie 2009 – iulie 2017 a fost membru al Parlamentului European. Din această calitate, a fost vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European (2014-2017) și liderul delegației eurodeputaților bulgari din PPE (2014-2017). A părăsit această poziție pentru a deveni comisar european pentru economie și societate digitale în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker ca urmare a numirii Kristalinei Georgieva, comisarul european din partea Bulgariei de la acea vreme, în funcția de director al grupului Băncii Mondiale.

Între iulie 2017 și 30 noiembrie 2019 a fost comisar european pentru economie și societate digitale în Comisia Juncker. De la 1 decembrie 2019 este comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret. De asemenea, din 21 noiembrie 2019, Mariya Gabriel este unul dintre cei zece vicepreședinți ai Partidului Popular European.

© EPP Group CoR/ Twitter

Emil Boc este primarul municipiului Cluj-Napoca aflat la al doilea mandat consecutiv, în urma alegerilor locale din 2012 și 2016. Acesta a mai fost edil al municipiului și în perioada 2004-2008, după ce a câștigat atât alegerile din 2004, cât și pe cele din 2008.

În decembrie 2008 a fost desemnat prim-ministru al României, conducând Guvernul României până în februarie 2012.

Din calitatea sa de edil, Emil Boc este începând cu anul 2017 membru al Comitetului European al Regiunilor, singura adunare politică locală și regională la nivel european. Din această poziție,Emil Boc a fost numit în luna iulie a anului 2019 raportor în cadrul Comisiei pentru politică socială, educație, ocuparea forței de muncă, cercetare și cultură (SEDEC) de la nivelul Comitetului European al Regiunilor (CoR) privind fenomenul ”brain drain” (exod de creiere) în Uniunea Europeană. Raportul a fost adoptat cu unanimitate în prima sesiune plenară a noului mandat al CoR, la începutul acestui an.

La nivelul CoR, Boc este membru al delegației României la CoR și membru al grupului PPE din CoR.

În ce privește activitatea de primar, deciziile și măsurile administrative privind politica urbană a orașului surprind o serie de modele de bune practici.

Recent, municipiul Cluj-Napoca a pus în circulație noi mijloace de transport achiziționate cu fonduri europene, în prezent jumătate din flota de vehicule destinate transportului public fiind nepoluantă.

De asemenea, tot prin intermediul unei finanțări europene, în Cluj-Napoca vor fi instalate 18 noi puncte de WiFi gratuit, ca parte a programului WiFi4EU al Comisiei Europene.

Un alt model de bune practici pus în aplicare la Cluj-Napoca în timpul administrației Emil Boc se referă la bugetarea participativă. Potrivit acestui model, toți cei care locuiesc, muncesc sau studiază în Cluj-Napoca și au împlinit vârsta de 18 ani au posibilitatea să își asume din nou rolul de participant activ în definirea și abordarea problemelor orașului.

Propunerile de proiecte din partea cetățenilor care pot fi incluse în bugetul anual al Primăriei viează șase domenii: 1. Alei, trotuare şi zone pietonale; 2. Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei; 3. Spații verzi și locuri de joacă; 4. Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public etc.); 5. Infrastructură educațională și culturală; 6. Oraşul digital.

Orizont Europa: provocări și perspective

În ce privește tematica aleasă spre dezbatere în cadrul dialogului cu cetățenii de la Cluj-Napoca, Orizont Europa constituie viitorul program-cadru pentru cercetare și inovare (C&I) al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

Este o inițiativă emblematică a UE, asemenea programului Erasmus, ea fiind menită să sprijine cercetarea și inovarea din etapa de concept până la comercializare, și completează finanțarea națională și regională. Orizont Europa reprezintă continuarea programului Orizont 2020 al UE.

Viitoarea creștere economică și viitoarea prosperitate a Europei depind de capacitatea acesteia de a rămâne un lider mondial în domeniul cercetării și inovării. Orizont Europa oferă mijloacele necesare pentru atingerea acestui obiectiv.

Astfel, Orizont Europa ar trebui să consolideze atât sectorul științei, cât și sectorul tehnologiei din UE, pentru a permite abordarea principalelor provocări globale din domenii vitale precum sănătatea, îmbătrânirea populației, securitatea, poluarea și schimbările climatice.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, dezbătută în prezent de statele membre, programul ar trebui să creeze până la 100 000 de locuri de muncă în domeniul C&I în perioada 2021-2027. De asemenea, se estimează că acest program va determina o creștere a produsului intern brut (PIB) al UE de până la 0,19% în următorii 25 de ani.

Structura propusă a programului Orizont Europa presupune trei piloni:

  • excelență științifică
  • provocări globale și competitivitate industrială europeană
  • o Europă inovatoare

O secțiune transversală suplimentară ar urma să introducă măsuri de sprijin care să le permită statelor membre să-și valorifice la maximum potențialul național de cercetare și inovare. Acest lucru ar trebui să consolideze Spațiul european de cercetare.

Primul pilon al programului Orizont Europa ar trebui să consolideze poziția de lider a UE în domeniul științific și să dezvolte cunoștințele și competențele de înaltă calitate.

Cel de al doilea pilon ar trebui să susțină cercetarea care abordează provocările societale și tehnologiile industriale în domenii precum digitalul, energia, mobilitatea, alimentele și resursele naturale. În cadrul acestui pilon este prevăzută, de asemenea, introducerea anumitor misiuni și parteneriate în domeniul cercetării, având ca obiectiv, de exemplu, orașe cu zero emisii de dioxid de carbon.

Cel de al treilea pilon al programului Orizont Europa ar trebui să se axeze pe promovarea inovării prin înființarea unui Consiliu european pentru inovare. Acesta ar urma să ofere un punct de contact unic pentru inovatorii cu potențial ridicat.

Orizont Europa și noul Cadru Financiar Multianual: situația la zi

La nivel politic, programul Orizont Europa, asemenea celorlalte domenii prioritare, se află actualmente pe agenda statelor membre și a instituțiilor UE ca parte a pachetului larg de negociere a viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

Spre deosebire de propunerea Comisiei Europene, lansată în mai 2018, documentul aflat recent în negociere între liderii statelor membre și respins de aceștia cuprindea reduceri financiare de 17,8 miliarde de euro.

Mai concret, Comisia Europeană a propus o alocare de 166,3 miliarde de euro pentru rubrica ”piața unică, inovație și piața digitală”, în timp ce președintele Consiliului European a cuprins o alocare de 149,5 miliarde de euro pentru aceeași rubrică.

În propunerea președintelui Consiliului European, respinsă oricum de liderii UE, era cuprinsă o anvelopă financiară de 80,9 miliarde de euro pentru programul Orizont Europa, la care se adaugă sprijinul de 3,1 de miliarde de euro din partea programului InvestEU. Trebuie menționat că în cursul negocierilor de la summitul din 20-21 februarie, un nou document tehnic actualizat în baza propunerii președintelui Consiliului European cuprindea reduceri de 900 de milioane de euro pentru programul Orizont Europa, de la 80,9 la 80 miliarde de euro. Aceste reduceri sunt considerate inacceptabile de Parlamentul European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

#EuropeniîmpotrivaCOVID19: Biroul Parlamentului European în România organizează un webinar privind sprijinul UE acordat cetățenilor europeni în contextul pandemiei de COVID-19 (LIVE 19 mai, ora 10:30)

Published

on

Biroul Parlamentului European în România organizează marți, 19 mai, o dezbatere online privind sprijinul Uniunii Europene acordat cetățenilor europeni și importanța măsurilor luate la nivel european pentru depășirea consecințelor economice și sociale ale pandemiei de COVID-19. La webinar vor lua parte trei eurodeputați români – Siegfried Mureșan (Grupul Partidului Popular European), Carmen Avram (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Dacian Cioloș (Renew Europe). Cei trei eurodeputați români vor prezenta exemple concrete de măsuri de sprijin în interesul cetățenilor și importanța combaterii informațiilor și a știrilor false privind lipsa de acțiune a instituțiilor europene.

Evenimentul intitulat “Sprijinul UE pentru cetățeni și economice și combaterea știrilor false” va fi transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Discuțiile vor fi moderate de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

Întrebările din partea celor interesați să urmărească dezbaterea pot fi trimise pe www.sli.do – event code #Europa până la data de 19 mai 2020, ora 11:30.

Confruntate cu o dublă criză (sanitară și economică) fără precedent în istoria proiectului de integrare europeană, instituțiile Uniunii Europene și statele membre au trecut în ultimele două luni de la măsuri, în primă instanță, naționale și necoordonate, la acțiuni concertate comune care au readus solidaritatea în centrul deciziilor luate. Instituțiile Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul – și-au dedicat eforturile în lupta împotriva răspândirii coronavirusului, oferind ajutor statelor membre și cetățenilor pentru a face față crizei sanitare și economice cu care se confruntă.

Cel mai recent, în cursul unei sesiune plenare organizată în perioada 13-15 mai, Parlamentul European a adoptat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție legislativă prin care solicită Comisiei Europene să prezinte o propunere pentru un plan de urgență privind Cadrul Financiar Multianual până la 15 iunie 2020, subliniind că există riscul ca următorul buget pe termen lung al UE să nu intre în vigoare la 1 ianuarie 2021,. Într-o altă rezoluție politică separată, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene să prezinte un pachet masiv de redresare economică, anume un fond european de relansare ca parte a unui pachet global menit să ofere un impuls pentru investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro.

În cadrul sesiunii plenare menționate, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene să impună sancțiuni și să oprească plățile de fonduri UE către Ungaria dacă statul de drept nu este respectat. Europarlamentarii au subliniat faptul că măsurile de urgență luate de guvernul maghiar pentru a combate pandemia de COVID-19, inclusiv declararea stării de urgență pe durată nedeterminată, nu sunt în conformitate cu normele UE și au atras atenția asupra riscului din ce în ce mai mare la adresa democrației.

Totodată, în Parlamentul European a fost discutate eforturile Uniunii Europene privind accelerarea dezvoltării unui vaccin împotriva COVID-19, având în vedere donațiile de 7,4 miliarde de euro strânse de Comisia Europeană la teledonul organizat la 4 mai.

Anterior, în cursul unei sesiuni plenare extraordinare organizată la 16-17 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde printr-un vot prin procedură de urgență pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene și adoptat deja de Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, Parlamentul European a dat undă verde și pentru utilizarea flexibilă a fondurilor UE pentru combaterea impactului provocat de noul coronavirus, măsuri solicitate și de România, și a adoptat măsuri speciale de ajutor alimentar și asistență pentru persoanele aflate în dificultate. 

În egală măsură, Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție politică referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat, europarlamentarii au subliniat că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”.

Totodată, Parlamentul European desfășoară și o serie de acțiuni în spiritul solidarității europene. Mai întâi, Parlamentul European a oferit municipalității și autorităților din Bruxelles posibilitatea de a utiliza una din clădirile sale, clădirea Helmut Kohl, precum și o flotă de 100 de vehicule a instituției, în lupta împotriva noului coronavirus. Aceeași clădire va funcționa ca reședință temporară pentru 100 de femei vulnerabile.

De asemenea, sediul Parlamentului European din Strasbourg a devenit centru de depistare COVID-19, capacitatea de testare urmând a ajunge la 2.000 de teste pe zi.

Nu în ultimul rând, bucătăria Parlamentului European a început să ofere 1000 de mese pe zi pentru personalul din sănătate din Bruxelles și pentru oamenii nevoiași.

Continue Reading

EVENIMENTE

#EuropeniîmpotrivaCOVID19: Biroul Parlamentului European în România organizează un webinar privind răspunsul coordonat al UE la pandemie (LIVE 29 aprilie, ora 10:30)

Published

on

Biroul Parlamentului European în România organizează miercuri, 29 aprilie, o dezbatere online privind răspunsul coordonat al Uniunii Europene la pandemia de coronavirus și acțiunile Parlamentului European. La webinar vor lua parte trei eurodeputați români – Cristian Bușoi (Grupul Partidului Popular European), Victor Negrescu (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților) și Ramona Strugariu (Grupul Renew Europe).

Evenimentul va fi transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Discuțiile vor fi moderate de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

 

Întrebările din partea celor interesați să urmărească dezbaterea pot fi trimise începând de luni, 27 aprilie, până pe 29 aprilie (ora 11:00) prin intermediul Sli.do (accesați site-ul www.slido.com și introduceți codul evenimentului #A729).

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Confruntate cu o dublă criză (sanitară și economică) fără precedent în istoria proiectului de integrare europeană, instituțiile Uniunii Europene și statele membre au trecut în ultimele două luni de la măsuri, în primă instanță, naționale și necoordonate, la acțiuni concertate comune care au readus solidaritatea în centrul deciziilor luate. Instituțiile Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul – și-au dedicat eforturile în lupta împotriva răspândirii coronavirusului, oferind ajutor statelor membre pentru a face față crizei sanitare și economice cu care se confruntă.

Cel mai recent, în cursul unei sesiuni plenare extraordinare organizată la 16-17 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde printr-un vot prin procedură de urgență pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene și adoptat deja de Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, Parlamentul European a dat undă verde și pentru utilizarea flexibilă a fondurilor UE pentru combaterea impactului provocat de noul coronavirus, măsuri solicitate și de România, și a adoptat măsuri speciale de ajutor alimentar și asistență pentru persoanele aflate în dificultate. 

În egală măsură, Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție politică referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat, europarlamentarii au subliniat că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”.

Totodată, Parlamentul European desfășoară și o serie de acțiuni în spiritul solidarității europene. Mai întâi, Parlamentul European a oferit municipalității și autorităților din Bruxelles posibilitatea de a utiliza una din clădirile sale, clădirea Helmut Kohl, precum și o flotă de 100 de vehicule a instituției, în lupta împotriva noului coronavirus. Aceeași clădire va funcționa ca reședință temporară pentru 100 de femei vulnerabile.

Ulterior, președintele PE David Sassoli a anunțat că sediul Parlamentului European de la Strasbourg va fi transformat în centru de depistare și consultanță COVID-19.

Nu în ultimul rând, bucătăria Parlamentului European a început să ofere 1000 de mese pe zi pentru personalul din sănătate din Bruxelles și pentru oamenii nevoiași.

Continue Reading

EVENIMENTE

LIVE ora 14:30 – New Strategy Center organizează o conferință online privind provocările COVID-19 la adresa Occidentului. Invitat special: Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München

Published

on

© Munich Security Conference

Think tank-ul New Strategy Center organizează miercuri, 15 aprilie, o conferință online dedicată provocărilor reprezentate de pandemia COVID-19 pentru lumea democratică, invitatul special al dezbaterii fiind ambasadorul Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München.

Dezbaterea intitulată “The Challenges of the Pandemic to the Democratic World” va fi transmisă LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană, de la ora 14:30.

Evenimentul va fi moderat de ambasadorul Sorin Ducaru, președintele onorific al Consiliului Științific al New Strategy Center și directorul SATCEN, Centrul satelitar al Uniunii Europene.

Ambasadorul Wolfgang Ischinger este un diplomat și avocat german.

El a deținut mai multe funcții importante în Ministerul german al Afacerilor Externe și a fost ambasador la Washington D.C. și la Londra.

Din 2008, este președintele Conferinței de Securitate de la München. Publicația The Economist l-a descris drept „cel mai bine conectat fost diplomat al Germaniei”.

Anul trecut, în august, ambasadorul Ischinger a lansat la București ediția românească a cărții sale, “Lumea în pericol. Germania și Europa în perioade incerte ”, un proiect editorial realizat în cadrul parteneriatului dintre New Strategy Center și Curtea Veche Publishing.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending