Comisia Europeană a condamnat vineri evenimentele violențele petrecute joi noaptea la Londonderry, în Irlanda de Nord, unde o jurnalistă a fost ucisă de gloanţe, transmite AFP, citat de Agerpres. 

”Am văzut informaţiile privind incidentul teribil care a avut loc ieri în Irlanda de Nord, ce a dus la moarte unei jurnaliste. Condamnăm o astfel de violenţă”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului comunitar pentru agenţia de presă franceză.

Femeia împușcată mortal joi seara la Londonderry era o ziaristă considerată o ”speranță” a jurnalismului de investigație și cu doar câteva ore înainte de a fi ucisă transmitea pe Twitter despre ”nebuania absolută” a orașului nord-irlandez.

Lyra McKee, în vârstă de 29 de ani, a devenit cunoscută în 2014, după ce a postat pe blog o ”Scrisoare către mine la 14 ani”, despre problemele adolescenţilor homosexuali din Belfast. Ulterior, scrisoarea sa a devenit scenariu de film de scurt-metraj, în 2018 McKee şi-a publicat un prim volum intitulat ”Angels With Blue Faces” consacrat conflictului nord-irlandez, iar anul viitor editura Faber&Faber urmează să-i publice ultima carte, The Lost Boys.

Potrivit BBC, jurnalista a fost ucisă în contextul protestelor lansate de disidenţi republicani în urma unor raiduri ale poliţiei în cartierul Creggan din Londonderry, joi seara.

În timpul operațiunii din cartierul Creggan, polițiștii au fost atacați cu cocktailuri Molotov și cu focuri de armă. Aceste violenţe au loc înaintea weekendului Paştelui, în care republicanii sărbătoresc revolta care a avut loc la Dublin în 1916 şi care a condus la proclamarea unei republici a Irlandei, în Lunea Peştelui.

Situat la frontiera cu Republica Irlanda, Londonderry – numit şi Derry – este trist celebru din cauza ”Bloody Sunday” de la 30 ianuarie 1972. Militari britanici au deschis atunci focul asupra unor participanţi la un marş paşnic, omorând 14 persoane, în toiul ”Tulburărilor”, care s-au soldat cu aproximativ 3.500 de morţi în trei decenii.

Comisia Europeană a salutat votul de joi al Parlamentului European privind programul InvestEU, care are drept scop stimularea investițiilor în Europa în cadrul următorului buget multianual al Uniunii Europene. Acest vot reprezintă un pas către crearea InvestEU, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

InvestEU va face ca finanţările UE pentru proiectele de investiţii să fie mai uşor de accesat şi mai eficiente. Pornind de la succesul Planului Juncker, el va reuni într-un cadru unic şi sub un singur nume Fondul european pentru investiţii strategice şi alte 13 instrumente financiare ale UE care sprijină în prezent investiţiile în UE.

”Planul de investiţii a relansat Europa şi contribuie la realizarea priorităţii numărul unu a Comisiei, şi anume: crearea de locuri de muncă şi creştere economică. Dar putem face mai mult şi acesta este rolul InvestEU. Prin utilizarea inteligentă a bugetului UE, InvestEU va menţine atractivitatea Europei pentru investitorii din întreaga lume. În următorul deceniu, programul va debloca cel puţin 650 de miliarde de euro pentru ca Europa să investească în viitorul sau, în economia sa şi în cetăţenii săi”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

We welcome the @Europarl_EN green light on #investEU.
Today’s vote brings the InvestEU programme for 2021-2027 one step closer to its creation.
More here → https://t.co/6jYkKOxh1J pic.twitter.com/CRPoZptK2W

— European Commission 🇪🇺 (@EU_Commission) April 18, 2019

”Suntem pe cale să creăm următoarea generaţie de sprijin pentru investiţii în UE. În curând, întreprinderile şi antreprenorii vor avea acces mai uşor la finanţare din partea UE pentru a-şi transforma ideile în proiecte concrete. InvestEU va contribui la menţinerea poziţiei de lider a UE în ceea ce priveşte inovarea şi politicile climatice, creând în acelaşi timp locuri de muncă şi asigurând un model de creştere durabilă din punct de vedere social, ecologic şi economic”, a fost poziția vicepreședintelui Comisiei Europene Jyrki Katainen, comisarul pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate.

InvestEU va continua abordarea inovatoare privind investiţiile din cadrul planului Juncker, prin utilizarea unor resurse publice limitate, cu garanţii din bugetul UE pentru mobilizarea de fonduri publice şi private substanţiale. Garanţia de 38 de miliarde de euro va viza investiţii în patru domenii principale: infrastructura durabilă, cercetare, inovare şi digitalizare, întreprinderile mici şi mijlocii şi investiţiile sociale şi competenţele. Programul ar trebui să atragă investiţii suplimentare de cel puţin 650 de miliarde de euro în Europa.

În mod similar cu Planul Juncker, fondul InvestEU va fi însoţit de Platformă de consiliere InvestEU – sprijin adaptat promotorilor de proiecte – şi de portalul InvestEU – o rezervă de proiecte mature uşor accesibilă, destinată potenţialilor investitori. De asemenea, ca şi în Planul Juncker, InvestEU va face parte din ansamblul de politici economice al Comisiei privind investiţiile, reformele structurale şi responsabilitatea bugetară, pentru a se asigura că Europa rămâne un loc atractiv pentru stabilirea şi dezvoltarea companiilor.

InvestEU este un parteneriat cu Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) – Banca UE – dar va fi deschis şi altor parteneri de implementare. Aspectele bugetare ale InvestEU sunt condiţionate încă de acordul global privind următorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie în mai 2018.

Ultimele cifre furnizate de Banca Europeană de Investiţii – partenerul strategic al Comisiei în cadrul Planului Juncker – arată că, până în aprilie 2019, Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) a mobilizat investiţii în valoare de aproape 393 de miliarde de euro. Operaţiunile aprobate până în prezent în cadrul FEIS reprezintă un volum total de finanţare de 72,8 miliarde de euro la nivelul celor 28 de state membre. BEI a aprobat 524 de proiecte de infrastructură sprijinite de FEIS, în valoare de 53,8 miliarde de euro, în timp ce Fondul european de investiţii a aprobat 554 de acorduri de finanţare pentru IMM-uri, în valoare de 19 miliarde de euro, de care ar trebui să beneficieze 945.000 de întreprinderi.

Regatul Unit ar trebui să folosească următoarele câteva luni pentru ”a se calma și a regândi” decizia sa de a părăsi Uniunea Europeană, a declarat miercuri candidatul socialiștilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, în cadrul primei dezbateri televizate cu principalul său contracandidat, cel al popularilor europeni, Manfred Weber, informează Agerpres.

”Sper foarte mult că Marea Britanie ar putea rămâne în UE”, a spus Timmermans, în prezent prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, în dezbaterea televizată cu Manfred Weber, din partea Partidului Popular European (PPE).

Amintim faptul că șefii de stat și de guvern au decis la 11 aprilie, în urma unui summit extraordinar care s-a prelungit târziu în noapte, să prelungească articolul 50 până la 31 octombrie, cu posibilitatea de a părăsi Uniunea Europeană mai devreme de această dată în eventualitatea în care acordul de retragere, respins deja de trei ori de Camera Comunelor, va fi fost adoptat.

În cazul în care acest acord nu primește avizul Parlamentului britanic până la 22 mai, atunci Regatul Unit este obligat să organizeze alegerile europarlamentare, în caz contrar vor părăsi Uniunea Europeană fără un acord la 1 iunie.

”Sper că această perioadă de amânare va fi folosită de britanici pentru a se calma şi a regândi lucrurile puţin, pentru ca politicienii să fie poate mai responsabili cu promisiunile pe care le fac, iar apoi să analizeze din nou chestiunea mai târziu în acest an”, a spus olandez afiliat Partidului Socialiştilor Europeni (PSE).

”Cine ştie ce s-ar putea schimba între timp?”, a adăugat el.

Pe de altă parte, contracandidatul său, Manfred Weber, a declarat că are ”o problemă cu faptul că ei participă acum la agerile UE, că decid privind viitorul Uniunii noastre”, a spus Weber în cadrul dezbaterii televizate cu Timmermans.

”Nu este un lucru uşor de înţeles. Respect rezultatul şi ei fac parte din UE, au dreptul de a vota, nu mă înţelegeţi greşit”, a adăugat politicianul german.

Este lesne de înțeles poziția candidatului popularilor europeni.

Partidul Laburist din Marea Britanie, aflat în opoziție, care susține organizarea unui al doilea referendum, i-ar putea ajuta pe social-democrații lui Timmermans să câștige mai multe locuri în Parlamentul European, format din 751 de locuri.

Mafred Weber ar fi perdantul acestei conjucturi pentru că niciun partid britanic nu face parte din PPE, în prezent cel mai mare grup din Parlament.

Potrivit alineatului 7 al articolului 17 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene ”Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcția de președinte al Comisiei. Acest candidat va fi ales de Parlamentul European, cu majoritatea membrilor care îl compun. Dacă acesta nu obține majoritatea necesară, Consiliul European hotărăște cu majoritate calificată în termen de o lună să propună un nou candidat care va fi ales de Parlamentul European în urma aceleiași proceduri”.

Ultimele sondaje – care iau în calcul participarea Marii Britanii la alegeri – estimează că PPE va obţine 180 de locuri în noul legislativ, S&D 149 de locuri, iar ALDE 76.

În acest caz, obținerea unei majorități pro-europene ar putea fi formată din principalele trei grupuri politice (PPE, S&D și ALDE), spre deosebire de actualul legislativ, unde PPE și S&D alcătuiesc o majoritate fără să fi fost nevoie de atragerea altor voturi.

Modificările de forță politică vin și pe fondul ascensiunii partidelor populiste, eurosceptice, ce prefigurează un viitor Parlament European pestriț.