Connect with us

GENERAL

ANALIZA efectelor noului Cod Fiscal. România riscă să nu se încadreze în rigorile Tratatului Fiscal al UE. Care este situația la nivel european

Published

on

România, după negocierile din Codul Fiscal, riscă sa depășească rigorile Tratatului de stabilitate, cooperare şi guvernanţă europeană, semnat în 2012. 

În urma negocierilor purtate pe tema Codului Fiscal, Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că deficitul bugetar va scădea la aproximativ 2% în urma reducerii treptate a TVA şi a eliminării supraaccizei la carburanţi abia din 2017, fiind o diferenţă de 0,5-0,6% din PIB faţă de primele estimări ale Guvernului.

Deși Tratatul Fiscal European se referă la deficitul structural și nu la deficitul bugetar, devine evident că România nu se va încarda în standardele impuse.

România nu ar fi, de altfel, singura țară care depășește normele prevăzute în Tratatul bugetar, așa cum o arată datele Eurostat, în anul 2014.

Țările europene cu cel mai mare surplus bugetar sunt: Norvegia (9.1% din PIB), Danemarca (1.2% din PIB), (Germania: 0.7% din PIB).

În topul dezechilibrelor, se află Cipru, cu un deficit bugetar de 8,8% din PIB,  Spania (5.8% din PIB), Marea Britanie (5.7% din PIB).

România are, conform datelor din 2014, un deficit bugetar de 1,5%, situându-se aproape de țări precum Letonia (1,4% din PIB) și Suedia (1,9%), în timp ce media europeană este de 2,9%.

rp_Screen-Shot-2015-08-20-at-2.58.24-PM-1024x678.png

SITUAȚIA ÎN EUROPA (procent din PIB):

Austria: -2.4

Belgia: -3.2

Bulgaria: -2.8

Cehia: -2.0

Cipru: -8.8

Croația: -5.7

Danemarca: 1.2

Estonia: 0.6

Finlanda: -3.2

Franța: -4.0

Germania: 0.7

Grecia: -3.5

Irlanda: -4.1

Italia: -3.0

Letonia: -1.4

Lituania: -0.7

Luxemburg: 0.6

Malta: -2.1

Norvegia: 9.1

Olanda: -2.3

Polonia: -3.2

Portugalia: -4.5

Regatul Unit: -5.7

România: -1.5

Slovenia: -4.9

Slovacia: -2.9

Spania: -5.8

Suedia: -1.9

Ungaria: -2.6

Media Europeană: -2.9

Media zonei euro: -2.4

Şefii de state şi de guverne din 25 de state ale Uniunii Europene, inclusiv din România, au aprobat la Bruxelles, în 2012, un tratat bugetar prin care este impusă o disciplină fiscală mai strictă în blocul comunitar.

Ce prevede tratatul, intrat în vigoare în 2013. Care este tinta de deficit structural pentru Romania

Conform tratatului fiscal, bugetele naţionale ale statelor care au aderat trebuie să fie echilibrate sau excedentare. Deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0,5% din PIB. În plus, deficitul trebuie să fie în conformitate cu obiectivul minim pentru sustenabilitate pe termen lung al ţării, stabilit prin Pactul de stabilitate şi creştere. 

Abaterea temporară de la această “regulă de aur” a echilibrului bugetar este permisă numai în circumstanţe economice excepţionale, de exemplu în cazul unui declin economic. Dacă datoria guvernamentală este semnificativ sub valoarea de referinţă de 60% din PIB, limita pentru deficit poate fi stabilită la 1% din PIB. Este si cazul Romaniei, cu o valoare de referinta de 40 la suta, la acest moment.

Dacă un stat membru deviază de la regula de aur a echilibrului bugetar, se va declanşa un mecanism automat de corecţie. Statul membru va trebui să corecteze abaterile într-o perioadă de timp clar definită. 

Pe de altă parte, mecanismul automat de corecţie va trebui să respecte prerogativele parlamentelor naţionale. Statele membre vor trebui să încorporeze prevederile privind disciplina bugetară şi mecanismul automat de corecţie în legislaţia naţională, preferabil chiar în Constituţie, în termen de un an de la intrarea în vigoare a tratatului fiscal, în acest caz de la 1 ianuarie 2014. 

Ce se întâmplă dacă se încalcă “regula de aur”

Dacă un stat membru va eşua în transpunerea în legislaţia naţională a regulii privind echilibrul bugetar şi a reglementării referitoare la mecanismul automat de corecţie, Curtea Europeană de Justiţie va avea jurisdicţie să ia o decizie în cazul respectiv. Verdictul Curţii este obligatoriu, iar dacă acesta nu este respectat se poate aplica o penalitate de până la 0,1% din PIB. 

Suma respectivă va intra direct în visteria Mecanismului European de Stabilitate (MES) dacă statul face parte din zona euro sau va merge la bugetul general al UE, dacă ţara în cauză nu a trecut încă la moneda unică. 

În plus, un stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv va trebui să întocmescă un program de parteneriat bugetar şi economic. 

Programul va include o descriere detaliată a reformelor structurale pe care statul membru va trebui să le implementeze pentru a asigura o corectare eficientă şi durabilă a deficitului său. Astfel de programe vor fi supuse Consiliului UE şi CE pentru aprobare, iar implementarea lor va fi monitorizată conform regulilor Pactului de stabilitate şi creştere. 

Statele membre care au ratificat tratatul vor informa CE şi Consiliul UE asupra emisiunilor publice de obligaţiuni. În plus, acestea vor discuta şi, dacă va fi necesar, se vor coordona între ele şi cu instituţiile UE înaintea tuturor reformelor economice majore pe care intenţionează să le aplice. 

Tratatul fiscal al UE semnat la 2 martie la Bruxelles a fost ratificat de Senatul României, forul decizional în acest caz, la 21 mai, fiind promulgat de preşedintele Traian Băsescu la 13 iunie.

Cehia și Marea Britanie au refuza pactul, Polonia a primit concesii pentru a-l semna

Pactul fiscal a fost semnat la 2 martie 2012 de 25 de state membre UE, mai puţin Cehia şi Marea Britanie. 

Marea Britanie s-a opus compactului fiscal încă de la propunerea acestuia, în decembrie. Cehia a surprins însă participanţii la summitul de luni de la Bruxelles refuzând adoptarea tratatului. Oficialii cehi au indicat că adoptarea ulterioară este posibilă, ceea ce s-a și întâmplat. În luna martie, 2014, aceștia au anunțat ”sprijinul pentru o mai bună integrare europeană” și semnarea Tratatului.

Polonia a ameninţat că va refuza să semneze tratatul dacă nu i se permite să participe la reuniunile zonei euro. Drept urmare, semnatarii tratatului care nu fac parte din uniunea monetară vor participa cel puţin o dată pe an la summituri şi la toate reuniunile la care se discută despre competitivitate sau schimbarea arhitecturii zonei euro.

 

.

.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Dan Motreanu se opune centralizării Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune: O astfel de centralizare ar fi dăunătoare pentru țara noastră

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Eurodeputatul Dan Motreanu a transmis marți că este nevoie de mai multă descentralizare a Politicii de Coeziune, prin creșterea atribuțiilor autorităților regionale și locale, deoarece deciziile luate mai aproape de cetățeni sunt mai bine adaptate realităților din teren, mai eficiente și mai rapide.

„Nu sunt de acord cu centralizarea Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune. Sunt politici pe baza cărora s-a dezvoltat România și o centralizare a lor ar fi dăunătoare pentru țara noastră. Am depus un punct de vedere scris în contextul dezbaterilor din Parlamentul European referitoare la al nouălea raport privind coeziunea economică și socială”, a scris deputatul european, pe Facebook.

 

Potrivit eurodeputatului, Politica de Coeziune reprezintă cel mai concret și vizibil instrument al Uniunii Europene pentru majoritatea cetățenilor. „Investițiile în spitale, infrastructură, educație și IMM-uri consolidează încrederea în proiectul european și combat eficient discursurile eurosceptice”, a spus Motreanu.

„Din acest motiv, consider că finanțarea alocată Politicii de Coeziune în viitorul buget al Uniunii Europene trebuie să fie cel puțin la nivelul actual, dacă nu chiar mai consistentă”, a adăugat Dan Motreanu.

De asemenea, eurodeputatul a pledat pentru o simplificare reală a normelor, subliniind că introducerea unui set unic de reguli pentru toate fondurile europene ar accelera și eficientiza absorbția acestora, facilitând accesul beneficiarilor la finanțare.

„În unele state membre, criteriile de cofinanțare stabilite la nivel de regiune nu reflectă cu exactitate realitățile bugetare ale județelor și capacitatea acestora de a acoperi partea de cofinanțare în atragerea fondurilor europene. Avem nevoie de mai multă flexibilitate în acest sens”, a concluzionat Dan Motreanu.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen: Tehnologiile curate de ultimă generație sunt esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice, protejarea mediului și prosperitatea Europei

Published

on

© European Union 2025 - Source : EP

Tehnologiile curate de ultimă generație sunt esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice și protejarea mediului, iar dezvoltarea acestora în Europa este crucială pentru prosperitatea noastră, generând antreprenoriat, locuri de muncă de înaltă calitate și un viitor sustenabil pentru toți europenii, a declarat presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la Conferința Cleantech 2025.

„Astăzi este o ocazie de a sărbători industria de vârf a Europei în domeniul tehnologiilor ecologice. Toți cei prezenți aici sunteți dovada că renașterea industrială curată a Europei a început. Tehnologia curată este o poveste de succes europeană, dar cunoaștem și provocările cu care se confruntă întreprinderile dumneavoastră: costurile ridicate ale energiei, lipsa accesului la finanțare, concurența globală neloială și aprovizionarea dificilă cu materii prime esențiale”, a subliniat Ursula von der Leyen.

Ursula von der Leyen a subliniat că, pentru ca Europa să rămână un lider global, este esențial să acționăm rapid. Comisia Europeană a răspuns acestei nevoi prin prezentarea a zece pachete în ultimele trei luni, menite să sporească competitivitatea Europei. Ea a precizat, de asemenea, câteva puncte cheie relevante pentru europeni.

„În primul rând, dorim să mobilizăm mai multe fonduri pentru companiile inovatoare. Aici putem învinge cu adevărat concurența globală. Fondul nostru de inovare a finanțat multe proiecte inovatoare – inclusiv cele pe care le prezentăm astăzi. Însă fiecare apel al Fondului este suprasubscris în mare măsură și trebuie să refuzăm multe proiecte bune. Acesta este motivul pentru care mobilizăm acum 100 de miliarde de euro”, a detaliat von der Leyen.

De asemenea, Ursula von der Leyen a precizat că, pentru a sprijini tranziția industrială, Comisia Europeană mobilizează 100 de miliarde de euro pentru a crește puterea de acțiune a fondului prin înființarea unei bănci de decarbonizare industrială. Scopul acestui demers este de a asigura că întreprinderile europene inovatoare se pot transforma în lideri globali în domeniul lor.

„În al doilea rând, simplificăm normele pentru întreprinderi ori de câte ori putem. Propunerile noastre omnibus au redus obligațiile de raportare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. De exemplu, exceptăm 90% dintre importatori de la obligațiile CBAM, deoarece aceștia reprezentau doar 1% din emisii”, a adăugat președinta CE. 

Aceasta a menționat că Executivul European a simplificat procedura de autorizare pentru a permite demararea rapidă a proiectelor inovatoare. În plus, vor fi stabilite norme clare pentru hidrogenul cu emisii reduse de carbon, oferind astfel claritate antreprenorilor și investitorilor care lucrează pentru decarbonizarea industriilor europene cu cel mai mare consum de energie.

