Rezerva Federală a SUA (Fed) a avertizat marţi băncile în privinţa riscurilor asociate cu implicarea în sectorul cripto-activelor, transmite DPA, potrivit Agerpres.

Deşi acest domeniu „prezintă potenţiale oportunităţi” pentru bănci, pentru clienţii lor şi pentru sistemul financiar, „activităţile legate de cripto-active ar putea de asemenea prezenta riscuri legate de siguranţă şi soliditate, protecţia consumatorului şi stabilitatea financiară”, consideră Fed.

Autoritatea de reglementare dă asigurări că „monitorizează cu atenţie” evoluţiile din acest sector, „ţinând cont de riscurile ridicate legate de cripto-active”.

Băncile care vor să desfăşoare activităţi în sectorul cripto-activelor trebuie să informeze din timp Fed în privinţa unor astfel de planuri.

De asemenea, instituţiile bancare trebuie să verifice cu atenţie dacă aceste activităţi sunt legale, înainte de a se implica.

Citiți și: UE face mai dificilă utilizarea criptomonedelor în scopuri infracționale: S-a ajuns la un acord provizoriu privind transparența transferurilor de criptoactive

Monedele digitale, cum ar fi Bitcoin şi Ether, nu mai sunt un fenomen de nişă şi în ultimii ani sectorul financiar a început să se implice în acest domeniu. Preţurile criptomonedelor fluctuează semnificativ, iar sectorul este extrem de volatil.

Autorităţile globale de reglementare sunt sub presiune pentru a introduce reguli în acest sector.

Teheran a transmis răspunsul său la „textul final” elaborat la Viena de către Uniunea Europeană pentru a relansa acordul internaţional din 2015 privind dosarul nuclear iranian, a transmis marţi agenţia oficială iraniană Irna, potrivit AFP, scrie Agerpres.

„Iranul a predat răspunsul său scris la o schiţă a proiectului de acord de la Viena şi a anunţat că un acord va fi încheiat dacă Statele Unite reacţionează cu realism şi flexibilitate”, notează Irna.

După mai multe luni de blocaj, la 4 august discuţiile au fost reluate în capitala austriacă pentru o nouă tentativă de a salva, sub egida UE, acordul internaţional semnat în 2015 între Iran, pe de o parte, şi SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Rusia şi China, pe de altă parte.

Acest pact, cunoscut şi sub acronimul englez JCPOA, vizează să garanteze caracterul civil al programului nuclear al Iranului, acuzat că încearcă să se doteze cu arma atomică, în pofida dezminţirilor din partea Teheranului.

Însă după retragerea unilaterală a SUA din acest acord, în 2018, Teheranul şi-a încălcat treptat obligaţiile asumate. Obiectivul tratativelor de la Viena, la care SUA participă în mod indirect, este de a repune procesul pe făgaşul său.

La 26 iulie, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a prezentat un proiect de compromis şi le-a cerut părţilor angajate în discuţii să accepte documentul pentru a se evita o „criză periculoasă”.

Mai mult, Josep Borrell a declarat la 8 august că un proiect de 25 de pagini a fost transmis capitalelor implicate pentru a lua decizii privind acceptarea acestuia.

Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Borrell, proiectul este un „text final” care avea nevoie de un răspuns afirmativ sau negativ din partea tuturor participanților, întrucât nu mai exista „niciun spațiu pentru negocieri”.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Statele Unite sunt pregătite să „încheie rapid o înțelegere” pentru a relansa acordul din 2015 pe baza propunerilor UE.

Ministrul de externe iranian Hossein Amir-Abdollahian a declarat că ţara sa va prezenta până marţi „propunerile sale finale”.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, susține că un acord nuclear restabilit va consolida securitatea regională și globală și va arăta că acordurile internaționale echilibrate sunt posibile în vremuri turbulente.

Pentagonul a informat luni că Statele Unite ale Americii, Coreea de Sud şi Japonia au participat săptămâna trecută la un exerciţiu de avertizare de rachete şi căutare şi urmărire a rachetelor balistice în largul coastelor insulelor Hawaii, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Exerciţiul a avut loc în perioada 8-14 august şi a demonstrat angajamentul celor trei ţări de a răspunde provocărilor reprezentate de Coreea de Nord, de a proteja securitatea comună şi de a întări ordinea internaţională bazată pe reguli, a precizat Pentagonul într-un comunicat.

Participanții din SUA, Japonia și Coreea au făcut schimb de informații privind legăturile de date tactice în conformitate cu un acord trilateral de schimb de informații.

Potrivit comunicatului citat, în urma reuniunii ministeriale trilaterale SUA-Coreea-Japonia din 11 iunie de la Singapore, acest exercițiu de alertă antirachetă și de căutare și urmărire a rachetelor balistice a demonstrat angajamentul SUA, al Coreei și al Japoniei de a continua cooperarea trilaterală pentru a răspunde tuturor provocărilor.