Connect with us

GENERAL

Comandantul fortelor aliate din Europa: Rusia ar putea efectua incursiuni militare in Republica Moldova

Published

on

Putin_03Alianta Nord-Atlantica are nevoie de un cadru legal pentru a apara tarile care nu sunt membre NATO, in contextul in care Rusia ar putea efectua incursiuni militare in Republica Moldova si in regiunea separatista moldoveana Transnistria, afirma Philip Breedlove, comandantul fortelor aliate din Europa, scrie Mediafax.

“In ultimii 12 ani, am incercat sa facem Rusia un partener. Am luat decizii fundamentale, decizii structurale si economice tinand cont de faptul ca Rusia ar fi o parte constructiva a viitorului Europei. Dar acum vedem o situatie diferita si trebuie sa o abordam”, a declarat Breedlove, comandantul fortelor NATO din Europa, la Institutul Atlantic Council.

Sunt necesare masuri noi pentru oferirea de garantii aliatilor din cadrul NATO si pentru contracararea Rusiei, care ar putea intentiona incursiuni militare in Republica Moldova si in Transnistria, a continuat Breedlove, citat de publicatia The Hill.

NATO trebuie sa clarifice politica sa si in relatia cu tari care nu sunt membre ale Aliantei si care risca sa le fie incalcata suveranitatea de catre Rusia, a continuat Breedlove. “Ce asigurari le pot fi oferite acestor tari? Si care ar fi pronumele personal in aceasta fraza? Cine suntem “noi”? Este vorba de NATO? Este o coalitie? Sunt aliante de tip bilateral?”, a subliniat Breedlove, citat de The Washington Times. I.B.

 

 

 

.

GENERAL

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației

Published

on

© Antony Blinken/Twitter

UE și SUA au convenit, luni, 5 decembrie, să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației. De asemenea, cele două părți au convenit să-și intensifice cooperarea în ceea ce privește combaterea perturbărilor din lanțurile de aprovizionare cu semiconductori, acționând, totodată cu transparență reciprocă legat de subvențiile de stat din domeniu, precum și privința dezvoltăriile de standarde comune pentru tehnologiile emergente.

Deciziile au fost luate de UE și SUA în cadrul celei de-a treia reuniuni ministeriale a Consiliului pentru comerț și tehnologie (TTC) la College Park, Maryland.

Ambele părți au făcut un bilanț al activității grupului operativ UE-SUA privind Legea privind Reducerea Inflației, în cadrul căruia UE și-a reiterat preocupările puternice legate, printre altele, de dispozițiile discriminatorii și de subvențiile care denaturează concurența. TTC a luat act de progresele preliminare înregistrate. UE așteaptă cu interes ca SUA să abordeze în mod constructiv preocupările sale.

Legea privind Reducerea Inflației reprezintă cea mai importantă investiție care a fost făcută vreodată pentru a face față provocării climatice cu care ne confruntăm cu toții, iar această investiție va fi în beneficiul oamenilor din Statele Unite, din Europa și chiar din întreaga lume, pe măsură ce se va concretiza, asigurându-se că energia regenerabilă va fi pusă în funcțiune cât mai curând posibil, la prețuri scăzute, că va crea locuri de muncă de calitate, inclusiv pe ambele maluri ale Atlanticului, și că, în cele din urmă, va fi în beneficiul planetei noastre. Așa că am făcut progrese în acest sens. În același timp, am auzit îngrijorări clare din partea prietenilor noștri europeni cu privire la anumite aspecte specifice ale legislației. De îndată ce am auzit aceste îngrijorări, am convenit să creăm un grup operativ între Statele Unite și Uniunea Europeană, care este în funcțiune. Președintele Biden, după cum ați auzit, a întărit angajamentul nostru de a lucra împreună pentru a aborda aceste preocupări. Facem acest lucru în mod eficient. Facem acest lucru rapid. Și astăzi, cred că am avansat în această discuție. Am vorbit astăzi, în contextul TTC, despre creditul fiscal pentru vehiculele electrice, despre creditul fiscal pentru vehiculele comerciale. Am vorbit despre mineralele critice și despre lanțul de aprovizionare. Și, în urma acestor discuții și a activității grupului operativ, sunt convins că vom continua să dăm un impuls acestei conversații și să rezolvăm diferendele, așa cum a spus președintele Biden că vom face”, a  declarat secretarul de stat Antony Blinken, într-o conferință de presă.

TTC este un forum-cheie pentru aprofundarea cooperării transatlantice în vederea facilitării comerțului și a dezvoltării de standarde globale în materie de tehnologie și securitate. Provocările geostrategice, inclusiv războiul de agresiune neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, au consolidat importanța unei coordonări strânse în cadrul TTC.

Reuniunea a fost coprezidată de vicepreședintele executiv al Comisiei, Margrethe Vestager, și de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, iar din partea SUA de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, de secretarul american al comerțului, Gina Raimondo, și de reprezentantul SUA pentru comerț, Katherine Tai.

Mai jos, prezentăm principalele rezultate ale celei de a treia reuniuni ministeriale a TTC.

Infrastructura digitală și conectivitatea

În actualul mediu geopolitic tensionat, riscurile sunt în creștere pentru infrastructurile critice de internet. UE și SUA vor încerca să faciliteze proiecte care să consolideze reziliența infrastructurilor, cum ar fi cablurile strategice terestre și submarine. De asemenea, ambele părți sprijină conectivitatea digitală sigură și rezilientă în țările partenere. Ca un prim pas, peste o mie de școli publice și case de copii din Jamaica vor fi conectate, iar în Kenya va fi dezvoltat un proiect similar, în parteneriat cu guvernul, pentru a construi conexiuni prin fibră optică la școlile din zonele îndepărtate.

Cooperarea în domeniul tehnologiilor emergente

Ambele maluri ale Atlanticului împărtășesc aceeași abordare în ceea ce privește tehnologiile emergente. Acestea au convenit asupra unei foi de parcurs comune pentru a dezvolta instrumente și standarde comune pentru inteligența artificială (AI) de încredere. Ambele părți vor lucra la standarde comune în domenii critice, cum ar fi criptarea post-cuantică și securitatea cibernetică a internetului obiectelor (IoT). UE și SUA intenționează, de asemenea, să colaboreze în domeniul cercetării și dezvoltării cuantice pentru a promova comerțul și pentru a aborda obstacolele din cadrul schimburilor transatlantice.

Pentru a avansa adoptarea vehiculelor electrice, SUA și UE vor pregăti un standard internațional comun privind sistemele de încărcare în megawați pentru vehiculele grele, care va fi adoptat până în 2024. UE și SUA intenționează, de asemenea, să elaboreze în 2023 recomandări pentru infrastructura publică de încărcare a vehiculelor electromobile.

Crearea unor lanțuri de aprovizionare cu semiconductori reziliente

Agresiunea rusă împotriva Ucrainei a exercitat o presiune considerabilă asupra lanțurilor de aprovizionare globale. Ieri, UE și SUA au semnat două acorduri: un mecanism de alertă timpurie pentru a aborda și a atenua în mod cooperativ perturbările lanțului de aprovizionare cu semiconductori și un angajament de a atinge niveluri fără precedent de transparență reciprocă în ceea ce privește subvențiile pentru semiconductori, pentru a evita o cursă a subvențiilor.

Intensificarea activității transatlantice în direcția unui comerț durabil

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil. Această inițiativă va intensifica activitățile din cadrul TTC care vizează sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și creșterea comerțului și a investițiilor în bunuri și servicii “verzi”. Ambele părți intenționează să exploreze domeniile de cooperare în care există oportunități de decarbonizare a industriilor lor cu consum intensiv de energie și să faciliteze desfășurarea bunurilor și serviciilor esențiale pentru tranziția către economii mai circulare și cu emisii nete zero.

Consolidarea securității prin intermediul controalelor la export și al examinării investițiilor

Cooperarea în cadrul TTC a fost esențială pentru desfășurarea rapidă și aliniate a controalelor la export privind tehnologiile avansate împotriva Rusiei. UE și SUA au convenit să coopereze în continuare în acest domeniu, în special în ceea ce privește schimbul de informații. Discuțiile continuă cu privire la verificarea investițiilor, cu accent pe riscurile de securitate pe care le prezintă anumite investiții în tehnologii sensibile. Părțile au convenit, de asemenea, să exploreze instrumentele de politică care ar putea fi utilizate pentru a aborda politicile și practicile economice care nu sunt de piață, precum și să exploreze posibilitățile de a depune eforturi comune pentru a aborda coerciția economică.

Continue Reading

GENERAL

UE actualizează normele fiscale pentru o guvernanță economică mai eficientă. Statele membre vor putea negocia traiectorii proprii de reducere a datoriei, axate pe reforme și investiții

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a stabilit miercuri orientările pentru un reformarea cadrului de guvernanță economică a UE prin consolidarea sustenabilității datoriei și prin creșterea durabilă, îndreptată spre incluziune prin vestiții și reforme.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, orientările urmăresc să asigure că acest cadru este mai simplu, mai transparent și mai eficient, cu o mai mare implicare națională și o mai bună aplicare a legislației, oferind în același timp spațiu pentru reforme și investiții și reducând nivelurile ridicate ale datoriei publice într-un mod realist, gradual și susținut.

În acest fel, cadrul revizuit ar trebui să contribuie la construirea economiei verzi, digitale și reziliente a viitorului, asigurând în egală măsură sustenabilitatea finanțelor publice în toate statele membre, în conformitate cu discursul președintei Ursula von der Leyen privind Starea Uniunii.

”Multe s-au schimbat de când Tratatul de la Maastricht a recunoscut necesitatea unor finanțe publice solide și a unor politici fiscale coordonate. În prezent, țările UE se confruntă cu niveluri semnificativ mai ridicate ale datoriei și ale deficitului, care variază foarte mult. Noile provocări, cum ar fi tranziția ecologică și digitală și problemele legate de aprovizionarea cu energie, ne vor impune reforme și investiții majore în anii următori. Pentru a răspunde acestor nevoi, prezentăm un proiect pentru o guvernanță economică mai simplă și mai eficientă. Normele fiscale se vor concentra pe reducerea datoriei acolo unde aceasta este ridicată, pe baza planurilor proprii ale statelor membre, care trebuie să respecte condiții clare ale UE. Odată ce planul a fost convenit, monitorizarea se va baza pe o regulă simplă de cheltuieli, în timp ce măsuri de aplicare mai stricte vor asigura respectarea acestuia. Orientările de astăzi ne vor permite să lucrăm împreună pentru a reduce datoria, pentru a ne consolida economiile și pentru a pune bazele prosperității și stabilității noastre viitoare”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor. 

Planuri naționale pentru asigurarea sustenabilității datoriei și consolidarea creșterii durabile, ancorate într-un cadru comun al UE

Orientările au în vedere trecerea la un cadru de supraveghere al UE transparent, bazat pe riscuri, care face distincție între țări prin prisma provocărilor legate de datoria publică a acestora.

Planurile naționale fiscal-bugetare pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a cadrului propus de Comisie. Acestea vor integra obiectivele fiscale, de reformă și de investiții, inclusiv cele de remediere a dezechilibrelor macroeconomice, dacă este nevoie, într-un singur plan holistic pe termen mediu, creând astfel un proces coerent și optimizat.

În stabilirea traiectoriei de ajustare fiscală, statele membre vor avea o marjă de manevră mai mare, sporind asumarea la nivel național a traiectoriilor fiscale.

Un singur indicator operațional – cheltuielile nete primare, adică cele care se află sub controlul guvernului național – va servi drept bază pentru stabilirea traiectoriei de ajustare fiscală și pentru desfășurarea supravegherii financiare anuale, simplificând astfel în mod semnificativ cadrul.

Cum va funcționa?

  • Ca parte a cadrului comun al UE, Comisia urmează să prezinte o cale de referință privind ajustarea fiscală, care să acopere o perioadă de patru ani, pe baza metodologiei sale de analiză a sustenabilității datoriei. Această cale de referință va garanta că datoria statelor membre cu probleme substanțiale sau medii de îndatorare vor fi direcționate pe o cale fezabilă descendentă, iar deficitul va rămâne în mod fiabil sub valoare de referință de 3% din PIB, stabilită în tratat.
  • Statele membre vor prezenta ulterior planuri care cuprind traiectoria lor fiscală pe termen mediu și angajamentele prioritare în materie de reforme și investiții publice.
  • Statele membre pot propune o perioadă mai lungă de ajustare fiscală, de până la trei ani, în cazul în care  aceasta este susținută de un set de angajamente de reformă și de investiții care să sprijine sustenabilitatea datoriei și să răspundă priorităților și obiectivelor comune ale UE.
  • A treia etapă implică o evaluare a planurilor din partea Comisiei, oferind o evaluare dacă datoria este plasată pe o traiectorie descendentă sau rămâne la niveluri prudente, iar deficitul bugetar rămâne în mod fezabil sub valoarea de referință de 3% din PIB pe termen mediu. Consiliul ar urma să dea undă verde planurilor, după această evaluare pozitivă din partea Comisiei.
  • În final, Comisia își asumă responsabilitate de a monitoriza continuu implementarea planurilor. Statele membre vor fi nevoite să prezinte rapoarte anuale privind progresele înregistrate pentru a facilita o monitorizare eficientă și pentru a asigura transparența.

Statelor membre li s-ar acorda mai multă libertate de acțiune în ceea ce privește elaborarea traiectoriilor lor fiscale. În același timp, Comisia Europeană instituie instrumente de aplicare mai stricte la nivelul UE pentru a asigura realizarea obiectivelor. Procedura de deficit excesiv definită prin criteriul deficitului va fi menținută, în vreme ce procedura de deficit excesiv definită prin criteriul datoriei va fi consolidată. Aceasta ar urma să fie activată atunci când un stat membru cu o datorie mai mare de 60% din PIB se abate de la traiectoria de cheltuieli convenită.

Mecanismele de punere în aplicare vor fi consolidate: utilizarea sancțiunilor financiare va deveni mai eficientă prin reducerea cuantumului acestora. De asemenea, vor exista consecințe mai dure asupra reputației. Condiționalitatea macroeconomică pentru fondurile structurale și pentru mecanismul de redresare și de reziliență va fi aplicată într-un spirit similar, adică finanțarea UE ar putea fi suspendată, de asemenea, atunci când statele membre nu au luat măsuri eficiente pentru a-și corecta deficitul excesiv.

În plus, un nou instrument va asigura punerea în aplicare a angajamentelor de reformă și de investiții care stau la baza unei traiectorii de ajustare mai lungi. Neîndeplinirea angajamentelor de reformă și de investiții ar putea duce la o traiectorie de ajustare mai restrictivă și, pentru statele membre din zona euro, la impunerea de sancțiuni financiare.

Prevenirea și corectarea mai eficientă a dezechilibrelor negative

Procedura privind dezechilibrele macroeconomice (MIP) are ca scop identificarea timpurie a riscurilor macroeconomice potențiale, prevenirea apariției dezechilibrelor macroeconomice negative și corectarea dezechilibrelor deja existente. Propunerile de reformă pentru procedura privind dezechilibrele macroeconomice se axează pe un dialog consolidat între Comisie și statele membre pentru a crea o mai bună înțelegere comună a provocărilor identificate în cadrul MIP și a politicilor necesare pentru a le aborda.

Acest lucru ar conduce, la rândul său, la un angajament din partea statelor membre de a integra reformele și investițiile necesare în planul lor fiscal-structural național pe termen mediu pentru a preveni sau corecta dezechilibrele.

Rolul preventiv al MIP va fi consolidat într-un mediu macroeconomic caracterizat de riscuri noi și în evoluție.

Evaluarea privind posibilitatea unor dezechilibre ar fi mai orientată spre viitor, în vederea detectării și abordării timpurii a dezechilibrelor emergente. În momentul evaluării corecției dezechilibrelor, se va acorda mai multă importanță evoluțiilor tendințelor și punerii în aplicare a politicilor de corectare a dezechilibrelor.

Un cadru de supraveghere post-program mai concentrat și mai eficient

Supravegherea post-program evaluează capacitatea de rambursare a statelor membre care au beneficiat de programe de asistență financiară. Ca parte a noului cadru și păstrând textul legislativ neschimbat, Comisia propune aplicarea acestuia în mod diferit, prin stabilirea unor obiective mai clare, iar eficiența cadrului este legată de aceste obiective. În special, supravegherea post-program se va concentra pe evaluarea capacității de rambursare, pe monitorizarea punerii în aplicare a reformelor nefinalizate și pe evaluarea necesității de a lua măsuri corective în contextul preocupărilor legate de capacitatea de rambursare sau de continuare a accesului pe piață.

 

Continue Reading

GENERAL

8 luni de la declanșarea războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. MAE prezintă principalele acțiuni de sprijin ale României pentru Ucraina

Published

on

© MAE

Actuala criză provocată de războiul rus din Ucraina, declanșat la 24 februarie, a determinat un răspuns ferm și multidimensional al României în sprijinul Ucrainei și al cetățenilor ucraineni, cuprinzând eforturi de natură politico-diplomatică, economică, financiară, umanitară și sectorială, dar și eforturi pentru promovarea aplicării dreptului internațional.

Răspunsurile României la criza de la granițele sale, la războiul ilegal de agresiune al Rusiei nu doar împotriva Ucrainei, ci împotriva valorilor noastre democratice și a pilonilor fundamentali ai arhitecturii euroatlantice de securitate, rămân parte a unuia dintre cele mai complexe și mai coerente eforturi ale țării noastre în plan extern, cu efecte semnificative în plan intern și cu miza protejării și consolidării pe termen lung a ordinii internaționale bazate pe reguli.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, România, acționează cu toată responsabilitatea în sprijinul Ucrainei și al cetățenilor ucraineni, acest sprijin fiind direct necesar pentru atingerea obiectivului major de a proteja securitatea, prosperitatea și interesele României și ale cetățenilor români.

Încă din primele zile de la declanșarea acestei crize de securitate și umanitare, cea mai gravă criză din Europa ultimelor decenii, autoritățile române au acționat unitar, coordonat, în deplină solidaritate cu poporul ucrainean, pentru a acorda asistență de urgență, dar și pe toate celelalte dimensiunile relevante:

Planul asistenței umanitare de urgență

  • Guvernul României a răspuns constant solicitărilor Ucrainei și a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente și ambulanțe; prin hub-ul internațional umanitar operaționalizat la Suceava, la 9 martie 2022, la granița cu Ucraina, România a facilitat 56 de transporturi umanitare, din state precum Italia, Franța, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord;
  • Măsurile umanitare adoptate pentru cei peste 2,65 milioane de refugiați care au intrat deja în România și cei peste 86.500 de ucraineni care au rămas în țara noastră au inclus, printre altele, înființarea de tabere mobile în județele din zonele de frontieră, acordarea de acces gratuit la servicii medicale, la învățământ, pe piața muncii, la transport public;
  • Totodată, la 26 iulie 2022, Guvernul României a lansat Planul Național de Măsuri de Integrare a refugiaților ucraineni în România, vizând măsuri pe termen mediu și lung pentru sprijinirea refugiaților ucraineni;
  • Organizarea Forumului de la București în perioada 8-9 septembrie 2022, cu accent pe platforma europeană de dialog în domeniul integrării refugiaților din Ucraina.

Planul diplomatic

  • România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, a fost parte activă a demersurilor diplomatice la nivel multilateral pentru condamnarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv la nivelul Consiliului de Securitate și al Adunării Generale ale Organizației Națiunilor Unite, și a acordat acces instituțiilor ONU, precum Programul Alimentar Mondial, pentru facilitarea distribuirii de ajutor umanitar Ucrainei.
  • Pe această dimensiune, un alt obiectiv a fost izolarea internațională a Rusiei, iar România a susținut toate rezoluțiile promovate în Consiliul de Securitate și în Adunarea Generală ONU pentru condamnarea agresiunii ruse.
  • Cel mai recent, România a co-sponsorizat, alături de alte 75 de state membre ONU, Rezoluția Adunării Generale, din 12 octombrie 2022, de condamnare a anexării ilegale de către Rusia a teritoriilor ucrainene (intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei – apărarea principiilor Cartei ONU”), votată favorabil de o majoritate largă de 143 de state membre ONU.
  • În contextul organizării de către Federația Rusă a așa-ziselor „referendumuri în patru regiuni ucrainene ocupate de forțele ruse, România a condamnat în termenii cei mai fermi caracterul inacceptabil al acestor evoluții, inclusiv prin mesajul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul Consiliului Permanent al OSCE din 29 septembrie 2022.
  • La 30 septembrie 2022 Ministerul Afacerilor Externe a reacționat public față de semnarea așa-ziselor „acorduri de intrare în componența Federației Ruse” a unor regiuni ucrainene aflate sub ocupația ilegală a trupelor ruse. MAE a condamnat cu fermitate „acordurile” ilegale și ilegitime, ce au reprezentat o escaladare iresponsabilă a situației și care nu pot produce niciun fel de efect din punct de vedere al dreptului internațional.
  • Unul dintre cele mai importante obiective politice a fost, în această perioadă, obținerea de către Ucraina a statutului de stat candidat la UE, obiectiv atins în luna iunie a acestui an, alături de Republica Moldova, iar România a fost, în mod tradițional, unul dintre cei mai fermi susținători ai agendei europene a Ucrainei.
  • La nivel bilateral, se poate constata intensitatea dialogului bilateral în cele opt luni de la izbucnirea războiului. Cele mai importante repere ale dialogului consolidat cu Ucraina sunt: vizita ministrului afacerilor externe ucrainean Dmytro Kuleba la București, la 22 aprilie 2022; vizita delegației conduse de premierul Nicolae Ciucă la Kiev, la 26 aprilie 2022, împreună cu Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu; participarea Prim-ministrului României la Summitul Platformei Internaționale Crimeea, la 23 august 2022; vizita la Kiev a Președintelui Klaus Iohannis, alături de Președintele Franței, Cancelarul Germaniei şi Prim-ministrul Italiei, din 16 iunie 2022;
  • De asemenea, la 15 septembrie 2022, a fost lansată, la inițiativa României, prima reuniune în format trilateral a miniștrilor afacerilor externe din România, Ucraina și Republica Moldova, la Odessa, în Ucraina, alături de omologul de la Chișinău, Nicu Popescu, și omologul ucrainean, Dmytro Kuleba. Au luat parte, de asemenea, cei trei miniștri ai energiei, precum și companii din domeniul energiei din cele trei state. Reuniunea a reflectat angajamentul strategic al celor trei țări de a coopera îndeaproape în acest domeniu și de a contracara încercările Federației Ruse de a submina securitatea energetică a celor două țări vecine. România a fost primul stat al UE care a început să importe, în vară, electricitate din Ucraina, iar, recent, când din cauza bombardamentelor inumane și ilegale împotriva infrastructurii civile din Ucraina acest stat a fost nevoit să suspende exporturile de curent în Republica Moldova, România a început rapid livrările de energie electrică pentru Chișinău. Lansarea acestui format trilateral, încă o inițiativă importantă a diplomației române, a avut ca obiectiv consolidarea cooperării dintre cele trei state vecine, atât în contextul actual marcat de războiul de agresiune al Rusiei și de crizele multidimensionale care afectează Ucraina și Republica Moldova, cât și în perspectiva stabilirii unui mecanism de dialog și coordonare pe termen lung, vizând inclusiv sprijinirea activă de către România a autorităților de la Chișinău și Kiev în vederea implementării reformelor necesare în procesul de integrare europeană.
  • Totodată, România a fost printre primele state ale UE care și-au anunțat redeschiderea ambasadei la Kiev, care a continuat să activeze, în condiții dificile, chiar și după atacurile masive cu rachete lansate de Federația Rusă din ultimele săptămâni, care au generat pierderi de vieți omenești și distrugeri masive ale infrastructurii.
  • La nivel european, România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a asigurat o contribuție activă la definirea și adoptarea celor opt pachete de sancțiuni ale Uniunii Europene, sprijinind o abordare cât mai ambițioasă și susținând, de asemenea, sancțiunile UE pentru Belarus și, cel mai recent, Iran, în lumina evoluțiilor recente;
  • La cea mai recentă reuniune a Consiliului Afaceri Externe, din 17 octombrie, ministrul Bogdan Aurescu a susținut puternic continuarea sprijinului masiv al UE pentru Ucraina, inclusiv prin adoptarea a două măsuri importante: a șasea tranșă de ajutor financiar prin Facilitatea Europeană pentru Pace (ducând totalul la 3 miliarde EUR), respectiv lansarea Misiunii Militare de Asistență în sprijinul Ucrainei (EUMAM), axată pe instruirea și pregătirea militarilor ucraineni.

Planul dreptului internațional

  • România a depus, la 13 septembrie 2022, Declarația de Intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), având ca obiect diferendul referitor la Acuzații de genocid în conexiune cu Convenția privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid.
  • De asemenea, la 16 septembrie 2022, România a depus la Grefa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cererea de intervenție a țării noastre în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federației Ruse la Curte, la 28 februarie 2022. Cauza are ca obiect încălcările grave ale drepturilor omului, comise în masă de Federația Rusă în cadrul agresiunii militare desfășurate pe teritoriul Ucrainei începând cu 24 februarie 2022.
  • La 2 martie 2022 România a sesizat Curtea Penală Internațională, împreună cu alte 42 de state, cu privire la investigarea crimelor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, Guvernul României a aprobat propunerea MAE de a dona 100.000 de euro Fondului fiduciar al Curții Penale Internaționale pentru a sprijini investigațiile privind crimele internaționale comise în Ucraina.
  • România a sprijinit activarea Mecanismului de la Moscova al OSCE.
  • România va sprijini crearea unui mecanism pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crima de agresiune comisă în războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei.

Planul consolidării rezilienței Ucrainei

  • Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, la 15 octombrie 2022, acordarea unei contribuții voluntare a României la fondurile NATO dedicate întăririi rezilienței și capacității de apărare ale Ucrainei (Fondul voluntar privind Pachetul de Asistență Cuprinzătoare pentru Ucraina), de până la 400.000 dolari.
  • De asemenea, România s-a implicat extensiv în facilitarea transportului și tranzitului cerealelor ucrainene către piețele internaționale, măsurile complexe pentru extinderea capacităților de tranzit, inclusiv a capacităților logistice ale porturilor Constanța și Galați, permițând, până în prezent, exportul a peste 5,2 milioane tone de cereale ucrainene, la care se adaugă alte peste 5,5 milioane tone de alte mărfuri produse în Ucraina.

Continue Reading

Facebook

U.E.4 mins ago

Statele membre ale UE solicită promovarea sistemelor de inteligență artificială sigure care să respecte drepturile fundamentale

CONSILIUL EUROPEAN24 mins ago

Cancelarul Austriei spune “nu” aderării României și Bulgariei la Schengen: Este nevoie de mai mult timp

INTERNAȚIONAL27 mins ago

SUA și Australia vor aprofunda cooperarea pentru contracararea activităților militare destabilizatoare ale Chinei

CONSILIUL EUROPEAN37 mins ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen se va afla joi pe masa Consiliului. Nu ne vom opri din negociat până în ultimul moment

COMUNICATE DE PRESĂ1 hour ago

Pavilionul Multifuncțional din incinta Institutului Cantacuzino, un proiect sustenabil realizat de Leviatan Design și Ubitech Construcții, a fost recepționat

U.E.2 hours ago

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

GENERAL2 hours ago

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației

Dan Motreanu3 hours ago

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

MAREA BRITANIE3 hours ago

SUA și Marea Britanie se angajează să continue cooperarea pentru a ”sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”

ROMÂNIA21 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO6 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL7 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending