Connect with us

EVENIMENTE

Cluj-Napoca: Primarul Emil Boc și comisarul european Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii privind viitorul cercetării în UE și în România (LIVE, 5 martie, ora 12:00)

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, și Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca și membru al Comitetului European al Regiunilor, vor susține joi, 5 martie 2020, un dialog cu cetățenii în care vor discuta teme de actualitate de pe agenda Uniunii Europene și a României, cu accent pe cercetare, inovare și educație.

Dezbaterea cu tema ”Orizont Europa: provocări și perspective” va avea loc între orele 12:00 și 13:10, la Centrul de Cultură Urbană Casino, situat în Parcul Central ”Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană, fiind moderat de directorul și jurnalistul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru.

De la lansarea acestui concept, în mandatul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker, 160.000 de cetățeni europeni au luat parte la peste 1.200 de dezbateri publice organizate în primării, universități și în alte locuri din întreaga Uniune Europeană. 

Mariya Gabriel și Emil Boc: Comisarul european responsabil pentru cercetare și unul dintre cei mai de succes primari din Europa, în dialog cu cetățenii

Mariya Gabriel este un om politic din Bulgaria, membru al partidului GERB, afiliat la familia politică a Partidului Popular European, cea mai mare din Europa.

În perioada iulie 2009 – iulie 2017 a fost membru al Parlamentului European. Din această calitate, a fost vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European (2014-2017) și liderul delegației eurodeputaților bulgari din PPE (2014-2017). A părăsit această poziție pentru a deveni comisar european pentru economie și societate digitale în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker ca urmare a numirii Kristalinei Georgieva, comisarul european din partea Bulgariei de la acea vreme, în funcția de director al grupului Băncii Mondiale.

Între iulie 2017 și 30 noiembrie 2019 a fost comisar european pentru economie și societate digitale în Comisia Juncker. De la 1 decembrie 2019 este comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret. De asemenea, din 21 noiembrie 2019, Mariya Gabriel este unul dintre cei zece vicepreședinți ai Partidului Popular European.

© EPP Group CoR/ Twitter

Emil Boc este primarul municipiului Cluj-Napoca aflat la al doilea mandat consecutiv, în urma alegerilor locale din 2012 și 2016. Acesta a mai fost edil al municipiului și în perioada 2004-2008, după ce a câștigat atât alegerile din 2004, cât și pe cele din 2008.

În decembrie 2008 a fost desemnat prim-ministru al României, conducând Guvernul României până în februarie 2012.

Din calitatea sa de edil, Emil Boc este începând cu anul 2017 membru al Comitetului European al Regiunilor, singura adunare politică locală și regională la nivel european. Din această poziție,Emil Boc a fost numit în luna iulie a anului 2019 raportor în cadrul Comisiei pentru politică socială, educație, ocuparea forței de muncă, cercetare și cultură (SEDEC) de la nivelul Comitetului European al Regiunilor (CoR) privind fenomenul ”brain drain” (exod de creiere) în Uniunea Europeană. Raportul a fost adoptat cu unanimitate în prima sesiune plenară a noului mandat al CoR, la începutul acestui an.

La nivelul CoR, Boc este membru al delegației României la CoR și membru al grupului PPE din CoR.

În ce privește activitatea de primar, deciziile și măsurile administrative privind politica urbană a orașului surprind o serie de modele de bune practici.

Recent, municipiul Cluj-Napoca a pus în circulație noi mijloace de transport achiziționate cu fonduri europene, în prezent jumătate din flota de vehicule destinate transportului public fiind nepoluantă.

De asemenea, tot prin intermediul unei finanțări europene, în Cluj-Napoca vor fi instalate 18 noi puncte de WiFi gratuit, ca parte a programului WiFi4EU al Comisiei Europene.

Un alt model de bune practici pus în aplicare la Cluj-Napoca în timpul administrației Emil Boc se referă la bugetarea participativă. Potrivit acestui model, toți cei care locuiesc, muncesc sau studiază în Cluj-Napoca și au împlinit vârsta de 18 ani au posibilitatea să își asume din nou rolul de participant activ în definirea și abordarea problemelor orașului.

Propunerile de proiecte din partea cetățenilor care pot fi incluse în bugetul anual al Primăriei viează șase domenii: 1. Alei, trotuare şi zone pietonale; 2. Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei; 3. Spații verzi și locuri de joacă; 4. Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public etc.); 5. Infrastructură educațională și culturală; 6. Oraşul digital.

Orizont Europa: provocări și perspective

În ce privește tematica aleasă spre dezbatere în cadrul dialogului cu cetățenii de la Cluj-Napoca, Orizont Europa constituie viitorul program-cadru pentru cercetare și inovare (C&I) al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

Este o inițiativă emblematică a UE, asemenea programului Erasmus, ea fiind menită să sprijine cercetarea și inovarea din etapa de concept până la comercializare, și completează finanțarea națională și regională. Orizont Europa reprezintă continuarea programului Orizont 2020 al UE.

Viitoarea creștere economică și viitoarea prosperitate a Europei depind de capacitatea acesteia de a rămâne un lider mondial în domeniul cercetării și inovării. Orizont Europa oferă mijloacele necesare pentru atingerea acestui obiectiv.

Astfel, Orizont Europa ar trebui să consolideze atât sectorul științei, cât și sectorul tehnologiei din UE, pentru a permite abordarea principalelor provocări globale din domenii vitale precum sănătatea, îmbătrânirea populației, securitatea, poluarea și schimbările climatice.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, dezbătută în prezent de statele membre, programul ar trebui să creeze până la 100 000 de locuri de muncă în domeniul C&I în perioada 2021-2027. De asemenea, se estimează că acest program va determina o creștere a produsului intern brut (PIB) al UE de până la 0,19% în următorii 25 de ani.

Structura propusă a programului Orizont Europa presupune trei piloni:

  • excelență științifică
  • provocări globale și competitivitate industrială europeană
  • o Europă inovatoare

O secțiune transversală suplimentară ar urma să introducă măsuri de sprijin care să le permită statelor membre să-și valorifice la maximum potențialul național de cercetare și inovare. Acest lucru ar trebui să consolideze Spațiul european de cercetare.

Primul pilon al programului Orizont Europa ar trebui să consolideze poziția de lider a UE în domeniul științific și să dezvolte cunoștințele și competențele de înaltă calitate.

Cel de al doilea pilon ar trebui să susțină cercetarea care abordează provocările societale și tehnologiile industriale în domenii precum digitalul, energia, mobilitatea, alimentele și resursele naturale. În cadrul acestui pilon este prevăzută, de asemenea, introducerea anumitor misiuni și parteneriate în domeniul cercetării, având ca obiectiv, de exemplu, orașe cu zero emisii de dioxid de carbon.

Cel de al treilea pilon al programului Orizont Europa ar trebui să se axeze pe promovarea inovării prin înființarea unui Consiliu european pentru inovare. Acesta ar urma să ofere un punct de contact unic pentru inovatorii cu potențial ridicat.

Orizont Europa și noul Cadru Financiar Multianual: situația la zi

La nivel politic, programul Orizont Europa, asemenea celorlalte domenii prioritare, se află actualmente pe agenda statelor membre și a instituțiilor UE ca parte a pachetului larg de negociere a viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

Spre deosebire de propunerea Comisiei Europene, lansată în mai 2018, documentul aflat recent în negociere între liderii statelor membre și respins de aceștia cuprindea reduceri financiare de 17,8 miliarde de euro.

Mai concret, Comisia Europeană a propus o alocare de 166,3 miliarde de euro pentru rubrica ”piața unică, inovație și piața digitală”, în timp ce președintele Consiliului European a cuprins o alocare de 149,5 miliarde de euro pentru aceeași rubrică.

În propunerea președintelui Consiliului European, respinsă oricum de liderii UE, era cuprinsă o anvelopă financiară de 80,9 miliarde de euro pentru programul Orizont Europa, la care se adaugă sprijinul de 3,1 de miliarde de euro din partea programului InvestEU. Trebuie menționat că în cursul negocierilor de la summitul din 20-21 februarie, un nou document tehnic actualizat în baza propunerii președintelui Consiliului European cuprindea reduceri de 900 de milioane de euro pentru programul Orizont Europa, de la 80,9 la 80 miliarde de euro. Aceste reduceri sunt considerate inacceptabile de Parlamentul European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

Lidera opoziției din Belarus mulțumește României și lui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit: În 1989, România s-a aflat în aceeași situație. A sosit timpul și pentru Belarus să se descătușeze

Published

on

© Photo Collage (Images sources: European Union)

Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, și-a exprimat marți “recunoștința” la adresa României și a președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit în contextul manifestațiilor pro-democratice din această țară și demonstrațiilor împotriva regimului autoritar al lui Akesandr Lukașenko.

Tihanovskaia, care se află în azil politic în Lituania, a avut, marți, o intervenție online la o dezbatere organizată de Ambasada Republicii Lituania în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (CPC-EW) la sediul Institutului Diplomatic Român.

Aș dori să îmi exprim recunoștința la adresa prietenilor noștri români și a președintelui (n.r. – Klaus Iohanns) care, la 21 septembrie, împreună cu omologii săi polonez și lituanian, au semnat o scrisoare către comunitatea internațională pentru a-i ajuta pe belaruși să primească sprijin. Vechea zicală “un prieten la nevoie se cunoaște” nu a părut niciodată mai importantă pentru belaruși, în timp ce oameni inocenți sunt arestați și torturați pe străzile orașelor noastre. Țara noastră este condusă de un autocrat care a dat ordin pentru utilizarea violenței împotriva manifestanților pașnici. Ne bucură orice strop de solidaritate și simțim sprijinul României, Lituaniei și Poloniei“, a spus Tihanovskaia, care alături de opoziția democratică a câștigat săptămâna trecută Premiul Saharov pentru libertatea de gândire.

Nu cu mult timp în urmă, în 1989, România, Polonia și Lituania s-au aflat în aceeași situație. Astăzi, a sosit timpul și pentru Belarus să se descătușeze“, a spus ea, în încheierea mesajului său.

 

România a jucat un rol activ în poziția Uniunii Europene privind situația din Belarus, dezbaterea având loc și în contextul Declarației Comune semnate de președinții Lituaniei, Poloniei și României pentru sprijinirea unui Belarus democratic, document în care cei trei șefi de stat au solicitat Uniunii Europene să identifice măsuri de sprijin economic pentru Belarusul democratic.

Apelul celor trei președinți a fost materializat în concluziile Consiliului European special din 1-2 octombrie a.c., când liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au invitat Comisia Europeană să vină cu propuneri pentru sprijinirea acestei țări.

Anterior, România a oferit un sprijin de 100.000 de euro pentru susținerea societății civile și a jurnalismului independent din Belarus. De asemenea, ambasadorul român la Minsk s-a alăturat colegilor săi din UE și a vizitat-o, în semn de solidaritate, pe Svetlana Aleksievici, laureată a Premiului Nobel și membră a Consiliului de coordonare a opoziției democratice.

Totodată, într-un alt gest de solidaritate cu Polonia și cu Lituania, România a decis rechemarea la București, pentru consultări, a ambasadorului său de la Minsk. Lituania și Polonia au decis să recurgă la acest gest după ce Belarusul şi-a rechemat ambasadorii la Vilnius şi Varşovia pentru consultări ca urmare a sancţiunilor impuse de UE unor funcţionari belaruşi acuzaţi de fraudă electorală şi încălcarea drepturilor omului.

De asemenea, atât Senatul, cât și Camera Deputaților, au adoptat două declarații referitoare la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului în Belarus, documente prin care Parlamentul României îşi manifestă solidaritatea cu poporul belarus, solicită oprirea violenţei împotriva protestelor paşnice din Belarus şi consideră necesară “o reacţie mai articulată” din partea comunităţii internaţionale în eventualitatea în care situaţia nu va cunoaşte o ameliorare de urgenţă.

Nu în ultimul rând, România se numără printre țările care solicită includerea lui Aleksandr Lukașenko pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.

Situația din Belarus s-a deteriorat în urma alegerilor prezidențiale din 9 august a.c., când opoziția democratică în frunte cu candidata Sviatlana Tsikhanouskaya și societatea civilă au acuzat regimul președintelui Aleksandr Lukașenko de fraudarea rezultatelor alegerilor.

Reprimarea violentă de către regimul autoritar de la Minsk a protestelor și manifestațiilor ce au urmat, precum și suspiciunea fraudării acestor alegeri, au determinat Uniunea Europeană să adopte o poziție de susținere a opoziției democratice și de adoptare a unor măsuri restrictive împotriva oficialilor regimului Lukașenko.

Există preocupări majore la nivelul UE și privind interesul Belarusului pentru dimensiunea energiei nucleare și siguranța nucleară, în condițiile în care punerea în funcțiune a centralei Astravets fără îndeplinirea condițiilor de siguranță reprezintă o amenințare majoră pentru regiune și implicit pentru Uniunea Europeană.

De asemenea, Uniunea Europeană a avertizat că o listă suplimentară de sancțiuni l-ar putea cuprinde și pe Aleksandr Lukașenko, al cărui nou mandat prezidențial este considerat ilegitim de către comunitatea occidentală, acestea fiind adoptate la 12 octombrie a.c. 

Continue Reading

EVENIMENTE

Ambasada Lituaniei în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning organizează, la București, o dezbatere privind viitorul Belarusului (LIVE, 27 octombrie, 10:00)

Published

on

© Wikipedia

Ambasada Republicii Lituania în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (CPC-EW), cu sprijinul The German Marshall Fund of the United States (GMF-US), organizează marți, 27 octombrie, o dezbatere privind situația din Belarus. Evenimentul, intitulat „Belarusul își alege viitorul: între amenințări și oportunități”, va fi găzduit de Institutul Diplomatic Român (IDR).

Dezbaterea va avea loc între orele 10:00 – 14:00 și va fi transmisă LIVE. Aceasta are ca obiectiv o discuție deschisă asupra situației actuale din Belarus și a potențialului său de măsuri și acțiuni în sprijinul tranziției. Vor lua cuvântul oficiali guvernamentali și parlamentari din România, Polonia și țările baltice precum și reprezentanți ai think tank-urilor din regiune și ai societății civile din Belarus.

 

Dezbaterea are loc și în contextul Declarației Comune semnate de președinții Lituaniei, Poloniei și României pentru sprijinirea unui Belarus democratic, document în care cei trei șefi de stat au solicitat Uniunii Europene să identifice măsuri de sprijin economic pentru Belarusul democratic. Apelul celor trei președinți a fost materializat în concluziile Consiliului European special din 1-2 octombrie a.c., când liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au invitat Comisia Europeană să vină cu propuneri pentru sprijinirea acestei țări.

Situația din Belarus s-a deteriorat în urma alegerilor prezidențiale din 9 august a.c., când opoziția democratică în frunte cu candidata Sviatlana Tsikhanouskaya și societatea civilă au acuzat regimul președintelui Aleksandr Lukașenko de fraudarea rezultatelor alegerilor.

Reprimarea violentă de către regimul autoritar de la Minsk a protestelor și manifestațiilor ce au urmat, precum și suspiciunea fraudării acestor alegeri, au determinat Uniunea Europeană să adopte o poziție de susținere a opoziției democratice și de adoptare a unor măsuri restrictive împotriva oficialilor regimului Lukașenko.

Există preocupări majore la nivelul UE și privind interesul Belarusului pentru dimensiunea energiei nucleare și siguranța nucleară, în condițiile în care punerea în funcțiune a centralei Astravets fără îndeplinirea condițiilor de siguranță reprezintă o amenințare majoră pentru regiune și implicit pentru Uniunea Europeană.

De asemenea, Uniunea Europeană a avertizat că o listă suplimentară de sancțiuni l-ar putea cuprinde și pe Aleksandr Lukașenko, al cărui nou mandat prezidențial este considerat ilegitim de către comunitatea occidentală, acestea fiind adoptate la 12 octombrie a.c.

Accesul online la eveniment este posibil în limita numărului de participanți acceptat de platforma Zoom. De asemenea, participarea este condiționată de respectarea solicitării organizatorilor de a nu utiliza microfonul în timpul conferinței, intrarea online la acest eveniment fiind posibilă doar după setarea microfonului pe „mute”.

Pentru obținerea credențialelor de acces, vă rugăm să vă exprimați intenția de a participa la conferință printr-un email transmis la adresa: sauliuc.adriana@gmail.com nu mai târziu de 26.10.2020 ora 17.00.

Continue Reading

EVENIMENTE

Bucharest Forum 2020: Cel mai important eveniment geostrategic din regiunea Mării Negre începe joi. Svetlana Tihanovskaia, Mircea Geoană și trei comisari europeni, printre principalii invitați

Published

on

© Bucharest Forum 2020/ Facebook

Cea de-a 9-a ediție a Bucharest Forum 2020, cel mai important eveniment politic și geostrategic din regiunea Mării Negre și a Balcanilor, începe joi, într-o ediție maraton de 7 zile desfășurată în mediul  virtual, în perioada 8 – 16 octombrie 2020, evenimentul reunește peste 120 de oficiali de rang înalt, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai mediului academic, experți și jurnaliști de prestigiu din Europa, Asia și America.

Tema din acest an a Bucharest Forum este centrată în jurul rezilienței sistemelor financiare, instituțiilor și sistemelor politice și a societăților în ansamblul lor, în contextul transformărilor profunde generate la nivel global de pandemia COVID-19.

Bucharest Forum este un eveniment organizat de Institutul Aspen România și Biroul din București al The German Marshall Fund of the United States, în parteneriat cu Guvernul României.

Evenimentul va fi deschis de premierul Ludovic Orban, care va avea o intervenție în debut, urmat de un mesaj din partea președintelui României.

Vorbitor principal în cadrul Bucharest Forum va fi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, fost președinte al Institutului Aspen din România și gazda Bucharest Forum în primele sale șapte ediții.

Între principalii invitați ai acestei ediții se numără liderul opoziției democratice din Belarus și ex-candidat la alegerile prezidențiale, Svetlana Tihanovskaia, ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, precum și ministrul de externe Bogdan Aurescu sau ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă.

Tot în prima zi, în cadrul primului panel, Adina Vălean, Comisar European pentru Transport, Andreas Schaal, Director pentru Relații Globale al OECD, Sven Smit, Președinte și Director al McKinsey Global Institute și Jeff Bullwinkel, reprezentant Microsoft Europe, vor aborda necesitatea consolidării rezilienței în domeniul cibernetic și al transportului durabil la nivelul UE și statelor membre, condiție importantă pentru ca tranzițiile planificate la nivelul UE în aceste două domenii să aibă loc cu succes. Se va discuta, de asemenea, despre schimbarea de paradigmă în ceea ce privește viitorul locurilor de muncă, având în vedere că schimbările prevăzute au început deja să aibă loc în contextul pandemiei, și modul în care statele și instituțiile ar trebui să se adapteze la acest lucru, precum și la schimbările demografice care afectează Occidentul.

Prima zi a evenimentului va găzdui de asemenea o discuție pe tema relațiilor transatlantice între Amb. Nicholas Burns, Director Executiv al Aspen Strategy Group, profesor la Harvard Kennedy School și David McAllister, Președinte al Comisiei pentru Relații Externe din cadrul Parlamentului European, discuție moderată de Steve Clemons, Comentator Politic și pe teme de politică externă, The Hill.

Sesiunile evenimentului sunt deschise anul acesta unui public mai larg, datorită formatului online. Participanții se pot înscrie în continuare pe site-ul evenimentului aici.

Pentru prima dată în acest an, evenimentele sectoriale ale Institutului Aspen România, inclusiv Healthcare Forum, Atlantic – Black Sea Security Forum, Energy Summit și Governance Innovation Forum, vor avea loc sub umbrela Bucharest Forum 2020.

Cine sunt principalii invitați?

Amb. Mircea Geoană – Secretar General Adjunct al NATO, Anna Bjerde – Vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Valdis Dombrovskis – Vicepreședinte Executiv,  Comisia Europeană, Maroš Šefčovič – Vicepreședinte pentru Relații Interinstituționale și Prospectivă, Comisia Europeană, Adina Vălean – Comisar European pentru Transport, Svetlana Tihanovskaia – candidat principal al opoziției la alegerile prezidențiale 2020 din Belarus, Sven Smit – Președinte și Director al McKinsey Global Institute, Thomas Friedman – Editorialist al The New York Times, Peter Georgescu – Președinte Emerit, Young & Rubicam, Bogdan Aurescu – Ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Ciucă – Ministrul Apărării Naționale, Virgil Popescu – Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Marian Ionuț Stroe – Ministrul Tineretului și Sportului, Debbie Dingell – Membră a Camerei Representanților, Congresul Statelor Unite ale Americii, Adrian Zuckerman – Ambasadorul Statelor Unite în România, Sergiu Manea – CEO Băncii Comerciale Române, Cristian Bușoi – Președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, Pia Ahrenkilde Hansen – Director General de Comunicare al Comisiei Europene, Andreas Schaal – Director pentru Relații Globale al OECD, Jakub Turowski – Șef de Politici Publice pentru Polonia, Țările Baltice, România și Bulgaria al Facebook, Joana Sánchez Klosinska – Vicepreședinte Mastercard, Teija Tiilikainen– Director al Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, Amb. Nicholas Burns – Director Executiv al Aspen Strategy Group, Ludovic Orban – Primul Ministru al României, Salim Ismail – Co-Fondator și Președinte ExO Works, David McAllister – Președinte al Comisiei pentru Afaceri externe a Parlamentului European sunt printre invitații care participă la eveniment.

De asemenea, jurnaliști de prestigiu, printre care Steve Clemons – The Hill, Kimberly Dozier – TIME Magazine și CNN, Terry Martin – Deutsche Welle TV, Marc Santora – The New York Times, Andrea Shalal – Reuters, Steven Erlanger – The New York Times, Brooks Tigner – Jane’s Defense Weekly, Kevin Baron – Defense One au confirmat participarea ca moderatori.

Cine sunt partenerii evenimentului?

Partenerii instituționali ai ediției de anul acesta sunt Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Banca Națională a României, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

Parteneri internaționali: Institutul Aspen Franța, Institutul Aspen Germania, Institutul Aspen Italia.

Suporteri: True Story Project, ASE București, Reveal Marketing Research

Parteneri Media: POLITICO, Emerging Europe, Digi24, cursdeguvernare.ro și CaleaEuropeană.

Parteneri principali: Microsoft, Vodafone, UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, UiPath, Mastercard, Lockheed Martin, Jet Fly Hub.

Parteneri: Premier Energy, MOL România, CEZ, OMV Petrom, Banca Transilvania, Enevo Group, Electrica SA, KMG International.

Parteneri Aspen Healthcare Forum: Roche, Alliance Healthcare, Janssen companiile farmaceutice ale Johnson & Johnson, Pfizer, Sanofi, GSK, Astra Zeneca.

Despre organizatori

Institutul Aspen România este o asociație non-profit, apolitică, ce are ca misiune promovarea unui dialog informat și critic pe diverse teme de interes pentru societatea românească. Institutul este recunoscut pentru devotamentul cu care promovează deschiderea către un model de leadership inovativ și un dialog informat între reprezentanții sectorului public, mediului de afaceri şi ai societății civile.

Printre membrii Board-ului internațional al Institutului Aspen se numără Madeleine Albright, Mike Bezos, Yo-Yo Ma, Laura Lauder, Paul Anderson, Mircea Geoană, Majestatea Sa Regina Noor, Condoleezza Rice sau Javier Solana. 

German Marshall Fund are ca scop consolidarea cooperării transatlantice în contextul oportunităților și provocărilor regionale, naționale și globale, în spiritul Planului Marshall.

GMF contribuie cu cercetare și analize și convoacă lideri pe probleme transatlantice relevante pentru factorii de decizie politică. GMF oferă oportunități liderilor în curs de afirmare pentru a-și dezvolta abilitățile și rețelele de contacte prin schimburi transatlantice, și sprijină societatea civilă din regiunile Balcanilor și din Marea Neagră prin încurajarea inițiativelor democratice, statului de drept și a cooperării regionale.

Fondată în 1972 ca organizație non-partizană, non-profit, printr-un cadou din partea Germaniei, ca memorial permanent, parte din asistența Planului Marshall, GMF păstrează o prezență puternică pe ambele părți ale Atlanticului. Pe lângă sediul central din Washington, DC, GMF are birouri în Berlin, Paris, Bruxelles, Belgrad, Ankara, București și Varșovia.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

Dragoș Pîslaru7 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

INTERNAȚIONAL58 mins ago

Turcia va face toți pașii juridici și diplomatici necesari privind caricatura președintelui Erdogan din revista franceză Charlie Hebdo

Corina Crețu1 hour ago

Corina Crețu: Voi milita în Parlamentul European pentru a transforma garanția pentru copii în realitate, în România și în țările UE unde românii și-au întemeiat o familie

MAREA BRITANIE1 hour ago

Marea Britanie cere aliaților din NATO să fie solidari privind libertatea de exprimare în disputa Franța-Turcia

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul României la Paris: Vizita premierului Ludovic Orban, foarte importantă pentru relația bilaterală și evocatoare pentru multele lucruri care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan: Decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus insuflă curaj tuturor celor care luptă împotriva dictaturii

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Liderul eurodeputaților români din PPE, Rareș Bogdan, apără interesele României privind tranziția verde a UE: Interesul național, exprimat de Klaus Iohannis, nu este negociabil

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

COVID-19: Majoritatea activităților Parlamentului European se vor desfășura la distanță și în noiembrie

ROMÂNIA3 hours ago

Vicepremierul Raluca Turcan: Am primit asigurări că proiectele de infrastructură ale României din cadrul Inițiativei celor 3 Mări vor primi finanțare

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

COVID-19: Președintele Consiliului European, Charles Michel, pledează pentru o ”Uniune a testelor și vaccinurilor”: Această criză a arătat deja că nicio ţară nu se poate descurca singură

Dragoș Pîslaru7 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA1 day ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA1 day ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA1 day ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA1 day ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș2 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Advertisement
Advertisement

Trending