Connect with us

U.E.

CNS ”Cartel ALFA” împreună cu celelalte confederații sindicale representative din România, membre ale Confederației Europene a Sindicatelor, solicită liderilor UE să-și asume responsabilitatea colectivă de a sprijini planul de redresare a UE de 750 de miliarde de euro

Published

on

Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA”, alături de alte confederații sindicale reprezintative din România, membre ale Confederației Europene a Sindicatelor, solicită președintelui României Klaus Iohannis și celorlalți șefi de stat sau de guvern să își asume responsabilitatea colectivă de a sprijini planul de relansare economie post-pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Apelul acesteia vine în contextul în care liderii UE se vor reuni pentru prima data în format fizic, la Bruxelles, la 17-18 iulie, pentru a discuta despre bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027 și despre planul de relansare economică post-pandemie.

Mișcarea sindicală din înreaga Europă le reamintește șefilor de stat sau de guvern că, în prezent, sunt ”5 de milioane de lucrători în programe de muncă cu timp scurt ale căror locuri de muncă depind de investiții, 14,3 milioane de șomeri permanenți în UE – cu 900.000 în timpul crizei, 2 milioane de lucrători pe contracte pe termen scurt, vulnerabili la șomaj”.

”Împreună, acestea sunt peste 60 de milioane de motive pentru a lansa ACUM un Plan de redresare al UE. Planul de redresare este, probabil, cea mai importantă decizie de luat la nivelul Uniunii Europene de mai bine de un deceniu și nu poate fi amânată din nou. Întârzierea riscă să împingă milioane de oameni în șomaj, cu costuri financiare pentru guverne mult mai mari decât finanțarea redresării”, atenționează Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA”.

Amintim că șefii de stat sau de guvern se vor întâlni pe 17-18 iulie, la Bruxelles, pentru prima dată în format fizic de la izbucnirea crizei COVID-19, pentru a discuta despre planul economic de peste 1.800 de miliarde de euro, care cuprinde un buget multianual pentru perioada 2021-2027 și un pachet de relansare a economiei europene de 750 de miliarde de euro, variabila constantă în propunerile Comisiei Europene și Consiliului European, care au viziuni diferite cu privire la dimensiunea anvelopei bugetare privind viitorul cadru financiar multianual.

Acest pachet are însă nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, care au poziții diferite cu privire la acest aspect, fie că este vorba despre modalitatea în care vor fi distribuite fondurile din Next Generation EU, prin subvenții sau împrumuturi, fie că există o opinie la nivel UE de condiționare a banilor europeni.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Conferința donatorilor după exploziile din Beirut: UE oferă încă 30 de milioane de euro ajutor de urgență, în timp ce Emmanuel Macron avertizează că “viitorul Libanului este în joc”

Published

on

© European Union 2020

Uniunea Europeană a adăugat duminică 30 milioane de euro celor 33 de milioane alocate vineri pentru a finanţa ajutorul de urgenţă destinat Libanului, au anunţat președintele Consiliului European Charles Michel și comisarul european pentru gestionarea crizelor Janez Lenarcic.

“Reiterez promisiunea pe care am făcut-o ieri oamenilor din Beirut: nu sunteți singuri. Europa este pregătită să acționeze și puteți conta pe noi”, a spus Michel, conform unei declarații remise CaleaEuropeană.ro, la o zi după ce acesta s-a aflat în capitala Libanului pentru a transmite solidaritatea Uniunii Europene.

“În cursul conferinţei donatorilor pentru Beirut şi pentru libanezi, Comisia Europeană a promis un total de 63 de milioane de euro, dintre care 33 de milioane fuseseră deja anunţate de preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen”, a precizat comisarul Lenarcic într-un comunicat.

“Noua finanţare umanitară din partea UE va fi făcută prin agenţiile ONU, ONG-uri şi organizaţii internaţionale. Ea va constitui obiectul unui control strict. De acest ajutor vor beneficia persoanele cele mai afectate cu scopul de a-şi acoperi necesităţile esenţiale”, a insistat el.

“De asemenea, ne-am angajat să-i susţinem pe libanezi pe termen lung pentru a-i ajuta să se ridice”, a adăugat Lenarcic.

Noua finanţare de 30 milioane de euro promisă urmează să permită “să răspundă necesităţilor celor mai presante ale persoanelor afectate de explozia devastatoare din 4 august la Beirut”, a explicat el.

Gazdă a videoconferinței alături de ONU, preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că puterile mondiale ar trebui să lase deoparte dezacordurile şi să sprijine poporul libanez, întrucât însuşi viitorul Libanului este în joc după explozia catastrofală care a devastat în urmă cu cinci zile Beirutul, informează Agerpres.

Pentru moment, Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) estimează la aproape 120 milioane de dolari sumele necesare pentru a răspunde de urgenţă necesităţilor în materie de sănătate, de relocare temporară, protecţie, igienă, educaţie, securitate alimentară şi logistică (cu implementarea unor instalaţii temporare destinate relansării activităţii în portul din Beirut).

Peste 250.000 de persoane, care au rămas fără adăpost în urma deflagraţiei din Beirut, sunt “extrem de vulnerabile”, potrivit OCHA.

Videoconferinţa reuneşte circa 30 de participanţi, între care preşedintele libanez Michel Aoun şi președintele american Donald Trump, care a comunicat sâmbătă dimineaţa prin Twitter că “toată lumea vrea să ajute Libanul”. De asemenea participă premierul spaniol Pedro Sanchez, omologul său italian Giuseppe Conte, regele Abdullah al Iordaniei, preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi, precum şi reprezentanţi ai Uniunii Europene, Chinei, ai Băncii Mondiale, ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Ligii Arabe.

Continue Reading

U.E.

Italia adoptă un nou pachet de redresare economică de 25 de miliarde de euro. Giuseppe Conte: Vom proteja locurile de muncă, afacerile și regiunile țării

Published

on

© www.governo.it

Guvernul italian a adoptat vineri un nou set de măsuri economice în valoare de 25 de miliarde de euro, incluzând o extindere a subvențiilor salariale și o interdicție în privința concedierilor, măsuri care se adaugă sumelor impresionante alocate în perioada de vârf a pandemiei când premierul Giuseppe Conte a anunțat că Roma își pune “puterea de foc în motorul economiei”, aproximativ 750 de miliarde de euro ce reprezintă aproape jumătate din PIB-ul țării.

“Cu aceste măsuri vom proteja locurile de muncă, vom sprijini lucrătorii, afacerile și vom slăbi presiunea termenelor limită de impozitare pentru cetățeni și afaceri, vom ajuta autoritățile locale și regionale și sudul”, a spus Giuseppe Conte într-o conferință de presă.

În conformitate cu noul decret, companiile nu vor avea voie să concedieze angajații atât timp cât vor beneficia de schema de susținere a salariilor legate de coronavirus, care va dura încă 18 săptămâni sau – dacă este folosită în mod intermitent – până la sfârșitul anului, informează Politico Europe.

În mod alternativ, companiile care repornesc activitățile și renunță la sprijinul acordat de către stat vor beneficia de o amânare de patru luni a plăților fiscale.

Printre multe alte măsuri, noul pachet extinde și o plată unică de 400 de euro introdusă în luna mai pentru a ajuta familiile cu venituri mici, prevede reduceri de impozite pentru întreprinderile din sudul Italiei, furnizează miliarde de euro autorităților locale și regionale și extinde un moratoriu pentru rambursarea împrumuturilor către IMM-uri până în ianuarie 2021.

De asemenea, guvernul a extins obligația de a purta măști în spații publice și private închise și de a păstra un metru de distanțare socială până la 7 septembrie. 

“Nu dorim noi restricții, dimpotrivă”, a spus Conte, pledând pentru precauție.

Italia a fost cea mai lovită țară din Uniunea Europeană de pandemia de coronavirus, înregistrând cele mai multe decese și fiind țara cu al doilea cel mai mare număr de infectări, după Spania.

De altfel, Italia va fi una din principalele țări ale beneficiare ale planului de salvare de 750 de miliarde de euro și ale bugetului multianual convenite la 21 iulie de liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Mai mult, noul set de măsuri economice menite să sprijine companiile și locurile de muncă se bazează pe schema instrumentului SURE de 100 de miliarde de euro lansat de Comisia Europeană pentru a preveni concedierile și pentru a salva companiile de la faliment.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș acuză Polonia de represiuni împotriva comunității LGBTI: Este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș a acuzat sâmbătă, într-o postare pe Twitter, autoritățile din Polonia de represiune împotriva comunității LGBTI și a comparat această politică cu atacurile la adresa minorităților care se desfășoară în Rusia.

“Este inacceptabil ca în anul 2020, populația LGBTI să se teamă din nou de persecuții în Polonia. Atacarea activiștilor LGBTI este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia”, a scris Cioloș, făcând trimitere la poziția grupului politic pe care îl conduce în Parlamentul European.

“Cetățenii polonezi sunt cetățeni UE, iar Renew Europe va acționa neîncetat în apărarea drepturilor lor fundamentale”, a completat președintele Renew Europe.

Mii de persoane au protestat sâmbătă în toată Polonia în semn de solidaritate cu comunitatea LGBT, precum şi împotriva brutalităţii poliţiei, după arestarea unei activiste a acestei minorităţi la Varşovia şi reţinerea a 48 de protestatari care au încercat să se opună acestei arestări, transmite AFP.

Cea mai mare demonstraţie a avut loc în centrul Varşoviei, unde s-au adunat câteva mii de persoane, dintre care mai mulţi purtau steaguri sau umbrele în culorile curcubeului.

Doar 29% din polonezi susţin căsătoria homosexuală, potrivit unui sondaj realizat de institutul CBOS în 2019.

În timpul campaniei electorale pentru scrutinul prezidenţial din iulie, conservatorii aflaţi la guvernare în Polonia, o ţară profund catolică, au folosit pe scară largă retorica anti-LGBT provocând proteste din partea instituţiilor internaţionale.

Preşedintele conservator Andrzej Duda, care a fost reales, a comparat “ideologia LGBT” cu “neo-bolşevismul”. La depunerea jurământului de către acesta joi în parlament, parlamentarii de stânga au purtat culorile steagului curcubeu, devenit o emblemă anti-guvernamentală în Polonia, în special în ultimele luni.

De altfel, Comisia Europeană a refuzat recent să acorde fonduri europene din cadrul unui program european care stimulează înfrățirile între orașe unui număr de șase localități poloneze care au adoptat rezoluții anti-LGBT.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending