Connect with us

SUA

”Cod roșu pentru umanitate”. SUA fac apel la ”liderii globali, sectorul privat și cetățeni” să își unească forțele pentru ”a ne proteja planeta și viitorul”

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Statele Unite consideră că ”nu mai putem amâna o acțiune ambițioasă în domeniul climei” în contextul în care recentul raport publicat de ONU referitor la schimbările climatice relevă că ”planeta este afectată într-un mod dramatic” de acțiunile umane.

”Gheața din zona arctică este la cel mai scăzut nivel din ultimii 150 de ani, nivelul mării crește mai repede decât rapid decât oricând în ultimii 3.000 de ani, iar ghețarii scad într-un ritm nemaiîntâlnit în ultimii 2.000 de ani.  Fenomenele meteorologice și climatice – cum ar fi căldura extremă, ploile abundente, incendiile și secetele – devin mai severe și mai frecvente din cauza schimbărilor climatice. Observăm impactul negativ al acestor evenimente asupra vieții și mijloacelor de trai ale oamenilor din întreaga lume”, a atras atenția secretarul de stat american, Antony Blinken, într-o primă reacție la amplul raport realizat de Grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate”.

Citând concluziile din documentul mai sus amintit, și anume că ne apropiem de o temperatură globală de 1,5 grade Celsius, oficialul european face apel la ”marile economii să își aducă aportul în acest deceniu” pentru a menține sub această valoare temperatura globală, punctând că acest raport ”ne reamintește cu tărie că trebuie să lăsăm știința să ne conducă la acțiune”.

”Acest moment obligă liderii globali, sectorul privat și cetățenii să acționeze împreună și să facă tot ceea ce este necesar pentru a ne proteja planeta și viitorul”, a completat Blinken.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC. 

Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, atrăgea atenția acum două luni că ”mediul și clima nu mai pot aștepta” și că este nevoie de ”o nouă aspirație globală în materie de biodiversitate”.

Acest apel reprezintă un ecou al celui lansat în luna martie a acestui an. Ursula von der Leyen și președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Werner Hoyer, punctau atunci nevoia unui pact ecologic global,

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea European a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Joe Biden și liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei au reafirmat importanța unității în fața Rusiei și consolidarea securității pe flancul estic

Published

on

© The White House/ Flickr

Președintele american Joe Biden și liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei au subliniat luni importanța unității transatlantice într-un “moment critic” pentru securitatea europeană și au precizat că orice nouă agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va avea un cost ridicat.

Liderul de la Casa Albă a avut luni o ”videoconferinţă securizată” din “Situation Room” cu mai mulţi lideri europeni pentru a discuta despre situaţia din Ucraina în urma căreia a subliniat că a discutat cu partenerii și aliații europeni despre “consolidarea securității pe flancul estic”.

Ulterior convorbirii la care au participat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, premierul britanic, Boris Johnson, premierul italian, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și preşedintele polonez, Andrzej Duda, Pentagonul a anunțat că a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina.

Consultările în acest format dintre Biden și liderii europeni au avut în contextul în care Franța, Germania și Marea Britanie formează împreună cu SUA așa numita “cvadrilaterală transatlantică“, Italia reprezintă un aliat important în cadrul NATO care găzduiește Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli, iar Polonia asigură președinția în exercițiu a OSCE. În același timp, includerea liderilor UE și a secretarului general al NATO atestă importanța pe care SUA o acordă coordonării transatlantice, având în vedere că Washington-ul a specificat că va răspunde propunerilor de securitate ale Rusiei având în vedere o “regulă inviolabilă”: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Astăzi, am vorbit cu liderii europeni ca răspuns la consolidarea militară a Rusiei la granițele Ucrainei. Am discutat despre eforturile noastre comune de a descuraja noi agresiuni rusești, cum ar fi pregătirile pentru a impune costuri economice severe Rusiei și pentru a consolida securitatea pe flancul estic“, a afirmat, după videoconferință, Joe Biden.

Conform unui comunicat dat publicității de Casa Albă, liderii participanți “și-au reiterat preocuparea continuă cu privire la consolidarea militară rusă la frontierele Ucrainei și și-au exprimat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

“Liderii au subliniat dorința lor comună de a găsi o soluție diplomatică la tensiunile actuale și au trecut în revistă angajamentele recente cu Rusia în mai multe formate. Liderii au discutat, de asemenea, despre eforturile lor comune de a descuraja noi agresiuni rusești împotriva Ucrainei, inclusiv despre pregătirile pentru a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe pentru astfel de acțiuni, precum și pentru a consolida securitatea pe flancul estic al NATO. Aceștia s-au angajat să continue să se consulte îndeaproape cu aliații și partenerii transatlantici, inclusiv să lucreze cu și prin intermediul UE, NATO și OSCE”, arată sursa citată.

Potrivit unui comunicat al NATO, participanții “au subliniat importanța unității în acest moment critic și au precizat că orice nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei va avea un cost ridicat”.

Secretarul general Jens Stoltenberg a reamintit abordarea consecventă a NATO în ceea ce privește Rusia pe două direcții: descurajare și apărare puternice, combinate cu dialogul.

El a salutat desfășurările defensive suplimentare ale aliaților NATO în partea estică a Alianței și a subliniat necesitatea de a continua să se îmbunătățească gradul de cunoaștere a situației NATO și de a consolida apărarea colectivă și descurajarea, având în vedere situația actuală de securitate. De altfel, o mare parte dintre ranforsările militare vizează regiunea Mării Negre și României.

De asemenea, liderii au convenit asupra importanței continuării dialogului cu Rusia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a invitat pe toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni ulterioare pentru a discuta despre securitatea europeană, inclusiv despre situația din Ucraina și din jurul acesteia, despre relațiile NATO-Rusia, precum și despre controlul armelor și neproliferare.

Din partea Uniunii Europene, Ursula von der Leyen a reafirmat sprijinul ferm al UE pentru Ucraina, care include anunțul Comisiei Europene al unui nou pachet de sprijin de 1,2 miliarde EUR sub forma unui pachet de asistență financiară de urgență și 120 de milioane EUR sub formă de granturi suplimentare.

“Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă lucrează la o gamă largă de sancțiuni sectoriale și individuale în cazul unei noi agresiuni militare din partea Rusiei împotriva Ucrainei. În plus, Comisia a colaborat cu statele membre și cu aliații în ceea ce privește pregătirea, de la energie la securitatea cibernetică”, a transmis executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Coordonarea dintre Europa și Statele Unite s-a manifestat și în prima parte a zilei de luni, când secretarul de stat al SUA Antony Blinken a participat prin videoconferință la reuniunea miniștrilor de externe din UE, context în care miniștrii de externe europeni au adoptat un set de concluzii comune prin care au respins conceptul ”sferelor de influență” și au reafirmat că securitate europeană este indivizibilă.

De la Paris, Palatul Elysee a anunțat că preşedintele Emmanuel Macron îi va propune ”o cale de dezescaladare” în criza ucraineană omologului său rus Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri,”în următoarele zile”, mai ales că Franța insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană în baza ideii lui Macron privind o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Astfel, rodul rundelor de discuții diplomatice continuă să întârzie în timp ce escaladarea tensiunilor continuă.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

El Pais: UE ia în calcul decuplarea de la gazul Rusiei ca sancțiune pentru o eventuală invazie în Ucraina. SUA vor o strategie globală pentru aprovizionarea Europei

Published

on

©mfe.gov.ro

Uniunea Europeană are pregătite sancțiuni pe scară largă în cazul în care Rusia atacă Ucraina, diplomații țărilor europene negociind, în acord cu Statele Unite și Marea Britanie, un pachet care prevede sancțiuni economice majore, în cazul în care Vladimir Putin se decide să invadeze Ucraina, scrie Digi24

Surse citate de cotidianul spaniol El Pais au declarat că sunt luate în calcul sancțiuni economice majore împotriva Rusiei, care ar putea merge de la suspendarea oricărui tip de cooperare economică cu Moscova, până la o tăiere drastică a relațiilor comerciale, inclusiv a importului de petrol și gaze rusești.  Sancțiunile sunt de o asemenea amploare încât, potrivit acelorași surse, Bruxellesul a pregătit și planuri de urgență pentru a atenua daunele pe care inevitabil le-ar suferi și economia europeană.