„Obiectivele noastre climatice rămân aceleași. Dar vom fi mai flexibili și mai pragmatici în ceea ce privește modul în care le vom atinge. În sfârșit, acționăm pentru a asigura accesul la materiile prime esențiale. Aceste minerale sunt elementele de bază ale tranziției ecologice. În urmă cu două săptămâni, am anunțat 47 de noi proiecte strategice în cadrul UE. Pentru a consolida securitatea aprovizionării Europei. Și am intensificat cooperarea cu partenerii globali”, a mai spus Ursul von der Leyen. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE lansează mecanismul SAFE de 150 de mld. euro pentru apărare: După Războiul Rece, unii au crezut în integrarea Rusiei în securitatea Europei și în protecția nelimitată a SUA. Am creat un deficit de securitate

Published

on

© European Union 2025 Source: EP

Într-o perioadă marcată de provocări geopolitice fără precedent, Uniunea Europeană face un pas decisiv către consolidarea capacităților sale de apărare prin lansarea unui nou instrument financiar: SAFE – Security Action for Europe. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat această inițiativă miercuri, în cadrul unei dezbateri în Parlamentul European privind securitatea europeană și concluziile recente ale Consiliului European.

Șefa Comisiei Europene a participat alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, la o dezbatere cu eurodeputații, în care a subliniat necesitatea unui efort colectiv pentru a face față amenințărilor externe și a reiterat că Europa trebuie să treacă de la pași incrementali la acțiuni hotărâte.

“Aceasta este clipa pentru pace prin forță. Este momentul pentru o apărare comună”, a declarat ea în fața eurodeputaților.

La rândul său, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a evocat faptul că “Uniunea Europeană trăiește un moment definitoriu” și că resimte un “sentiment de urgență” privind acțiunile sale în condițiile tensiunilor geopolitice care au crescut în ultimele săptămâni.

Un moment critic pentru securitatea europeană

În discursul său adresat Parlamentului, von der Leyen a subliniat urgența consolidării apărării europene ca răspuns la schimbarea peisajului de securitate. Invocând deteriorarea climatului geopolitic, ea a avertizat că “Europa este chemată să se ocupe mai mult de propria sa apărare. Nu într-un viitor îndepărtat, ci deja astăzi”.

Ea a recunoscut că certitudinile din trecut privind securitatea și dependența de aliații externi au fost răsturnate. “După Războiul Rece, unii au crezut că Rusia ar putea fi integrată în arhitectura economică și de securitate a Europei, în timp ce alții au sperat că ne putem baza pe termen nelimitat pe protecția deplină a Americii. Dar nu făceam decât să avem un deficit de securitate”, a remarcat ea.

SAFE: Consolidarea industriei și a capacităților de apărare ale UE

Un element central al noii strategii europene este SAFE, un mecanism prin care statele membre vor avea acces la împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru a-și consolida capacitățile de apărare. Aceste fonduri vor fi direcționate către domenii strategice precum apărarea aeriană, dronele, securitatea cibernetică și alte capabilități esențiale. Scopul este de a crește producția europeană de echipamente militare și de a reduce dependența de furnizori externi.

“Aceste împrumuturi vor finanța achiziții de la producători europeni pentru a stimula industria noastră de apărare”, a explicat von der Leyen. Contractele vor fi multianuale, oferind predictibilitate companiilor din sector și sprijinind investițiile pe termen lung.

Un alt aspect esențial al SAFE este achiziția comună de echipamente militare. Președinta Comisiei a evidențiat succesul inițiativelor conduse de Cehia și Danemarca pentru furnizarea de arme și muniții Ucrainei, subliniind că “un stat a preluat conducerea, altele s-au alăturat pentru comenzi mai mari, iar industria a răspuns prin creșterea producției și reducerea costurilor. A fost rapid și eficient. Acesta este exact tipul de acțiune de care avem nevoie acum: viteză și amploare.”

O schimbare de paradigmă în cheltuielile pentru apărare

Ursula von der Leyen a recunoscut că Europa a trăit prea mult timp cu iluzia că securitatea sa este garantată, reducând cheltuielile pentru apărare la mai puțin de jumătate față de nivelul din timpul Războiului Rece. “Am crezut că ne bucurăm de un dividend al păcii. Dar, în realitate, ne aflam într-un deficit de securitate”, a afirmat ea.

Prin urmare, UE propune activarea clauzei de excepție bugetară națională, prevăzută în noile reguli fiscale, prin care investițiile în apărare vor fi exceptate de la calculul deficitului bugetar. Astfel, statele membre ar putea aloca până la 650 de miliarde de euro suplimentar pentru apărare în următorii patru ani, reprezentând o creștere de 1,5% din PIB.

“Avem nevoie de o creștere accelerată a investițiilor în apărare și avem nevoie de ea acum”, a punctat președinta Comisiei, subliniind că această măsură va transforma rapid și eficient bugetele de apărare ale statelor UE.

Fonduri de coeziune și investiții private în industria de apărare

În completarea SAFE, UE oferă și posibilitatea statelor membre de a redirecționa fonduri de coeziune către proiecte legate de apărare, inclusiv infrastructură, cercetare și dezvoltare. Această opțiune este voluntară și va fi supusă aprobării Parlamentului și Consiliului UE.

Mai mult, planul ReArm Europe include măsuri pentru mobilizarea investițiilor private prin intermediul Băncii Europene de Investiții și a viitoarei Uniuni a Economiilor și Investițiilor. “Noile fabrici și linii de producție vor crea locuri de muncă bine plătite chiar aici, în Europa”, a adăugat von der Leyen.

O Uniune Europeană mai puternică și mai unită

În încheiere, președinta Comisiei Europene a reiterat că momentul actual necesită o Europă mai unită și mai hotărâtă. “Dacă ne declanșăm puterea industrială, putem restabili descurajarea împotriva celor care ne amenință. Este timpul să construim o Uniune Europeană a Apărării care să asigure pacea pe continent prin unitate și forță”, a conchis von der Leyen.

Prin lansarea SAFE și a altor măsuri complementare, Uniunea Europeană arată că este pregătită să își asume un rol mai activ în garantarea securității proprii și a aliaților săi.

Discursul președintei Comisiei Europene vine la o săptămână după ce a prezentat planul “ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro pentru apărarea și securitatea europeană, un plan avizat joia trecută de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, întruniți la Bruxelles pentru un summit extraordinar consacrat apărării și înarmării.

Prima parte a Planului ReArm Europe vizează activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre.  A doua propunere vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.

Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe”. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360°” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
NATO8 hours ago

New Strategy Center organizează a noua ediție “Black Sea and Balkans Security Forum”. Foști comandanți ai forțelor NATO în Europa, liderii opoziției ruse și eroi ucraineni, printre invitații de renume

ROMÂNIA8 hours ago

Patru fundații germane, decorate de Ilie Bolojan pentru sprijinirea valorilor europene și a dezvoltării democrației și societății civile în România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

La inițiativa lui Victor Negrescu, Parlamentul European cere Comisiei Europene prelungirea cu 18 luni a proiectelor din PNRR și posibilitatea continuării lor cu alte finanțări UE

U.E.10 hours ago

Rusia: UE sancționează alte 21 de persoane și 6 entități implicate în activități hibride destabilizatoare

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Roxana Mînzatu va prezenta un plan dedicat sectorului îngrijirilor: „Viitorul buget al UE și Fondul Social European+ reprezintă instrumente-cheie de sprijin”

euro bani moneda
U.E.10 hours ago

150 de cetățeni ai statelor UE au prezentat Comisiei Europene un set de recomandări privind viitorul buget european post-2027

CONSILIUL UE11 hours ago

UE adoptă cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri vizează aproape 200 de nave din „flota fantomă” de petroliere rusești

ROMÂNIA11 hours ago

Ministerul Energiei caută parteneri pentru realizarea studiului pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore în Marea Neagră

ROMÂNIA11 hours ago

Ambasada SUA, prima reacție după victoria lui Nicușor Dan: Așteptăm cu interes să colaborăm cu președintele și cu noul guvern al României

ROMÂNIA12 hours ago

Ministrul Simona Bucura-Oprescu, la sesiunea de formare privind mobilitatea forței de muncă: Trebuie să investim în încredere – între state, instituții, lucrători și angajatori

U.E.14 hours ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

EDUCAȚIE1 day ago

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

ROMÂNIA6 days ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA7 days ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA7 days ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

U.E.2 weeks ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA2 weeks ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

Trending