GENERAL
ANALIZA efectelor noului Cod Fiscal. România riscă să nu se încadreze în rigorile Tratatului Fiscal al UE. Care este situația la nivel european
Published
10 years agoon

România, după negocierile din Codul Fiscal, riscă sa depășească rigorile Tratatului de stabilitate, cooperare şi guvernanţă europeană, semnat în 2012.
În urma negocierilor purtate pe tema Codului Fiscal, Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că deficitul bugetar va scădea la aproximativ 2% în urma reducerii treptate a TVA şi a eliminării supraaccizei la carburanţi abia din 2017, fiind o diferenţă de 0,5-0,6% din PIB faţă de primele estimări ale Guvernului.
Deși Tratatul Fiscal European se referă la deficitul structural și nu la deficitul bugetar, devine evident că România nu se va încarda în standardele impuse.
România nu ar fi, de altfel, singura țară care depășește normele prevăzute în Tratatul bugetar, așa cum o arată datele Eurostat, în anul 2014.
Țările europene cu cel mai mare surplus bugetar sunt: Norvegia (9.1% din PIB), Danemarca (1.2% din PIB), (Germania: 0.7% din PIB).
În topul dezechilibrelor, se află Cipru, cu un deficit bugetar de 8,8% din PIB, Spania (5.8% din PIB), Marea Britanie (5.7% din PIB).
România are, conform datelor din 2014, un deficit bugetar de 1,5%, situându-se aproape de țări precum Letonia (1,4% din PIB) și Suedia (1,9%), în timp ce media europeană este de 2,9%.
SITUAȚIA ÎN EUROPA (procent din PIB):
Austria: -2.4
Belgia: -3.2
Bulgaria: -2.8
Cehia: -2.0
Cipru: -8.8
Croația: -5.7
Danemarca: 1.2
Estonia: 0.6
Finlanda: -3.2
Franța: -4.0
Germania: 0.7
Grecia: -3.5
Irlanda: -4.1
Italia: -3.0
Letonia: -1.4
Lituania: -0.7
Luxemburg: 0.6
Malta: -2.1
Norvegia: 9.1
Olanda: -2.3
Polonia: -3.2
Portugalia: -4.5
Regatul Unit: -5.7
România: -1.5
Slovenia: -4.9
Slovacia: -2.9
Spania: -5.8
Suedia: -1.9
Ungaria: -2.6
Media Europeană: -2.9
Media zonei euro: -2.4
Şefii de state şi de guverne din 25 de state ale Uniunii Europene, inclusiv din România, au aprobat la Bruxelles, în 2012, un tratat bugetar prin care este impusă o disciplină fiscală mai strictă în blocul comunitar.
Ce prevede tratatul, intrat în vigoare în 2013. Care este tinta de deficit structural pentru Romania
Conform tratatului fiscal, bugetele naţionale ale statelor care au aderat trebuie să fie echilibrate sau excedentare. Deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0,5% din PIB. În plus, deficitul trebuie să fie în conformitate cu obiectivul minim pentru sustenabilitate pe termen lung al ţării, stabilit prin Pactul de stabilitate şi creştere.
Abaterea temporară de la această “regulă de aur” a echilibrului bugetar este permisă numai în circumstanţe economice excepţionale, de exemplu în cazul unui declin economic. Dacă datoria guvernamentală este semnificativ sub valoarea de referinţă de 60% din PIB, limita pentru deficit poate fi stabilită la 1% din PIB. Este si cazul Romaniei, cu o valoare de referinta de 40 la suta, la acest moment.
Dacă un stat membru deviază de la regula de aur a echilibrului bugetar, se va declanşa un mecanism automat de corecţie. Statul membru va trebui să corecteze abaterile într-o perioadă de timp clar definită.
Pe de altă parte, mecanismul automat de corecţie va trebui să respecte prerogativele parlamentelor naţionale. Statele membre vor trebui să încorporeze prevederile privind disciplina bugetară şi mecanismul automat de corecţie în legislaţia naţională, preferabil chiar în Constituţie, în termen de un an de la intrarea în vigoare a tratatului fiscal, în acest caz de la 1 ianuarie 2014.
Ce se întâmplă dacă se încalcă “regula de aur”
Dacă un stat membru va eşua în transpunerea în legislaţia naţională a regulii privind echilibrul bugetar şi a reglementării referitoare la mecanismul automat de corecţie, Curtea Europeană de Justiţie va avea jurisdicţie să ia o decizie în cazul respectiv. Verdictul Curţii este obligatoriu, iar dacă acesta nu este respectat se poate aplica o penalitate de până la 0,1% din PIB.
Suma respectivă va intra direct în visteria Mecanismului European de Stabilitate (MES) dacă statul face parte din zona euro sau va merge la bugetul general al UE, dacă ţara în cauză nu a trecut încă la moneda unică.
În plus, un stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv va trebui să întocmescă un program de parteneriat bugetar şi economic.
Programul va include o descriere detaliată a reformelor structurale pe care statul membru va trebui să le implementeze pentru a asigura o corectare eficientă şi durabilă a deficitului său. Astfel de programe vor fi supuse Consiliului UE şi CE pentru aprobare, iar implementarea lor va fi monitorizată conform regulilor Pactului de stabilitate şi creştere.
Statele membre care au ratificat tratatul vor informa CE şi Consiliul UE asupra emisiunilor publice de obligaţiuni. În plus, acestea vor discuta şi, dacă va fi necesar, se vor coordona între ele şi cu instituţiile UE înaintea tuturor reformelor economice majore pe care intenţionează să le aplice.
Tratatul fiscal al UE semnat la 2 martie la Bruxelles a fost ratificat de Senatul României, forul decizional în acest caz, la 21 mai, fiind promulgat de preşedintele Traian Băsescu la 13 iunie.
Cehia și Marea Britanie au refuza pactul, Polonia a primit concesii pentru a-l semna
Pactul fiscal a fost semnat la 2 martie 2012 de 25 de state membre UE, mai puţin Cehia şi Marea Britanie.
Marea Britanie s-a opus compactului fiscal încă de la propunerea acestuia, în decembrie. Cehia a surprins însă participanţii la summitul de luni de la Bruxelles refuzând adoptarea tratatului. Oficialii cehi au indicat că adoptarea ulterioară este posibilă, ceea ce s-a și întâmplat. În luna martie, 2014, aceștia au anunțat ”sprijinul pentru o mai bună integrare europeană” și semnarea Tratatului.
Polonia a ameninţat că va refuza să semneze tratatul dacă nu i se permite să participe la reuniunile zonei euro. Drept urmare, semnatarii tratatului care nu fac parte din uniunea monetară vor participa cel puţin o dată pe an la summituri şi la toate reuniunile la care se discută despre competitivitate sau schimbarea arhitecturii zonei euro.
.
.

You may like
Europenii sărbătoresc astăzi 8 ani de la eliminarea taxelor suplimentare pentru roaming, un pilon central pentru o piață digitală deschisă și accesibilă
Apelul premierului Poloniei: Europa și SUA trebuie să-și unească eforturile pentru a opri escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu
Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”
Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat
UE, îngrijorată de situația din Orientul Mijlociu după atacurile israeliene asupra Iranului: Suntem gata să sprijinim orice eforturi diplomatice de dezescaladare
China pledează pentru o colaborare consolidată cu Banca Centrală Europeană
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Eurodeputatul Dan Motreanu se opune centralizării Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune: O astfel de centralizare ar fi dăunătoare pentru țara noastră
Published
1 month agoon
May 6, 2025By
Andreea Radu
Eurodeputatul Dan Motreanu a transmis marți că este nevoie de mai multă descentralizare a Politicii de Coeziune, prin creșterea atribuțiilor autorităților regionale și locale, deoarece deciziile luate mai aproape de cetățeni sunt mai bine adaptate realităților din teren, mai eficiente și mai rapide.
„Nu sunt de acord cu centralizarea Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune. Sunt politici pe baza cărora s-a dezvoltat România și o centralizare a lor ar fi dăunătoare pentru țara noastră. Am depus un punct de vedere scris în contextul dezbaterilor din Parlamentul European referitoare la al nouălea raport privind coeziunea economică și socială”, a scris deputatul european, pe Facebook.
Potrivit eurodeputatului, Politica de Coeziune reprezintă cel mai concret și vizibil instrument al Uniunii Europene pentru majoritatea cetățenilor. „Investițiile în spitale, infrastructură, educație și IMM-uri consolidează încrederea în proiectul european și combat eficient discursurile eurosceptice”, a spus Motreanu.
„Din acest motiv, consider că finanțarea alocată Politicii de Coeziune în viitorul buget al Uniunii Europene trebuie să fie cel puțin la nivelul actual, dacă nu chiar mai consistentă”, a adăugat Dan Motreanu.
De asemenea, eurodeputatul a pledat pentru o simplificare reală a normelor, subliniind că introducerea unui set unic de reguli pentru toate fondurile europene ar accelera și eficientiza absorbția acestora, facilitând accesul beneficiarilor la finanțare.
„În unele state membre, criteriile de cofinanțare stabilite la nivel de regiune nu reflectă cu exactitate realitățile bugetare ale județelor și capacitatea acestora de a acoperi partea de cofinanțare în atragerea fondurilor europene. Avem nevoie de mai multă flexibilitate în acest sens”, a concluzionat Dan Motreanu.
COMISIA EUROPEANA
Ursula von der Leyen: Tehnologiile curate de ultimă generație sunt esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice, protejarea mediului și prosperitatea Europei
Published
2 months agoon
April 8, 2025By
Andreea Radu
Tehnologiile curate de ultimă generație sunt esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice și protejarea mediului, iar dezvoltarea acestora în Europa este crucială pentru prosperitatea noastră, generând antreprenoriat, locuri de muncă de înaltă calitate și un viitor sustenabil pentru toți europenii, a declarat presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la Conferința Cleantech 2025.
„Astăzi este o ocazie de a sărbători industria de vârf a Europei în domeniul tehnologiilor ecologice. Toți cei prezenți aici sunteți dovada că renașterea industrială curată a Europei a început. Tehnologia curată este o poveste de succes europeană, dar cunoaștem și provocările cu care se confruntă întreprinderile dumneavoastră: costurile ridicate ale energiei, lipsa accesului la finanțare, concurența globală neloială și aprovizionarea dificilă cu materii prime esențiale”, a subliniat Ursula von der Leyen.
Ursula von der Leyen a subliniat că, pentru ca Europa să rămână un lider global, este esențial să acționăm rapid. Comisia Europeană a răspuns acestei nevoi prin prezentarea a zece pachete în ultimele trei luni, menite să sporească competitivitatea Europei. Ea a precizat, de asemenea, câteva puncte cheie relevante pentru europeni.
„În primul rând, dorim să mobilizăm mai multe fonduri pentru companiile inovatoare. Aici putem învinge cu adevărat concurența globală. Fondul nostru de inovare a finanțat multe proiecte inovatoare – inclusiv cele pe care le prezentăm astăzi. Însă fiecare apel al Fondului este suprasubscris în mare măsură și trebuie să refuzăm multe proiecte bune. Acesta este motivul pentru care mobilizăm acum 100 de miliarde de euro”, a detaliat von der Leyen.
De asemenea, Ursula von der Leyen a precizat că, pentru a sprijini tranziția industrială, Comisia Europeană mobilizează 100 de miliarde de euro pentru a crește puterea de acțiune a fondului prin înființarea unei bănci de decarbonizare industrială. Scopul acestui demers este de a asigura că întreprinderile europene inovatoare se pot transforma în lideri globali în domeniul lor.
„În al doilea rând, simplificăm normele pentru întreprinderi ori de câte ori putem. Propunerile noastre omnibus au redus obligațiile de raportare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. De exemplu, exceptăm 90% dintre importatori de la obligațiile CBAM, deoarece aceștia reprezentau doar 1% din emisii”, a adăugat președinta CE.
Aceasta a menționat că Executivul European a simplificat procedura de autorizare pentru a permite demararea rapidă a proiectelor inovatoare. În plus, vor fi stabilite norme clare pentru hidrogenul cu emisii reduse de carbon, oferind astfel claritate antreprenorilor și investitorilor care lucrează pentru decarbonizarea industriilor europene cu cel mai mare consum de energie.
„Obiectivele noastre climatice rămân aceleași. Dar vom fi mai flexibili și mai pragmatici în ceea ce privește modul în care le vom atinge. În sfârșit, acționăm pentru a asigura accesul la materiile prime esențiale. Aceste minerale sunt elementele de bază ale tranziției ecologice. În urmă cu două săptămâni, am anunțat 47 de noi proiecte strategice în cadrul UE. Pentru a consolida securitatea aprovizionării Europei. Și am intensificat cooperarea cu partenerii globali”, a mai spus Ursul von der Leyen.
COMISIA EUROPEANA
UE lansează mecanismul SAFE de 150 de mld. euro pentru apărare: După Războiul Rece, unii au crezut în integrarea Rusiei în securitatea Europei și în protecția nelimitată a SUA. Am creat un deficit de securitate
Published
3 months agoon
March 11, 2025
Într-o perioadă marcată de provocări geopolitice fără precedent, Uniunea Europeană face un pas decisiv către consolidarea capacităților sale de apărare prin lansarea unui nou instrument financiar: SAFE – Security Action for Europe. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat această inițiativă miercuri, în cadrul unei dezbateri în Parlamentul European privind securitatea europeană și concluziile recente ale Consiliului European.
Șefa Comisiei Europene a participat alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, la o dezbatere cu eurodeputații, în care a subliniat necesitatea unui efort colectiv pentru a face față amenințărilor externe și a reiterat că Europa trebuie să treacă de la pași incrementali la acțiuni hotărâte.
“Aceasta este clipa pentru pace prin forță. Este momentul pentru o apărare comună”, a declarat ea în fața eurodeputaților.
La rândul său, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a evocat faptul că “Uniunea Europeană trăiește un moment definitoriu” și că resimte un “sentiment de urgență” privind acțiunile sale în condițiile tensiunilor geopolitice care au crescut în ultimele săptămâni.
Un moment critic pentru securitatea europeană
În discursul său adresat Parlamentului, von der Leyen a subliniat urgența consolidării apărării europene ca răspuns la schimbarea peisajului de securitate. Invocând deteriorarea climatului geopolitic, ea a avertizat că “Europa este chemată să se ocupe mai mult de propria sa apărare. Nu într-un viitor îndepărtat, ci deja astăzi”.
Ea a recunoscut că certitudinile din trecut privind securitatea și dependența de aliații externi au fost răsturnate. “După Războiul Rece, unii au crezut că Rusia ar putea fi integrată în arhitectura economică și de securitate a Europei, în timp ce alții au sperat că ne putem baza pe termen nelimitat pe protecția deplină a Americii. Dar nu făceam decât să avem un deficit de securitate”, a remarcat ea.
SAFE: Consolidarea industriei și a capacităților de apărare ale UE
Un element central al noii strategii europene este SAFE, un mecanism prin care statele membre vor avea acces la împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru a-și consolida capacitățile de apărare. Aceste fonduri vor fi direcționate către domenii strategice precum apărarea aeriană, dronele, securitatea cibernetică și alte capabilități esențiale. Scopul este de a crește producția europeană de echipamente militare și de a reduce dependența de furnizori externi.
“Aceste împrumuturi vor finanța achiziții de la producători europeni pentru a stimula industria noastră de apărare”, a explicat von der Leyen. Contractele vor fi multianuale, oferind predictibilitate companiilor din sector și sprijinind investițiile pe termen lung.
Un alt aspect esențial al SAFE este achiziția comună de echipamente militare. Președinta Comisiei a evidențiat succesul inițiativelor conduse de Cehia și Danemarca pentru furnizarea de arme și muniții Ucrainei, subliniind că “un stat a preluat conducerea, altele s-au alăturat pentru comenzi mai mari, iar industria a răspuns prin creșterea producției și reducerea costurilor. A fost rapid și eficient. Acesta este exact tipul de acțiune de care avem nevoie acum: viteză și amploare.”
O schimbare de paradigmă în cheltuielile pentru apărare
Ursula von der Leyen a recunoscut că Europa a trăit prea mult timp cu iluzia că securitatea sa este garantată, reducând cheltuielile pentru apărare la mai puțin de jumătate față de nivelul din timpul Războiului Rece. “Am crezut că ne bucurăm de un dividend al păcii. Dar, în realitate, ne aflam într-un deficit de securitate”, a afirmat ea.
Prin urmare, UE propune activarea clauzei de excepție bugetară națională, prevăzută în noile reguli fiscale, prin care investițiile în apărare vor fi exceptate de la calculul deficitului bugetar. Astfel, statele membre ar putea aloca până la 650 de miliarde de euro suplimentar pentru apărare în următorii patru ani, reprezentând o creștere de 1,5% din PIB.
“Avem nevoie de o creștere accelerată a investițiilor în apărare și avem nevoie de ea acum”, a punctat președinta Comisiei, subliniind că această măsură va transforma rapid și eficient bugetele de apărare ale statelor UE.
Fonduri de coeziune și investiții private în industria de apărare
În completarea SAFE, UE oferă și posibilitatea statelor membre de a redirecționa fonduri de coeziune către proiecte legate de apărare, inclusiv infrastructură, cercetare și dezvoltare. Această opțiune este voluntară și va fi supusă aprobării Parlamentului și Consiliului UE.
Mai mult, planul ReArm Europe include măsuri pentru mobilizarea investițiilor private prin intermediul Băncii Europene de Investiții și a viitoarei Uniuni a Economiilor și Investițiilor. “Noile fabrici și linii de producție vor crea locuri de muncă bine plătite chiar aici, în Europa”, a adăugat von der Leyen.
O Uniune Europeană mai puternică și mai unită
În încheiere, președinta Comisiei Europene a reiterat că momentul actual necesită o Europă mai unită și mai hotărâtă. “Dacă ne declanșăm puterea industrială, putem restabili descurajarea împotriva celor care ne amenință. Este timpul să construim o Uniune Europeană a Apărării care să asigure pacea pe continent prin unitate și forță”, a conchis von der Leyen.
Prin lansarea SAFE și a altor măsuri complementare, Uniunea Europeană arată că este pregătită să își asume un rol mai activ în garantarea securității proprii și a aliaților săi.
Discursul președintei Comisiei Europene vine la o săptămână după ce a prezentat planul “ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro pentru apărarea și securitatea europeană, un plan avizat joia trecută de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, întruniți la Bruxelles pentru un summit extraordinar consacrat apărării și înarmării.
Prima parte a Planului ReArm Europe vizează activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. A doua propunere vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.
Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe”. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360°” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

”Vladimir Putin este războiul însuși”, susține Zelenski, în urma unor noi atacuri ale armatei ruse

Iulian Chifu: Război în Orientul Mijlociu. Israel și distrugerea sistematică a programului nuclear iranian

Maia Sandu va fi distinsă la München cu premiul “Franz Josef Strauss”. Printre laureații premiului se numără și Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker

“Groenlanda nu este de vânzare”: Macron, vizită în Groenlanda înainte de summitul G7 pentru a arăta sprijinul european pentru insula arctică strategică râvnită de Trump

România, “profund îngrijorată” de escaladarea situației din Orientul Mijlociu. Susține dreptul Israelului la apărare și cere relansarea eforturilor diplomatice privind programul nuclear al Iranului

Președintele Donald Trump neagă implicarea SUA în atacul asupra Iranului și propune un acord de pace Iran-Israel

Participarea României la reconstrucția Ucrainei va defini poziția țării noastre în Europa următorilor 20 de ani, subliniază ministrul Marcel Boloș

Europenii sărbătoresc astăzi 8 ani de la eliminarea taxelor suplimentare pentru roaming, un pilon central pentru o piață digitală deschisă și accesibilă

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și-a desemnat noua echipă de conducere pentru 2025–2026. Gilles Ballot, CEO Carrefour România, ales Președinte

Papa Leon al XIV-lea pledează pentru o lume ”liberă de amenințarea nucleară” și îndeamnă Israelul și Iranul la ”responsabilitate și rațiune”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat
Trending
- NATO6 days ago
“Suntem cu toții pe flancul estic. Nu mai există Est sau Vest, ci doar NATO”, afirmă Mark Rutte într-un avertisment că Rusia ar putea ataca NATO în cinci ani: Rusia produce muniție în trei luni cât NATO într-un an
- ROMÂNIA5 days ago
Nicușor Dan, la Odesa: Șeful statului participă la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est și la o trilaterală România – Ucraina – R. Moldova privind aderarea celor două țări la UE
- ENERGIE1 week ago
Secretarul de stat, Cristian Bușoi, discurs la Conferința Gas Infrastructure Europe: România sprijină dezvoltarea infrastructurii europene de gaze
- ROMÂNIA1 week ago
FMI recomandă României un pachet de reforme fiscale care ar putea aduce 1,2% din PIB la buget în 2025. Creșterea TVA, a impozitului pe dividende, impozitare progresivă a veniturilor din muncă, printre măsuri
- INTERNAȚIONAL1 week ago
În perspectiva summitului NATO de la Haga, ministrul Apărării a discutat cu omologii din Turcia și Bulgaria despre întărirea posturii de apărare pe Flancul Estic