Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Codul de conduită al UE asigură un răspuns pentru combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online

Published

on

Codul de conduită al UE asigură un răspuns rapid Bruxelles pentru combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online, potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene, remis Calea Eruopeană.

Aceasta este cea de a patra evaluare a Codului de conduită al UE care arată că această inițiativă a Comisiei dă rezultate bune.

În prezent, companii din domeniul IT evaluează 89 % din conținutul semnalat în decursul a 24 de ore, iar 72 % din conținutul considerat a fi un discurs ilegal de incitare la ură este eliminat, comparativ cu situația din 2016, când a fost lansat Codul, procentajul fiind atunci de 40 % și, respectiv, de 28 %. Cu toate acestea, companiile trebuie să își îmbunătățească feedbackul către utilizatori.

Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru piața unică digitală, a declarat: „Conform evaluării de astăzi, cooperarea cu companiile de IT și cu societatea civilă dă rezultate. În prezent, companiile evaluează 89 % din conținutul semnalat în decursul a 24 de ore și iau măsuri prompte pentru a-l elimina atunci când este necesar. Acest procentaj este de peste două ori mai mare decât cel din 2016. Mai mult decât atât, codul funcționează deoarece respectă libertatea de exprimare. Oamenii folosesc internetul pentru a-și comunica opiniile și a găsi informații prin simpla apăsare a unui buton. Nimeni nu ar trebui să se simtă nesigur sau amenințat din cauza vreunui conținut ilegal care incită la ură și care este stocat în mediul online.”

Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Pe lângă faptul că reprezintă o infracțiune, discursurile ilegale de incitare la ură din mediul online sunt și o amenințare la adresa libertății de exprimare și a angajamentului democratic. În mai 2016, am inițiat Codul de conduită privind discursurile de incitare la ură din mediul online, pentru că era imperios să contracarăm acest fenomen. Astăzi, după 2 ani și jumătate de la lansarea codului, putem afirma că am găsit abordarea potrivită și am stabilit un standard în întreaga Europă privind modul în care poate fi soluționată această problemă gravă, asigurând, totodată, protecția deplină a libertății de exprimare. ”

De la lansarea sa, în 2016, Codul de conduită a continuat să dea roade, iar evaluarea sa recentă confirmă faptul că societățile din domeniul IT iau imediat măsuri când li se semnalează discursuri rasiste și xenofobe de incitare la ură. Cu toate acestea, societățile trebuie să își îmbunătățească feedbackul către utilizatorii care fac notificări asupra unor conținuturi și să asigure mai multă transparență privind conținuturile notificate și cele suprimate.

Chiar dacă societățile de IT elimină conținutul ilegal într-un ritm din ce în ce mai rapid, acest lucru nu duce la o suprimare excesivă: rata de eliminare indică faptul că analiza conținuturilor efectuată de către societățile respective continuă să respecte libertatea de exprimare. În plus, grație codului, s-au creat parteneriate între organizațiile societății civile, autoritățile naționale și platformele IT cu privire la activități educaționale și de sensibilizare a publicului larg.

Patru noi societăți au decis să adere la cod în 2018: Google+, Instagram, Snapchat și Dailymotion. Astăzi, platforma franceză de jocuri video Webedia (jeuxvideo.com) și-a anunțat, de asemenea, participarea.

Context

Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei incriminează incitarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională ori etnică. Discursurile de incitare la ură, așa cum sunt definite în decizia-cadru menționată, constituie o infracțiune și atunci când sunt formulate în mediul online.

UE, statele sale membre și societățile care gestionează platforme de comunicare socială sau de alt tip au responsabilitatea colectivă de a promova și de a facilita libertatea de exprimare în mediul online. Însă, în același timp, toți acești actori au responsabilitatea de a se asigura că internetul nu devine un refugiu pentru violență și ură.

Pentru a reacționa la proliferarea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online, Comisia Europeană și patru mari companii de IT (Facebook, Microsoft, Twitter și YouTube) au prezentat, în mai 2016, un „Cod de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online”.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, inițiative care au ca scop aprofundarea cunoașterii cu privire la rolul și funcționarea Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană condamnă violențele din Irlanda de Nord, unde o jurnalistă a fost ucisă

Published

on

Comisia Europeană a condamnat vineri evenimentele violențele petrecute joi noaptea la Londonderry, în Irlanda de Nord, unde o jurnalistă a fost ucisă de gloanţe, transmite AFP, citat de Agerpres

”Am văzut informaţiile privind incidentul teribil care a avut loc ieri în Irlanda de Nord, ce a dus la moarte unei jurnaliste. Condamnăm o astfel de violenţă”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului comunitar pentru agenţia de presă franceză.

Femeia împușcată mortal joi seara la Londonderry era o ziaristă considerată o ”speranță” a jurnalismului de investigație și cu doar câteva ore înainte de a fi ucisă transmitea pe Twitter despre ”nebuania absolută” a orașului nord-irlandez.

Lyra McKee, în vârstă de 29 de ani, a devenit cunoscută în 2014, după ce a postat pe blog o ”Scrisoare către mine la 14 ani”, despre problemele adolescenţilor homosexuali din Belfast. Ulterior, scrisoarea sa a devenit scenariu de film de scurt-metraj, în 2018 McKee şi-a publicat un prim volum intitulat ”Angels With Blue Faces” consacrat conflictului nord-irlandez, iar anul viitor editura Faber&Faber urmează să-i publice ultima carte, The Lost Boys.

Potrivit BBC, jurnalista a fost ucisă în contextul protestelor lansate de disidenţi republicani în urma unor raiduri ale poliţiei în cartierul Creggan din Londonderry, joi seara.

În timpul operațiunii din cartierul Creggan, polițiștii au fost atacați cu cocktailuri Molotov și cu focuri de armă. Aceste violenţe au loc înaintea weekendului Paştelui, în care republicanii sărbătoresc revolta care a avut loc la Dublin în 1916 şi care a condus la proclamarea unei republici a Irlandei, în Lunea Peştelui.

Situat la frontiera cu Republica Irlanda, Londonderry – numit şi Derry – este trist celebru din cauza ”Bloody Sunday” de la 30 ianuarie 1972. Militari britanici au deschis atunci focul asupra unor participanţi la un marş paşnic, omorând 14 persoane, în toiul ”Tulburărilor”, care s-au soldat cu aproximativ 3.500 de morţi în trei decenii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker: Programul InvestEU va debloca cel puțin 650 de miliarde de euro pentru ca Europa să investească în viitorul sau, în economia sa şi în cetăţenii săi

Published

on

Comisia Europeană a salutat votul de joi al Parlamentului European privind programul InvestEU, care are drept scop stimularea investițiilor în Europa în cadrul următorului buget multianual al Uniunii Europene. Acest vot reprezintă un pas către crearea InvestEU, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

InvestEU va face ca finanţările UE pentru proiectele de investiţii să fie mai uşor de accesat şi mai eficiente. Pornind de la succesul Planului Juncker, el va reuni într-un cadru unic şi sub un singur nume Fondul european pentru investiţii strategice şi alte 13 instrumente financiare ale UE care sprijină în prezent investiţiile în UE.

”Planul de investiţii a relansat Europa şi contribuie la realizarea priorităţii numărul unu a Comisiei, şi anume: crearea de locuri de muncă şi creştere economică. Dar putem face mai mult şi acesta este rolul InvestEU. Prin utilizarea inteligentă a bugetului UE, InvestEU va menţine atractivitatea Europei pentru investitorii din întreaga lume. În următorul deceniu, programul va debloca cel puţin 650 de miliarde de euro pentru ca Europa să investească în viitorul sau, în economia sa şi în cetăţenii săi”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.


”Suntem pe cale să creăm următoarea generaţie de sprijin pentru investiţii în UE. În curând, întreprinderile şi antreprenorii vor avea acces mai uşor la finanţare din partea UE pentru a-şi transforma ideile în proiecte concrete. InvestEU va contribui la menţinerea poziţiei de lider a UE în ceea ce priveşte inovarea şi politicile climatice, creând în acelaşi timp locuri de muncă şi asigurând un model de creştere durabilă din punct de vedere social, ecologic şi economic”, a fost poziția vicepreședintelui Comisiei Europene Jyrki Katainen, comisarul pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate.

InvestEU va continua abordarea inovatoare privind investiţiile din cadrul planului Juncker, prin utilizarea unor resurse publice limitate, cu garanţii din bugetul UE pentru mobilizarea de fonduri publice şi private substanţiale. Garanţia de 38 de miliarde de euro va viza investiţii în patru domenii principale: infrastructura durabilă, cercetare, inovare şi digitalizare, întreprinderile mici şi mijlocii şi investiţiile sociale şi competenţele. Programul ar trebui să atragă investiţii suplimentare de cel puţin 650 de miliarde de euro în Europa.

În mod similar cu Planul Juncker, fondul InvestEU va fi însoţit de Platformă de consiliere InvestEU – sprijin adaptat promotorilor de proiecte – şi de portalul InvestEU – o rezervă de proiecte mature uşor accesibilă, destinată potenţialilor investitori. De asemenea, ca şi în Planul Juncker, InvestEU va face parte din ansamblul de politici economice al Comisiei privind investiţiile, reformele structurale şi responsabilitatea bugetară, pentru a se asigura că Europa rămâne un loc atractiv pentru stabilirea şi dezvoltarea companiilor.

InvestEU este un parteneriat cu Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) – Banca UE – dar va fi deschis şi altor parteneri de implementare. Aspectele bugetare ale InvestEU sunt condiţionate încă de acordul global privind următorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie în mai 2018.

Ultimele cifre furnizate de Banca Europeană de Investiţii – partenerul strategic al Comisiei în cadrul Planului Juncker – arată că, până în aprilie 2019, Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) a mobilizat investiţii în valoare de aproape 393 de miliarde de euro. Operaţiunile aprobate până în prezent în cadrul FEIS reprezintă un volum total de finanţare de 72,8 miliarde de euro la nivelul celor 28 de state membre. BEI a aprobat 524 de proiecte de infrastructură sprijinite de FEIS, în valoare de 53,8 miliarde de euro, în timp ce Fondul european de investiţii a aprobat 554 de acorduri de finanţare pentru IMM-uri, în valoare de 19 miliarde de euro, de care ar trebui să beneficieze 945.000 de întreprinderi.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Viziunea candidaților principalelor forțe politice din PE la funcția de președinte al CE asupra Brexit. Frans Timmermans: Sper foarte mult că Marea Britanie ar putea rămâne în UE | Manfred Weber: Am o problemă cu faptul că ei participă acum la alegeri, că decid viitorul UE

Published

on

Regatul Unit ar trebui să folosească următoarele câteva luni pentru ”a se calma și a regândi” decizia sa de a părăsi Uniunea Europeană, a declarat miercuri candidatul socialiștilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, în cadrul primei dezbateri televizate cu principalul său contracandidat, cel al popularilor europeni, Manfred Weber, informează Agerpres.

”Sper foarte mult că Marea Britanie ar putea rămâne în UE”, a spus Timmermans, în prezent prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, în dezbaterea televizată cu Manfred Weber, din partea Partidului Popular European (PPE).

Amintim faptul că șefii de stat și de guvern au decis la 11 aprilie, în urma unui summit extraordinar care s-a prelungit târziu în noapte, să prelungească articolul 50 până la 31 octombrie, cu posibilitatea de a părăsi Uniunea Europeană mai devreme de această dată în eventualitatea în care acordul de retragere, respins deja de trei ori de Camera Comunelor, va fi fost adoptat.

În cazul în care acest acord nu primește avizul Parlamentului britanic până la 22 mai, atunci Regatul Unit este obligat să organizeze alegerile europarlamentare, în caz contrar vor părăsi Uniunea Europeană fără un acord la 1 iunie.

”Sper că această perioadă de amânare va fi folosită de britanici pentru a se calma şi a regândi lucrurile puţin, pentru ca politicienii să fie poate mai responsabili cu promisiunile pe care le fac, iar apoi să analizeze din nou chestiunea mai târziu în acest an”, a spus olandez afiliat Partidului Socialiştilor Europeni (PSE).

”Cine ştie ce s-ar putea schimba între timp?”, a adăugat el.

Pe de altă parte, contracandidatul său, Manfred Weber, a declarat că are ”o problemă cu faptul că ei participă acum la agerile UE, că decid privind viitorul Uniunii noastre”, a spus Weber în cadrul dezbaterii televizate cu Timmermans.

”Nu este un lucru uşor de înţeles. Respect rezultatul şi ei fac parte din UE, au dreptul de a vota, nu mă înţelegeţi greşit”, a adăugat politicianul german.

Este lesne de înțeles poziția candidatului popularilor europeni.

Partidul Laburist din Marea Britanie, aflat în opoziție, care susține organizarea unui al doilea referendum, i-ar putea ajuta pe social-democrații lui Timmermans să câștige mai multe locuri în Parlamentul European, format din 751 de locuri.

Mafred Weber ar fi perdantul acestei conjucturi pentru că niciun partid britanic nu face parte din PPE, în prezent cel mai mare grup din Parlament.

Potrivit alineatului 7 al articolului 17 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene ”Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcția de președinte al Comisiei. Acest candidat va fi ales de Parlamentul European, cu majoritatea membrilor care îl compun. Dacă acesta nu obține majoritatea necesară, Consiliul European hotărăște cu majoritate calificată în termen de o lună să propună un nou candidat care va fi ales de Parlamentul European în urma aceleiași proceduri”.

Ultimele sondaje – care iau în calcul participarea Marii Britanii la alegeri – estimează că PPE va obţine 180 de locuri în noul legislativ, S&D 149 de locuri, iar ALDE 76.

În acest caz, obținerea unei majorități pro-europene ar putea fi formată din principalele trei grupuri politice (PPE, S&D și ALDE), spre deosebire de actualul legislativ, unde PPE și S&D alcătuiesc o majoritate fără să fi fost nevoie de atragerea altor voturi.

Modificările de forță politică vin și pe fondul ascensiunii partidelor populiste, eurosceptice, ce prefigurează un viitor Parlament European pestriț.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending