Connect with us

ROMÂNIA

CMR: România are cea mai mică incidenţă a cazurilor de cancer, dar cea mai mare mortalitate din Europa

Published

on

doctorDeşi pe hârtie România raportează cele mai puţine cazuri de cancer din Europa, are cea mai mare mortalitate cauzată de această afecţiune. Motivul: sistemul s-a concentrat pe tratamentul bolilor acute şi al urgenţelor şi mai puţin pe bolile cronice, a spus preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, potrivit Adevarul.ro.

„Avem un sistem sanitar fragmentat. Descentralizarea s-a concentrat pe bolile acute şi urgenţe. Fiecare bolnav cronic are câte unul sau două episoade acute sau de urgenţă în cinci ani Am pus la punct sistemul de urgenţă, ceea ce este foarte bine, pentru că stabilizăm bolnavul, dar ce facem apoi cu pacientul cronic?” a declarat joi, medicul Vasile Astărăstoae, la adunarea generală a Colegiului Medicilor din România (CMR).

Din acest motiv, mortalitatea prin cancer cea mai mare din Europa, în timp ce incidenţa bolii oncologice este cea mai mică, a explicat preşedintele CMR.

„Este un paradox ca în România să avem cea mai mică incidenţă a cancerului, dar cea mai mare mortalitate prin aceeaşi boală, dovadă că sistemul de depistare precoce nu funcţionează. Mortalitatea prin cancer de col este de trei ori mai mare decât în Europa, iar cea de cancer de sân este mai mare de 3,5 ori”, a mai spus acesta..

Potrivit preşedintelui CMR, bolile cronice sunt principala problemă de sănătate publică, iar incidenţa lor este în continuă creştere.

„Povara bolilor cronice cade preponderent asupra regiunilor sărace în resurse şi asupra persoanelor cu statut socio-economic scăzut”, a mai spus preşedintele CMR, arătând că aceşti bolnavi au nevoie de terapie continuă cu o echipă multidisciplinară, informaţii şi susţinere pentru autoîngrijire, monitorizare sistematică şi evaluare individualizată în raport cu severitatea clinică.

Mai mult, Astărăstoae susţine că în România resursele sunt alocate inechitabil, în funcţie de paturile de spital, ceea ce crează inechitate în tratarea bolnavilor.

Ca soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei, CMR propune integrarea îngrijirilor medicale şi serviciilor sociale pentru a îmbunataţi starea de sănătate a bolnavilor cronici şi realizarea unor dispensare-santinelă care să furnizeze date care pot fundamenta politicile naţionale destinate pacienţilor cronici.

 

 

.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din Diaspora

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din străinătate. În cadrul unei alocuțiuni susținută la Palatul Cotroceni cu ocazia semnării de către UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României președintele Klaus Iohannis și-a întrerupt discursul pentru a semna decretul de promulgare.

O componentă importantă a Acordului Politic Național este și angajamentul de a transpune în legislație măsurile necesare asigurării, atât în țară, cât și în străinătate, a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români. Așadar, promulg astăzi, acum și aici, legea care ar trebui să le asigure românilor din străinătate posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot fără să mai fie nevoiți să aștepte ore în șir la coadă și fără să se teamă că nu vor putea să voteze până la închiderea urnelor. Așadar, legea este promulgată!”, a spus Iohannis, după semnare.

Președintele a arătat că modificarea legislației electorale are ca punct de plecare recomandările grupului de lucru creat la nivelul Administrației Prezidenţiale imediat după scrutinul de la sfârșitul lunii mai.

Noua lege introduce votul anticipat, permite votul prin corespondență și reprezintă un prim pas menit să creeze condiții pentru exercitarea dreptului de vot de către toți cetățenii aflați la rând și în secția de votare chiar și după ora 21:00.

”Solicit Guvernului, în special Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe, Autorității Electorale Permanente și Ministerului pentru Românii de Pretutindeni să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru punerea în aplicare a legii și pentru organizarea în bune condiții a votului.  De asemenea, fac apel la parlamentarii români de diaspora, la partidele politice, la asociațiile de români din diaspora, la membrii corpului diplomatic, la societatea civilă, dar şi la mass-media să informeze populaţia cu privire la noile prevederi ale legii”, a mai spus președintele.

Camera Deputaților, for decizional, a adoptat la 3 iulie proiectul de lege prin care votul din Diaspora pentru alegerile prezidențiale este extins la trei zile.

Modificările actelor normative privind votul în străinătate la scurtinul prezidențial prevăd, de asemenea, ca votul în România și în Diaspora să fie extins până la ora 24:00, în cazul în care există cetăţeni în secţia de votare.

Potrivit celor adoptate, ”începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru preşedintele României, la termen, şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru preşedintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate”.

Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate, listele se întocmesc de AEP în format electronic şi sunt puse la dispoziţia Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate – se menţionează în articolul 8 al legii, în forma stabilită de parlamentarii comisiei.

Amintim că modificările legislației electorale vin după ce președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului la 19 iunie să elaboreze un proiect de lege, care să fie adoptat până la finalul acestei sesiuni, pentru a evita situațiile de la scurtinul din luna mai, când mai mulți alegători nu au putut vota.

De altfel, în urma incidentelor din Diaspora, șeful statului a înființat la nivel Administrației Prezidențiale o comisie mixtă menită să pună capăt situațiilor în care cetățenii români nu pot să voteze la scrutinele electorale ca urmare a problemelor organizatorice.

Continue Reading

ROMÂNIA

eJobs: România are cele mai mici salarii din Europa de Est în domeniul IT

Published

on

© Jörg Möller de la Pixabay

Angajaţii din sectorul IT care lucrează în România au cele mai mici salarii comparativ cu specialiştii din acest domeniu care activează în celelalte ţări din Europa de Est, potrivit rezultatelor unei analize realizate de eJobs.ro şi publicate marţi, relatează Agerpres.

Astfel, IT-iştii care lucrează în România încasează un salariu mediu net de 805 euro pe lună, mai puţin decât specialiştii în domeniu din Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Serbia, Estonia, Slovenia, Cehia sau Slovacia, potrivit comparatorului salarial Paylab, lansat în România de eJobs.ro.

Cele mai mari salarii din regiune pentru cei care lucrează în IT le încasează specialiştii din Estonia, a căror medie salarială netă este de 1.567 de euro pe lună, potrivit Paylab. Aceştia sunt urmaţi de IT-ştii din Slovenia, cu 1.341 de euro lunar, de cei din Cehia, cu 1.289 de euro, şi de cei din Slovacia, care câştigă, în medie, 1.159 de euro lunar. Ungaria închide lista ţărilor cu un salariu de peste 1000 de euro, înregistrând o medie netă de 1010 lei/lună.

Mai puţin de 1.000 de euro lunar mai câştigă doar specialiştii IT din Croaţia (990 de euro) şi cei din Serbia (816 euro), menţionează eJobs.

Directorul eJobs România, Bogdan Badea, a remarcat faptul că Bulgaria depăşeşte România la acest capitol.

Continue Reading

IT&C

Kaspersky: Numărul utilizatorilor de internet afectați de programe care fură informații de securitate s-a dublat în primele șase luni ale lui 2019

Published

on

@ B_A/Pixabay License

Numărul utilizatorilor vizaţi de programele maliţioase care fură parole a crescut cu 57% în prima jumătate acestui an, până la peste 940.000, de la aproape 600.000, în aceeaşi perioadă din 2018, relevă o analiză publicată, marţi, de către experţii Kaspersky Lab, informează Agerpres

Potrivit sursei citate, în ultimele şase luni, a fost detectată o activitate intensă a acestor programe, în Europa şi Asia, iar cel mai adesea malware-ul vizează utilizatorii din Rusia, India, Brazilia, Germania şi SUA.

Informaticienii precizează că unul dintre cei mai răspândiţi troieni care fură date legate de activitatea financiară a posesorilor de carduri de credit sau de debit este Azorult, detectat pe computerele a peste 25% dintre toţi utilizatorii care s-au confruntat cu troieni PSW în perioada studiată.

Având în vedere că în prezent mare parte din activitatea noastră se desfășoară online, posibilitatea ca informații sensibile să fie accesate în computere cu sisteme de securitate compromise este tot mai mare. În acest caz, utilizatorii de internet să recurgă la prevenție pentru protejarea sistemelor computerizate pe care le utilizează cu ajutorul unor soluții de securitate. De asemenea, aceștia recomandă utilizatorilor să nu dezvăluie parolele și datele de autentificare sau informaţiile personale nici măcar prietenilor sau familiei, să instaleze de fiecare dată actualizările disponibile şi să utilizeze soluţii eficiente de securitate pentru păstrarea în siguranţă a parolelor şi a informaţiilor personale, inclusiv a paşapoartelor, a permiselor de conducere sau a cardurilor bancare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending