România, după negocierile din Codul Fiscal, riscă sa depășească rigorile Tratatului de stabilitate, cooperare şi guvernanţă europeană, semnat în 2012.
În urma negocierilor purtate pe tema Codului Fiscal, Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că deficitul bugetar va scădea la aproximativ 2% în urma reducerii treptate a TVA şi a eliminării supraaccizei la carburanţi abia din 2017, fiind o diferenţă de 0,5-0,6% din PIB faţă de primele estimări ale Guvernului.
Deși Tratatul Fiscal European se referă la deficitul structural și nu la deficitul bugetar, devine evident că România nu se va încarda în standardele impuse.
România nu ar fi, de altfel, singura țară care depășește normele prevăzute în Tratatul bugetar, așa cum o arată datele Eurostat, în anul 2014.
Țările europene cu cel mai mare surplus bugetar sunt: Norvegia (9.1% din PIB), Danemarca (1.2% din PIB), (Germania: 0.7% din PIB).
În topul dezechilibrelor, se află Cipru, cu un deficit bugetar de 8,8% din PIB, Spania (5.8% din PIB), Marea Britanie (5.7% din PIB).
România are, conform datelor din 2014, un deficit bugetar de 1,5%, situându-se aproape de țări precum Letonia (1,4% din PIB) și Suedia (1,9%), în timp ce media europeană este de 2,9%.
SITUAȚIA ÎN EUROPA (procent din PIB):
Austria: -2.4
Belgia: -3.2
Bulgaria: -2.8
Cehia: -2.0
Cipru: -8.8
Croația: -5.7
Danemarca: 1.2
Estonia: 0.6
Finlanda: -3.2
Franța: -4.0
Germania: 0.7
Grecia: -3.5
Irlanda: -4.1
Italia: -3.0
Letonia: -1.4
Lituania: -0.7
Luxemburg: 0.6
Malta: -2.1
Norvegia: 9.1
Olanda: -2.3
Polonia: -3.2
Portugalia: -4.5
Regatul Unit: -5.7
România: -1.5
Slovenia: -4.9
Slovacia: -2.9
Spania: -5.8
Suedia: -1.9
Ungaria: -2.6
Media Europeană: -2.9
Media zonei euro: -2.4
Şefii de state şi de guverne din 25 de state ale Uniunii Europene, inclusiv din România, au aprobat la Bruxelles, în 2012, un tratat bugetar prin care este impusă o disciplină fiscală mai strictă în blocul comunitar.
Ce prevede tratatul, intrat în vigoare în 2013. Care este tinta de deficit structural pentru Romania
Conform tratatului fiscal, bugetele naţionale ale statelor care au aderat trebuie să fie echilibrate sau excedentare. Deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0,5% din PIB. În plus, deficitul trebuie să fie în conformitate cu obiectivul minim pentru sustenabilitate pe termen lung al ţării, stabilit prin Pactul de stabilitate şi creştere.
Abaterea temporară de la această “regulă de aur” a echilibrului bugetar este permisă numai în circumstanţe economice excepţionale, de exemplu în cazul unui declin economic. Dacă datoria guvernamentală este semnificativ sub valoarea de referinţă de 60% din PIB, limita pentru deficit poate fi stabilită la 1% din PIB. Este si cazul Romaniei, cu o valoare de referinta de 40 la suta, la acest moment.
Dacă un stat membru deviază de la regula de aur a echilibrului bugetar, se va declanşa un mecanism automat de corecţie. Statul membru va trebui să corecteze abaterile într-o perioadă de timp clar definită.
Pe de altă parte, mecanismul automat de corecţie va trebui să respecte prerogativele parlamentelor naţionale. Statele membre vor trebui să încorporeze prevederile privind disciplina bugetară şi mecanismul automat de corecţie în legislaţia naţională, preferabil chiar în Constituţie, în termen de un an de la intrarea în vigoare a tratatului fiscal, în acest caz de la 1 ianuarie 2014.
Ce se întâmplă dacă se încalcă “regula de aur”
Dacă un stat membru va eşua în transpunerea în legislaţia naţională a regulii privind echilibrul bugetar şi a reglementării referitoare la mecanismul automat de corecţie, Curtea Europeană de Justiţie va avea jurisdicţie să ia o decizie în cazul respectiv. Verdictul Curţii este obligatoriu, iar dacă acesta nu este respectat se poate aplica o penalitate de până la 0,1% din PIB.
Suma respectivă va intra direct în visteria Mecanismului European de Stabilitate (MES) dacă statul face parte din zona euro sau va merge la bugetul general al UE, dacă ţara în cauză nu a trecut încă la moneda unică.
În plus, un stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv va trebui să întocmescă un program de parteneriat bugetar şi economic.
Programul va include o descriere detaliată a reformelor structurale pe care statul membru va trebui să le implementeze pentru a asigura o corectare eficientă şi durabilă a deficitului său. Astfel de programe vor fi supuse Consiliului UE şi CE pentru aprobare, iar implementarea lor va fi monitorizată conform regulilor Pactului de stabilitate şi creştere.
Statele membre care au ratificat tratatul vor informa CE şi Consiliul UE asupra emisiunilor publice de obligaţiuni. În plus, acestea vor discuta şi, dacă va fi necesar, se vor coordona între ele şi cu instituţiile UE înaintea tuturor reformelor economice majore pe care intenţionează să le aplice.
Tratatul fiscal al UE semnat la 2 martie la Bruxelles a fost ratificat de Senatul României, forul decizional în acest caz, la 21 mai, fiind promulgat de preşedintele Traian Băsescu la 13 iunie.
Cehia și Marea Britanie au refuza pactul, Polonia a primit concesii pentru a-l semna
Pactul fiscal a fost semnat la 2 martie 2012 de 25 de state membre UE, mai puţin Cehia şi Marea Britanie.
Marea Britanie s-a opus compactului fiscal încă de la propunerea acestuia, în decembrie. Cehia a surprins însă participanţii la summitul de luni de la Bruxelles refuzând adoptarea tratatului. Oficialii cehi au indicat că adoptarea ulterioară este posibilă, ceea ce s-a și întâmplat. În luna martie, 2014, aceștia au anunțat ”sprijinul pentru o mai bună integrare europeană” și semnarea Tratatului.
Polonia a ameninţat că va refuza să semneze tratatul dacă nu i se permite să participe la reuniunile zonei euro. Drept urmare, semnatarii tratatului care nu fac parte din uniunea monetară vor participa cel puţin o dată pe an la summituri şi la toate reuniunile la care se discută despre competitivitate sau schimbarea arhitecturii zonei euro.
.
.
