Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu a aprobat patru proiecte majore în valoare de 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea României. Două dintre acestea vor îmbunătăți transportul public din București

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat marți, 2 aprilie, finanțarea a patru proiecte majore în România dintr-o listă de 25 de proiecte strategice la nivel european adoptate de Comisia Europeană, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cele patru proiecte care vizează țara noastră sunt: 1) „Rețeaua de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București”; 2) „ Îmbunătățirea serviciilor de transport pe linia de metrou 2, Berceni-Pipera”; 3) „Protecția și Reabilitarea zonei costiere – Faza a II-a” și 4) „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Timiș”.

Toate aceste proiecte sunt parte a Programului Operațional „Infrastructura Mare”  și urmează să îmbunătățească transportul public din București, să protejeze litoralul Mării Negre și să asigure o mai bună aprovizionarea cu apă și un sistem extins de canalizare în județul Timiș, precizează Comisia Europeană.

“Aceste proiecte majore sunt exemple ale modului în care UE acționează pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor. În actuala perioadă bugetară – 2014 – 2020, la nivelul UE am aprobat 257 de proiecte majore în valoare de peste 30 miliarde euro din fonduri UE. Cred că putem considera aceste proiecte ca fiind ambasadorii Politicii de coeziune și sunt mândră de fiecare dintre ele”, a declarat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.

Ce prevăd cele patru proiecte cuprinse în două arii:

Drumuri și conexiuni urbane îmbunătățite în București:

1) „Rețea de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București”, – Proiectul vine să ofere soluția în ceea ce privește capacitatea limitată a actualului inel de autostradă din jurul Bucureștiului prin modernizarea câtorva porțiuni cu câte 2 benzi pe sens a acestei șosele, precum și construirea legăturilor Domnești-DJ602, Oltenița-DN4, Berceni-DJ401 și Mogoșoaia-DN1A. Proiectul prevede, de asemenea, construirea a 51 de km a noii Autostrăzi de Centură Sud a Bucureștiului. Proiectul va fluidiza traficul din capitala României, urmând a fi finanțat cu peste 1 miliard de euro de către UE, iar costul eligibil total al proiectului major este de 1,2 miliarde de euro.

2) „ Îmbunătățirea serviciilor de transport pe linia de metrou 2, Berceni-Pipera”, – Proiectul prevede intervenții tehnice și lucrări pe linia de metrou M2, achiziția de garnituri de metrou și reconstruirea substructurii șinelor, precum și a infrastructurii electrice și sanitare de-a lungul liniei subterane de 19 km a metroului. Astfel, navetiștii și călătorii vor beneficia de călătorii mai sigure și mai rapide. Proiectul va fi finanțat cu aproape 100 de milioane de euro prin politica de coeziune, iar costul eligibil total este de aproape 115 milioane de euro.

FOTO: Metrorex

Finanțarea proiectelor ce vizează îmbunătățirea infrastructurii și a transportului în regiunea București-Ilfov are loc în contextul în care cea mai mare problemă identificată de români în regiunea sau orașul unde locuiesc este cea reprezentată de mobilitate și transport public (28%). Mai multe detalii aici.

Protejarea mediului și asigurarea calității apei

3) „Protecția și Reabilitarea zonei costiere – Faza a II-a”, – Proiectul prevede intervenții la plaje, lucrări de consolidare și construirea unor ziduri de susținere, lucrări de dragaj și acoperirea cu nisip suplimentar a plajelor. Obiectivul principal al proiectului este adaptarea la schimbările climatice, prevenirea și controlul riscului de eroziune costieră de-a lungul litoralului românesc al Mării Negre, în special în zona județului Constanța. Proiectul va fi finanțat cu peste 600 de milioane de euro de către UE.

4) „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Timiș”vizează dezvoltarea unor sisteme durabile de alimentare cu apă și de epurare a apelor uzate în județul Timiș. Peste 380.000 de persoane vor avea acces la apă potabilă de mai bună calitate. Proiectul primește finanțare europeană de peste 135 de milioane de către euro, iar costul eligibil total pentru acest proiect major este de aproape 160 de milioane de euro.

Cele 4 proiecte majore aprobate marți pentru România fac parte dintr-un pachet de 25 de proiecte mari de infrastructură care urmează să fie implementate în 10 state membre: Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Portugalia și România.

Pentru perioada 2014 – 2020, România beneficiază de o alocare de peste €22 de miliarde în cadrul politicii de coeziune, iar în perioada financiară 2021-2027 este de așteptat ca bugetul alocat României să crească cu 8%, cea mai mare creștere reprezentând al patrulea buget pentru coeziune din viitorul Cadru Financiar Multianual.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Scandalul politic din Austria. Comisia Europeană își exprimă încrederea în ”poporul austriac şi în instituţiile democratice din Austria pentru a soluţiona corect” această situaţie

Published

on

Comisia Europeană are ”încredere deplină” în poporul austriac și în instituțiile din Austria în vederea soluționării corecte a situației create de scandalul politic care a dus la demisia liderului Partidului Libertății (FPOe) din funcția de vicecancelar, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Executivului european, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Am urmărit cu neîncredere cum liderul unui partid politic a fost văzut negociind accesul la media şi instituţii în schimbul fondurilor de la binefăcători care în mod clar nu sunt preocupate de interesele supreme ale europenilor”, a spus purtătorul de cuvânt al Executivului european, Margaritis Schinas.

”Avem deplină încredere în poporul austriac şi în instituţiile democratice din Austria pentru a soluţiona corect” această situaţie, a completat acesta.

Kremlinul neagă orice implicare

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia ”nu are nimic de a face” cu scandalul politic din Austria.

”Este o istorie cu care nu avem nimic de a face şi care nu poate avea nimic de a face cu noi”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cu privire la înregistrarea video compromiţătoare pentru liderul naţionalist Heinz-Christian Strache.

Preşedintele austriac Alexander Van der Bellen a propus, duminică, organizarea în septembrie a alegerilor legislative anticipate, convocate după scandalul de corupţie ce a dus la demisia vicecancelarului Heinz-Christian Strache, urmată de destrămarea coaliţiei guvernamentale de la Viena.

Citiți și:
Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”
Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Scandalul a apărut vineri după-amiază, la scurt timp după ce publicaţiile germane Der Spiegel şi Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video făcută cu camera ascunsă într-o pensiune din Ibiza în iulie 2017.

Imaginile îl arată pe Heinz-Christian Strache vorbind cu o femeie care pretinde că este nepoata unui oligarh rus. Politicianul austriac îi promite acesteia contracte publice în schimbul unui ajutor financiar pentru formaţiunea sa înaintea alegerilor legislative ce urmau să se desfăşoare câteva luni mai târziu. Mai mult, Strache îi sugerează interlocutoarei sale achiziţia celui mai influent cotidian austriac şi înlocuirea unor ziarişti cu alţii mai apropiaţi de FPOe.

Strache şi-a dat sâmbătă demisia din postul de vicecancelar şi din cel de preşedinte al FPOe, dar a acuzat ”o campanie de dezinformare” împotriva sa. Însă el a admis că a căzut cu naivitate în capcana întinsă de nişte ”agenţi provocatori” care l-au invitat la o întâlnire ”stropită cu alcool” într-o vilă în care aceştia instalaseră microfoane şi camere ascunse.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport al Curții de Conturi Europene: România, a doua țară din UE cu cel mai ridicat nivel al fraudelor cu fonduri europene. Comisarul Corina Crețu: ”Avem toleranţă zero faţă de fraude cu bugetul UE”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

România este a doua țară din UE cu cel mai ridicat nivel al fraudelor detectate și raportate, ca procent din fondurile politicii de coeziune primite de statele membre ale UE în perioada de programare 2007-2013, fiind devansată doar de la Slovacia, arată un raport al Curții de Conturi Europene publicat joi.

Potrivit documentului, un procent de 1,1% din totalul fondurilor europene primite de România în primii șapte ani de la aderarea la UE reprezintă fraude. Deși situată pe locul al doilea la acest capitol, diferența nivelului de fraudă în raport cu Slovacia este aproape dublă, de 2,13%.

Spre comparație, cel mai scăzut nivel de fraudă – de 0% – îl înregistrăm în Luxemburg, Finlanda, Irlanda și Suedia.

Într-o reacție la raportul Curții, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, a atenționat că executivul european ”are toleranţă zero faţă de fraude cu bugetul UE şi se aşteaptă la acelaşi nivel de angajament din partea statelor membre, responsabile de gestionarea adecvată a fondurilor politicii de coeziune”.

”Suntem aici pentru a reaminti statelor membre ce obligaţii au şi pentru a oferi sprijin permanent şi un set de instrumente a căror utilitate a fost recunoscută de Curtea de Conturi Europeană. De asemenea, suntem aici pentru a alerta OLAF, Oficiul european de luptă antifraudă, atunci când avem suspiciuni, şi pentru a recupera fondurile UE atunci când frauda este dovedită”, a mai spus Crețu. (Declarația sa integrală este disponibilă aici)

În raport, România este menționată de 12 ori, fiind precizat și faptul că, pentru redactarea raportului, experții Curții au vizitat șapte state membre: Bulgaria, Franța, Ungaria, Grecia, Letonia, România și Spania.

Documentul precizează că ”România are o strategie națională antifraudă, dar aceasta nu mai este de actualitate”.

Ce alte referiri la România cuprinde raportul Curții de Conturi Europene?

– În unul dintre programele operaționale auditate în România, organisme intermediare care exercită funcții similare prin delegare și gestionează finanțări similare au furnizat evaluări ale riscului de fraudă cu rezultate diferite;

– Curtea a discutat despre utilizarea pactelor de integritate cu organizații ale societății civile din Letonia, România și Ungaria, care au fost în general în favoarea acestei inițiative.

– În România, Agenția Națională de Integritate a dezvoltat un sistem informatic („PREVENT”) care compară informațiile privind achizițiile publice furnizate de autoritățile contractante și ofertanți cu informații din alte baze de date naționale (de exemplu, Oficiul Registrului Comerțului). Utilizarea sistemului în legătură cu 839 de proceduri de achiziții publice finanțate de UE a permis agenției să emită, în scop de corectare sau de investigare, 42 de avertismente de integritate;

– Curtea a identificat inconsecvențe în ceea ce privește utilizarea de către statele membre a actelor juridice sau administrative pentru a declanșa raportarea către Comisie. De exemplu, România nu raportează în mod sistematic în IMS investigațiile în curs sau deciziile de începere a urmăririi penale. Așa cum prevede legislația din România, suspiciunile de fraudă sunt înregistrate numai atunci când o autoritate de management, autoritatea de audit, AFCOS sau OLAF emite un raport de control/anchetă suplimentar separat, chiar dacă există deja o investigație în curs sau una care s-a încheiat. În consecință, raportarea în IMS este întârziată în mod nejustificat și unele cazuri aflate pe rolul instanțelor ar putea fi complet excluse din sistem.

– În cinci dintre statele membre vizitate de Curte, AFCOS-urile nu erau suficient de bine informate cu privire la evoluția anchetelor în cazurile raportate Comisiei. În România și în Ungaria Curtea nu a identificat niciun mecanism formal de cooperare sistematică între autoritățile de management, AFCOS și organele de anchetă și cele de urmărire penală, astfel încât AFCOS nu avea o imagine de ansamblu completă asupra anchetelor în curs care implicau proiecte finanțate de UE. Acestea fiind spuse, AFCOS din România contactează periodic organele de urmărire penală pentru a obține informații cu privire la evoluția anchetelor în curs despre care are cunoștință. În Spania, AFCOS adoptă, de asemenea, o abordare proactivă, solicitând date cu privire la anchetele în curs. În pofida acestui fapt, el nu este în măsură să garanteze transmiterea de informații actualizate către Comisie. 

– AFCOS din România desfășoară activități de coordonare exclusiv pe baza unor acorduri bilaterale încheiate cu fiecare dintre autoritățile responsabile de programe, dar nu există niciun mecanism național de coordonare multilaterală care să implice toate părțile interesate.

Raportul special al Curții de Conturi Europene privind ”Combaterea fraudei legate de cheltuielile în domeniul politicii de coeziune a UE: autoritățile de management trebuie să consolideze detectarea, reacția și coordonarea” este disponibil aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană amandează 5 bănci cu 1,07 miliarde de euro pentru manipularea pieței valutare. „Comportamentul acestora a subminat integritatea sectorului în detrimentul economiei europene și al consumatorilor”

Published

on

©️ Facebook/ Comisia Europeana

Comisia Europeană a aplicat două amenzi, în valoare totală de 1,07 miliarde de euro (1,2 miliarde de dolari), băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank of Scotland (RBS), deoarece au manipulat piața valutară pentru 11 valute: euro, lira sterlină, yenul japonez, francul elveţian, dolarul din SUA, Canada, Noua Zeelandă şi Australia, coroana daneză, norvegiană şi suedeză, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene.

Banca elveţiană UBS nu a fost amendată deoarece a informat executivul comunitar despre existenţa celor două carteluri înfiinţate de Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan şi Royal Bank of Scotland.

Conform Comisiei Europene, prima decizie (așa-numita convenție “Forex – Three Way Banana Split”) impune o amendă totală de 811 197 000 de EURO băncilor Barclays, Royal Bank of Scotland (RBS), Citigroup și JPMorgan.

Cea de-a doua decizie (așa-numita convenție “Forex-Essex Express”) impune o amendă totală de 257 682 000 de EURO pentru Barclays, RBS și MUFG Bank (fostă Bank of Tokyo-Mitsubishi).

Cele mai mari amenzi au fost aplicate băncilor americane Citigroup (311 milioane de euro) şi JP Morgan (229 milioane de euro).

Comisarul Margrethe Vestager, responsabil de politica în domeniul concurenței, a declarat: “Companiile și oamenii depind de bănci pentru a face schimb de bani pentru a efectua tranzacții în țări străine. Activitățile de tranzacționare pe „spot” valutar sunt una dintre cele mai mari piețe din lume, în valoare de miliarde de euro în fiecare zi. Astăzi am amendat Barclays, Banca Regală a Scoției, Citigroup, JPMorgan și MUFG Bank, iar aceste decizii trimit un mesaj ferm că executivul comunitar nu va tolera comportamentul manipulativ în niciun sector al piețelor financiare. Comportamentul acestor bănci a subminat integritatea sectorului, în detrimentul economiei europene și al consumatorilor”.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending