Connect with us

NATO

Comandantul suprem al forțelor NATO, despre România: Această mare naţiune este esenţială pentru securitatea regiunii Mării Negre

Published

on

© Nicolae Ciuca/ Facebook

Comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Tod D. Wolters, a declarat vineri că România joacă “un rol cheie extraordinar pentru întreaga Alianţă”, iar angajamentul NATO pentru apărarea statelor membre rămâne solid.

Aflat într-o vizită în România, în care a fost decorat de președintele Klaus Iohannis, generalul Wolters a avut o întâlnire cu ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și a susţinut o conferinţă de presă alături de şeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, la sediul MApN.

Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Tod D. Wolters, a apreciat că România are un rol cheie pentru Alianța Nord-Atlantică și pentru securitatea din zona Mării Negre, pe toate cele trei componente – terestră, aeriană și maritimă, exemplificând prin rolul important al Brigăzii Multinaționale în cadrul eforturilor Alianței de întărire a părții de sud a flancului estic, prin misiunile navale din Marea Neagră și prin cele de poliție aeriană, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro după întâlnirea dintre generalul Wolters, ministrul Ciucă și generalul Petrescu.

“Suntem foarte mândri de naţiunea dumneavoastră şi de NATO pentru eforturile făcute ca această criză sanitară să nu devină o criză de securitate. După cum ştiţi, România joacă un rol cheie extraordinar pentru întreaga Alianţă. Această mare naţiune este esenţială în ceea ce priveşte contribuţia sa la securitatea regiunii Mării Negre. La sol, prezenţa înaintată a NATO este construită în jurul Brigăzii Multinaţionale conduse de România. În Marea Neagră, participarea ţării dumneavoastră în exerciţii comune şi patrule maritime contribuie la securitatea şi vigilenţa NATO. În aer, misiunea de Poliţie Aeriană Întărită pe teritoriul României întăreşte apărarea colectivă la nivelul NATO, demonstrând coeziunea NATO pentru implementarea conceptelor de apărare şi descurajare”, a spus oficialul aliat, citat de Agerpres, în conferința de presă amintită.

Totodată, el a arătat că “angajamentul NATO pentru apărarea României şi toţi aliaţii rămâne solid”.

“Aș vrea sa mulțumesc României pentru aportul la întărirea întregii Alianțe, contribuind astfel la securitatea europeană și globală, și să precizez, din nou, că NATO va apăra România și pe toți aliații săi”, a concluzionat generalul Wolters.

Potrivit MApN, în cadrul discuțiilor oficiale au fost abordate subiecte de actualitate de pe agenda Alianței Nord-Atlantice, precum consolidarea poziției NATO pe întreg flancul estic al Alianței și situația de securitate din zona Mării Negre. De asemenea, ministrul apărării naționale și șeful SMAp au prezentat obiectivele naționale în planul apărării, în acord cu cele ale NATO, precum și principalele programe de achiziții pentru modernizarea Armatei României.

Ministrul Nicolae Ciucă a apreciat abordarea de către Alianță, a securității “de tip 360 de grade”, și a subliniat importanța continuării procesului de consolidare a posturii NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precum și a cooperării aprofundate între aliați.

De asemenea, ministrul apărării naționale a precizat că țara noastră va continua să fie un partener de nădejde în cadrul Alianței și că acest lucru este demonstrat “atât de determinarea cu care militarii românii își îndeplinesc misiunile, cât și de alocarea, pentru al patrulea an consecutiv, a doi la sută din PIB pentru Apărare”.

Șeful Statului Major al Apărării a reiterat determinarea României de a contribui activ la implementarea în totalitate a măsurilor și proiectelor subsumate prezenței avansate adaptate (tFP), inclusiv prin sporirea prezenței aliate pe teritoriul național.

În context, generalul-locotenent Petrescu a spus că “facem toate eforturile pentru consolidarea şi dezvoltarea structurilor multinaționale aliate înființate pe teritoriul României” și a mulțumit generalului Wolters pentru sprijinul constant oferit de structurile Alianței Nord-Atlantice pentru operaționalizarea Unității de Integrare a Forţelor NATO, Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est de la Bucureşti, Comandamentului Brigăzii Multinaționale Sud-Est de la Craiova, respectiv nou înființatului Comandament de nivel Corp care va funcționa la Sibiu. 

“Contăm în continuare pe sprijinul NATO şi al aliaţilor în toate demersurile pe care le întreprindem, care au ca obiectiv întărirea securității în regiunea noastră”, a spus șeful SMAp, amintind că, în aceste zile, un detaşament canadian a început misiunile de poliţie aeriană întărită în România, că recent au fost efectuate zboruri de instruire cu bombardierele B-52 ale SUA și că militari români participă la Grupările permanente navale ale NATO.

“Continuăm să ne instruim trupele în exerciţii cu aliaţii noştri, unul dintre ultimele exerciţii fiind Saber Junction 20. Rămânem un aliat robust în misiunile aliate, în Afganistan, Irak și Kosovo”, a concluzionat generalul-locotenent Daniel Petrescu.

Vizita lui Tod Wolters la București a avut loc și în contextul în care vineri s-au împlinit cinci ani de la înființarea Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est de la Bucureşti, la a cărui ceremonia aniversară a participat amiralul Robert P. Blake, șeful Comandamentului Forțelor Întrunite de la Napoli, acesta subliniind că România este un important contributor la securitatea Alianţei.

Generalul Wolters s-a numărat, alături de secretarul Apărării Mark Esper și generalul John E. Hyten, între cei trei oficiali americani care au anunțat decizia retragerii a 11.900 de militari SUA din Germania și repoziționarea a aproape 5.600 de militari americani în alte țări NATO, inclusiv pe flancul estic.

La momentul anunțării deciziei, secretarul american al Apărării a precizat că această decizie presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu s-a referit explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus Esper, la 29 iulie.

Generalul Tod D. Wolters este al treilea militar american de rang înalt care vizitează România în mai puțin de o lună, după vizita din data de 7 august a şefului Forţelor Terestre ale Armatei SUA, generalul James C. McConville, şi a şefului Forţelor Terestre ale Armatei SUA dislocate în Europa, general-locotenent Christopher G. Cavoli. Cei doi generali amintiți au efectuat o vizită la București la o săptămână distanță după anunțul Pentagonului de relocare a trupelor din Germania.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

Published

on

© European Union, 2022

NATO nu are planuri de a trimite trupe în Ucraina pentru a lupta în războiul cu Rusia, au declarat marţi agenţiei EFE oficiali ai Alianţei, idee care nu a fost discutată nici în cadrul UE, potrivit unui purtător de cuvânt al Uniunii, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus această posibilitate.

“NATO şi aliaţii săi oferă un ajutor militar fără precedent Ucrainei. Este ceea ce am făcut începând din 2014 şi l-am intensificat după invazia rusă pe scară extinsă. Dar nu există planuri de a trimite trupe ale NATO pe teren în Ucraina”, au semnalat oficialii din cadrul NATO, neprecizați, relatează Agerpres.

Posibilitatea trimiterii unor trupe combatante în Ucraina “nu a fost discutată la nivelul” UE, a declarat la rândul său un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano. La ora actuală, “consensul în UE este de a da Ucrainei tot ce este necesar şi atât timp cât este necesar pentru ca Ucraina să poată câştiga războiul în legitimă apărare”, a adăugat purtătorul de cuvânt comunitar.

La finalul unei conferinţe internaţionale de susţinere a Ucrainei la care au participat luni la Paris circa 20 de şefi de stat şi de guvern, preşedintele Macron nu a exclus posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”. O declaraţie asemănătoare a dat marţi şi premierul francez Gabriel Attal.

Primul care a vorbit despre această posibilitate, dar a dezaprobat-o, a fost premierul slovac Robert Fico. Acesta a declarat, înaintea reuniunii găzduite de Franţa, că potrivit documentului pregătitor al acesteia mai multe state membre ale UE şi ale NATO iau în considerare să trimită soldaţi în Ucraina prin înţelegeri bilaterale.

Reacţiile venite între timp din partea statelor membre în UE sau în NATO au fost toate negative, printre ţările care până în prezent au respins oficial această posibilitate numărându-se Republica Cehă, Polonia, Ungaria, Austria, Germania, Spania sau Italia, arată Reuters.

Prezent la reuniunea de la Paris, cancelarul german Olaf Scholz s-a delimitat de declarațiile lui Emmanuel Macron, precizând că niciun soldat al ţărilor membre UE sau NATO nu va fi trimis în Ucraina.

De la Washington, Casa Albă a precizat că SUA nu vor trimite trupe combatante în Ucraina.

“Preşedintele Biden a fost clar asupra faptului că Statele Unite nu vor trimite soldaţi să lupte în Ucraina”, a declarat, potrivit Reuters şi AFP, purtătoarea de cuvânt a Consiliului pentru Securitate Naţională al SUA, Adrienne Watson, după ce Biden s-a întâlnit la Casa Albă cu o delegaţie a Congresului pentru a discuta despre ajutorul oferit Ucrainei.

Şi Regatul Unit, unul din principalii susţinători ai Ucrainei, a anunţat că nu are în vedere vreo “desfăşurare pe scară extinsă” în Ucraina, în plus faţă de personalul limitat pe care l-a trimis deja acolo “pentru a susţine forţele armate ucrainene, în special pentru pregătirea medicală”.

Posibilitatea trimiterii unor trupe occidentala în Ucraina “este o idee a lui Macron”, a remarcat ministrul de externe italian Antonio Tajani. “Dar când vorbeşti despre trimiterea de trupe trebuie să fii foarte prudent, pentru că nu trebuie să facem oamenii să creadă că suntem în război cu Rusia”, a explicat ministrul italian, potrivit agenţiei ANSA.

În opinia preşedintelui bulgar Rumen Radev, la conferinţa desfăşurată luni la Paris “a început testarea opiniei publice asupra trimiterii de trupe ale unor ţări” în Ucraina, întrucât “vedem că strategia de a obţine victoria (împotriva Rusiei) pe câmpul de luptă prin mijloace militare nu a dat rezultatul dorit”. Potrivit preşedintelui bulgar, acuzat de simpatii pro-ruse, trimiterea unor trupe combatante în Ucraina ar implica un risc ridicat de război mondial şi conflict nuclear.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis salută extinderea NATO: Cu Suedia în familia NATO, vom consolida apărarea și descurajarea pe flancul estic

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a salutat luni finalizarea procesului de aderarea a Suediei la NATO, subliniind că prin aderarea acestei țări scandinave la Alianța Nord-Atlantice va fi consolidată postura de apărare și descurajare pe flancul estic.

“Astăzi au fost îndeplinite condiţiile pentru a primi Suedia în familia NATO. Contribuţia sa la securitatea euroatlantică este esenţială. Cu Suedia în NATO, vom consolida postura de apărare şi descurajare pe Flancul Estic şi vom continua sprijinul puternic pentru Ucraina. Împreună suntem mai puternici”, a scris şeful statului român pe platforma X.

 

Parlamentul Ungariei a votat luni după-amiază în favoarea aderării Suediei la aderarea la NATO, punând capăt unei epopei de aproape doi ani de zile la finalul căreia Budapesta rămăsese unicul obstacol în calea extinderii Alianței cu cel de-al 32-lea stat membru.

Doar o mână de parlamentari s-au opus, după ce guvernul premierului Viktor Orban a permis ca moțiunea să ajungă la vot după luni de amânare, a relatat Deutsche Welle și The Guardian.

Aprobarea a fost salutată imediat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

“Salut votul Parlamentului ungar de ratificare a aderării Suediei la NATO. Acum că toți aliații au aprobat, Suedia va deveni al 32-lea aliat NATO. Aderarea Suediei ne va face pe toți mai puternici și mai siguri”, a scris Stoltenberg.

“Astăzi (…) vom susține aderarea Suediei la NATO”, a declarat Orban la începutul sesiunii plenare.

Orban a declarat că criticile aduse de politicienii suedezi la adresa stării statului de drept din Ungaria i-au determinat pe legislatorii din partidul său să se opună candidaturii Suediei la aderare.

Vinerea trecută, Orban s-a întâlnit cu omologul suedez Ulf Kristersson la Budapesta și a indicat că partidul său va susține candidatura Stockholmului la aderarea la NATO. “Am reușit să ne clarificăm bunele noastre intenții reciproce”, a declarat el după semnarea unui acord pentru achiziționarea a patru avioane de luptă de producție suedeză.

Anterior, aderarea Suediei la Alianța Nord-Atlantică fusese blocată în parlament din cauza obiecțiilor deputaților din partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orban.

Luna trecută, Turcia și-a dat aprobarea pentru ratificarea aderării la NATO a acestei țări nordice, lăsând Ungaria să fie ultima țară care mai trebuie să facă acest lucru – în ciuda asigurărilor date de Orbán că nu va fi ultimul membru NATO care va ratifica această extindere.

Suedia și Finlanda au abandonat decenii de nealiniere militară după ce președintele Vladimir Putin a ordonat trupelor rusești să invadeze Ucraina în februarie 2022, căutând protecție sub umbrela de securitate a NATO.

Finlanda și Suedia au semnat la data de 5 iulie 2022 protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid din 29-30 iunie 2022 după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri. Cele două țări scandinave au depus cererea de aderare la NATO la data de 14 mai 2022.

Cele două țări ar fi trebuit să adere concomitent la NATO, dar Ankara a fost convinsă să accepte doar accederea Finlandei la Alianță. Astfel, Finlanda a aderat la 4 aprilie 2023, în mod oficial, la Alianța Nord-Atlantică, devenind cel de-al 31-lea stat membru al NATO și punând capăt unui proces de extindere care a durat mai puțin de un an și în urma căruia teritoriul Alianței și-a dublat granița terestră cu Rusia, devenită între timp cea mai mare amenințare la adresa securității euro-atlantice după invadarea Ucrainei.

Continue Reading

NATO

Președintele Senatului: Prin obținerea acordului Ungariei, NATO își întărește prezența în zona nordică a continentului nostru

Published

on

© Guvernul României

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, salută votul „majoritar decisiv” al Parlamentului ungar de ratificare a aderării Suediei la NATO. 

„Admiterea Finlandei și a Suediei în NATO ne arată că cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie este garanția de securitate prin care democrațiile de tip occidental își pot proteja modul de viață, bunăstarea și perspectivele unui viitor dezvoltat. Votul majoritar decisiv din Parlamentul de la Budapesta elimină ultimul obstacol al admiterii Suediei în NATO. Prin obținerea acordului Ungariei, Alianța Nord-Atlantică ajunge la 32 de membri și își întărește prezența în zona nordică a continentului nostru”, a notat înaltul oficial român într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Parlamentul Ungariei a votat luni după-amiază în favoarea aderării Suediei la aderarea la NATO, punând capăt unei epopei de aproape doi ani de zile la finalul căreia Budapesta rămăsese unicul obstacol în calea extinderii Alianței cu cel de-al 32-lea stat membru.

„Finlanda și Suedia au aplicat împreună, însă complicațiile geopolitice au făcut ca steagul finlandez să fie ridicat la sediul NATO cu un an mai devreme. Prin renunțarea la neutralitate a acestor două țări, se încheie două capitole ale istoriei, deschise încă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Cele două state nordice au rămas în blocul occidental doar pe plan economic, Finlanda evitând instaurarea unui regim comunist chiar prin această politică externă de neutralitate militară”, a mai transmis liderul PNL. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

PARLAMENTUL EUROPEAN28 mins ago

Anul alegerilor. Parlamentul European a adoptat noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine

COMISIA EUROPEANA42 mins ago

Comisia Europeană prezintă noi inițiative de stimulare a poziției de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie-cheie relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală

BUSINESS1 hour ago

Președintele ARICE: Este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă

ROMÂNIA1 hour ago

Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la OCDE

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport

NATO6 hours ago

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

ROMÂNIA18 hours ago

Nicolae Ciucă: PNRR este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde

COMUNICATE DE PRESĂ18 hours ago

Într-o întâlnire cu ambasadorul Elveției în România, directorului general ICI București a subliniat importanța dialogului continuu pentru provocarea proiectelor comune care să contribuie la progresul științific și tehnologic

U.E.19 hours ago

Olaf Scholz se delimitează de declarațiile lui Macron: Niciun soldat al ţărilor membre UE sau NATO nu va fi trimis în Ucraina

FONDURI EUROPENE19 hours ago

Ministrul Adrian Câciu, la AmCham România CEO Business Forum: România va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027

ROMÂNIA22 hours ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO4 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.5 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA7 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 week ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA2 weeks ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

Trending