Printre măsurile luate în considerare se numără închiderea completă a piețelor europene de capital pentru companiile și instituțiile financiare rusești și restricții privind exportul de materiale sau servicii esențiale pentru sectoare cheie ale economiei Federației Ruse, precum energia, mineritul sau industria grea.

Și, în cele din urmă, ruperea legăturilor financiare cu economia rusă, care ar lăsa Moscova izolată de piața financiară mondială. SUA chiar păreau dispuse să întrerupă accesul Rusiei la sistemul de tranzacții financiare SWIFT (sistemul de mesagerie electronică prin care sunt procesate marea majoritate a transferurilor bancare), dar nu există încă un consens necesar pentru o astfel de măsură care este aplicată doar Iranului.

Nu este exclusă nici oprirea importului de petrol și gaze din Rusia, care acoperă acum 26%, respectiv 40% din importurile europene ale acestor hidrocarburi. Dependența energetică a UE a făcut ca până de curând renunțarea la importurile din Rusia să fie de neconceput. Dar dezvoltarea surselor regenerabile și posibilitatea importului de gaz lichefiat din alte țări a schimbat recent scenariul.

Nu este însă foarte clar în ce măsură Germania ar susține astfel de sancțiuni, în condițiile în care economia nemțească este dependentă de gazul din Rusia. Cancelarul Germaniei a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”.

Printre posibilele sancţiuni este posibilă blocarea funcţionării gazoductului Nord Stream 2, care conectează Germania direct cu Rusia. Dar o asemenea măsură ar amplifica criza energetică în Europa ce a condus la creşterea preţurilor. Pe de altă parte, atitudinea rezervată și prudentă a Berlinului în raport cu situația de securitate din Ucraina este relevată prin poziții confuze, Germania refuzând să furnizeze Kievului armament pentru apărare. În schimb, ministrul german al apărării a promis sprijin prin instalarea unui spital de campanie în Ucraina, în timp ce prăpastia incertitudinii vis-a-vis de poziția Berlinului a fost adâncită după declaraţia de vineri a comandantului marinei germane – Kay-Achim Schönbach, care între timp a demisionat -, care a spus că preşedintele rus Vladimir Putin ”merită probabil” respect şi că peninsula Crimeea ”niciodată nu va reveni înapoi” Ucrainei.

Administrația Biden a purtat deja discuții cu mai multe țări și companii din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia cu privire la intensificarea producției de gaz natural lichefiat pentru aprovizionarea Europei, în cazul în care o invazie a Ucrainei va duce la o penurie de gaze, au declarat pentru CNN mai mulți oficiali americani familiarizați cu discuțiile.

Un înalt oficial american a declarat pentru CNN că discuțiile sunt într-un stadiu „destul de avansat”  și au avut ca scop să-i liniștească pe aliații europeni îngrijorați că aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei în coordonare cu SUA va afecta economia Uniunii Europene. Aliații europeni au fost deosebit de îngrijorați de potențialul Rusiei de a-și limita exporturile de gaze către Europa pentru a riposta împotriva sancțiunilor occidentale. Printre țările implicate în discuții se număr Norvegia și Qatar-ul, mari producători de hidrocarburi.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Tot în acest sens, secretarul american al Apărării Lloyd Austin a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Securitatea europeană: Statele Unite plasează 8.500 de militari în stare de alertă pentru a fi desfășurați pe flancul estic al NATO

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul american al Apărării Lloyd Austin a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina, a declarat secretarul de presă al Pentagonului, John F. Kirby, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Kirby a declarat că ordinul subliniază angajamentul Americii față de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și angajamentul său față de apărarea comună, anunțul fiind făcut la scurt timp după ce președintele american Joe Biden a avut o “videoconferință securizată” cu președintele Franței Franței, cancelarul Germaniei, premierul Italiei, premierul Marii Britanii, președintele Poloniei, președinta Comisiei Europene, președintele Consiliului European și cu secretarul general al NATO.

“Așa cum a precizat clar, Statele Unite vor acționa cu fermitate în apărarea intereselor lor naționale ca răspuns la acțiunile Rusiei care ne dăunează nouă, aliaților sau partenerilor noștri”, a declarat Kirby în timpul unei conferințe de presă. Anterior, The New York Times a relatat că președintele Joe Biden ia în considerare trimiterea câtorva mii de soldați americani în Europa de Est și țările baltice, precum și a unor nave de război și avioane.

Cei 8.500 de soldați se află în Statele Unite și vor face parte din Forța de Răspuns a NATO, dacă acest grup va fi activat. Forțele americane s-ar adăuga la forțele americane semnificative, capabile de luptă, care se află deja în Europa, “pentru a descuraja agresiunea și pentru a spori capacitatea alianței de a apăra aliații și de a învinge agresiunea dacă este necesar”, a spus Kirby. 

Forța de reacție a NATO este o construcție multinațională și multidomeniu de 40.000 de oameni. NATO nu a activat încă această unitate, iar cadrul forței se află “Forța operațională comună cu grad foarte ridicat de pregătire” (VJTF). Această forță de aproximativ 20.000 de militari, condusă anual de câte un stat membru aliat și în acest an de către Franța, include o brigadă multinațională terestră de aproximativ 5.000 de soldați și componente aeriene, maritime și de forțe de operațiuni speciale. 

Cei 8.500 de militari plasați în alertă reprezintă o potențială dislocare suplimentară, în condițiile care Statele Unite au peste 35.000 de soldați staționați în Germania, câteva mii în Polonia și aproximativ 1000 în România.

Însă, secretarul de presă al Pentagonului a subliniat că există încă timp și spațiu pentru negocieri pentru a dezamorsa situația, iar Kirby l-a îndemnat pe liderul rus Vladimir Putin să facă exact acest lucru. 

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

De asemenea, NATO a anunțat că aliații și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia.

Astfel, Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi se pregăteşte să desfăşoare patru avioane de luptă F-16 în Lituania pentru a sprijini misiunea de lungă durată a poliţiei aeriene a NATO în regiune.

Statele Unite au indicat de asemenea că intenţionează să-şi sporească prezenţa militară în partea de est a Alianţei, în timp ce Pentagonul a anunțat un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman.

O mare parte dintre ranforsările militare vizează regiunea Mării Negre și României.

Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

Pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă în Marea Neagră, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

De asemenea, Ţările de Jos trimit două avioane de luptă F-35 în Bulgaria din aprilie pentru a sprijini poliţia aeriană NATO din regiune şi pun în aşteptare o navă şi unităţi terestre pentru Forţa de reacţie a NATO, condusă anul acesta de Franța.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA11 hours ago

Guvernul salută decizia OCDE privind începerea negocierilor de aderare cu România: Apartenența la OCDE va consolida profilul internațional al României

ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis salută decizia OCDE de a deschide negocierile de aderare cu România: Rămânem angajați să atingem obiectivul de aderare

INTERNAȚIONAL12 hours ago

OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare a României la “clubul țărilor dezvoltate ale lumii”

MAREA BRITANIE14 hours ago

Regatul Unit nu va ezita să adopte ”cele mai grele” sancțiuni decise vreodată contra Rusiei, dacă Moscova recurge la o nouă agresiune împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Stella Kyriakides: Comisia Europeană va sprijini Planul României de Combatere a Cancerului în toate etapele sale

CONSILIUL UE16 hours ago

Șeful diplomației UE pledează pentru crearea forței europene de reacție rapidă: Tensiunile cu Rusia, cel mai recent exemplu că Europa este în pericol

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Premierul Poloniei, îngrijorat de refuzul Berlinului de a furniza arme Ucrainei: Este o „mare dezamăgire” că Germania blochează sprijinul Estoniei pentru Kiev

ROMÂNIA16 hours ago

Transparency International: România, printre cele mai corupte trei țări din UE, alături de Ungaria și Bulgaria

U.E.16 hours ago

Opoziția din Ungaria îi cere lui Viktor Orban să-și anuleze vizita în Rusia de pe 1 februarie, în contextul situației ”tensionate” privind Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Supraviețuitoarea Holocaustului Margot Friedländer, în vârstă de 100 de ani, se va adresa eurodeputaților pentru a marca Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului

ROMÂNIA18 hours ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA21 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda6 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE7 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.7 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

Advertisement

Team2Share

Trending