Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu a aprobat patru proiecte majore în valoare de 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea României. Două dintre acestea vor îmbunătăți transportul public din București

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat marți, 2 aprilie, finanțarea a patru proiecte majore în România dintr-o listă de 25 de proiecte strategice la nivel european adoptate de Comisia Europeană, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cele patru proiecte care vizează țara noastră sunt: 1) „Rețeaua de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București”; 2) „ Îmbunătățirea serviciilor de transport pe linia de metrou 2, Berceni-Pipera”; 3) „Protecția și Reabilitarea zonei costiere – Faza a II-a” și 4) „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Timiș”.

Toate aceste proiecte sunt parte a Programului Operațional „Infrastructura Mare”  și urmează să îmbunătățească transportul public din București, să protejeze litoralul Mării Negre și să asigure o mai bună aprovizionarea cu apă și un sistem extins de canalizare în județul Timiș, precizează Comisia Europeană.

“Aceste proiecte majore sunt exemple ale modului în care UE acționează pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor. În actuala perioadă bugetară – 2014 – 2020, la nivelul UE am aprobat 257 de proiecte majore în valoare de peste 30 miliarde euro din fonduri UE. Cred că putem considera aceste proiecte ca fiind ambasadorii Politicii de coeziune și sunt mândră de fiecare dintre ele”, a declarat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.

Ce prevăd cele patru proiecte cuprinse în două arii:

Drumuri și conexiuni urbane îmbunătățite în București:

1) „Rețea de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București”, – Proiectul vine să ofere soluția în ceea ce privește capacitatea limitată a actualului inel de autostradă din jurul Bucureștiului prin modernizarea câtorva porțiuni cu câte 2 benzi pe sens a acestei șosele, precum și construirea legăturilor Domnești-DJ602, Oltenița-DN4, Berceni-DJ401 și Mogoșoaia-DN1A. Proiectul prevede, de asemenea, construirea a 51 de km a noii Autostrăzi de Centură Sud a Bucureștiului. Proiectul va fluidiza traficul din capitala României, urmând a fi finanțat cu peste 1 miliard de euro de către UE, iar costul eligibil total al proiectului major este de 1,2 miliarde de euro.

2) „ Îmbunătățirea serviciilor de transport pe linia de metrou 2, Berceni-Pipera”, – Proiectul prevede intervenții tehnice și lucrări pe linia de metrou M2, achiziția de garnituri de metrou și reconstruirea substructurii șinelor, precum și a infrastructurii electrice și sanitare de-a lungul liniei subterane de 19 km a metroului. Astfel, navetiștii și călătorii vor beneficia de călătorii mai sigure și mai rapide. Proiectul va fi finanțat cu aproape 100 de milioane de euro prin politica de coeziune, iar costul eligibil total este de aproape 115 milioane de euro.

FOTO: Metrorex

Finanțarea proiectelor ce vizează îmbunătățirea infrastructurii și a transportului în regiunea București-Ilfov are loc în contextul în care cea mai mare problemă identificată de români în regiunea sau orașul unde locuiesc este cea reprezentată de mobilitate și transport public (28%). Mai multe detalii aici.

Protejarea mediului și asigurarea calității apei

3) „Protecția și Reabilitarea zonei costiere – Faza a II-a”, – Proiectul prevede intervenții la plaje, lucrări de consolidare și construirea unor ziduri de susținere, lucrări de dragaj și acoperirea cu nisip suplimentar a plajelor. Obiectivul principal al proiectului este adaptarea la schimbările climatice, prevenirea și controlul riscului de eroziune costieră de-a lungul litoralului românesc al Mării Negre, în special în zona județului Constanța. Proiectul va fi finanțat cu peste 600 de milioane de euro de către UE.

4) „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Timiș”vizează dezvoltarea unor sisteme durabile de alimentare cu apă și de epurare a apelor uzate în județul Timiș. Peste 380.000 de persoane vor avea acces la apă potabilă de mai bună calitate. Proiectul primește finanțare europeană de peste 135 de milioane de către euro, iar costul eligibil total pentru acest proiect major este de aproape 160 de milioane de euro.

Cele 4 proiecte majore aprobate marți pentru România fac parte dintr-un pachet de 25 de proiecte mari de infrastructură care urmează să fie implementate în 10 state membre: Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Portugalia și România.

Pentru perioada 2014 – 2020, România beneficiază de o alocare de peste €22 de miliarde în cadrul politicii de coeziune, iar în perioada financiară 2021-2027 este de așteptat ca bugetul alocat României să crească cu 8%, cea mai mare creștere reprezentând al patrulea buget pentru coeziune din viitorul Cadru Financiar Multianual.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

COMISIA EUROPEANA

Parisul, prima destinație a președintelui ales al Comisiei Europene. Emmanuel Macron, către Ursula von der Leyen: ”Sunteți încarnarea acestei noi Europe”

Published

on

© Video Capture/ Elysee

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început primul său voiaj politic în capitalele europene în noua sa calitate cu o vizită la Paris, unde a discutat cu președintele francez și principalul său susținător, Emmanuel Macron, despre provocările pe care Uniunea Europeană, în mandatul viitoare Comisii Europene, le va avea de înfruntat.

von der Leyen, cea care a fost propusă de Emmanuel Macron în cadrul negocierilor din Consiliul European pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene, a precizat că vizita la Paris este prima în noua sa calitate.

Sunt aici după votul din Parlamentul European. Prima mea vizită este aici, în Franța, la Paris și după voi merge în Polonia și în Croația. Vreau să vă mulțumesc pentru susținerea pe care mi-ați oferit-o în zilele și săptămânile trecute”, i-a spus von der Leyen lui Macron într-o scurtă conferință de presă susținută în curtea Palatului Elysee.

”Suntem de acord că lucrăm împreună pentru o Europă care este puternică, unită, o Europă ambițioasă în privința climei. În mod egal, o Europă ambițioasă și în ce privește digitalul, economia, securitatea și apărarea. Cred că este important ca această Europă să își ia locul în această lume. O Europă care are relații puternice cu vecinii săi, cu Africa, care vrea relații stabile transatlantice. O Europă care are o strategie adevărată în privința Chinei și a Rusiei. Pentru toate acestea, avem nevoie de o Europă unită și puternică”, a completat președinta aleasă a executivului european. 

La rândul său, Emmanuel Macron a vorbit despre noi investiții în domeniile digital și inteligență artificială și despre o Europă care să își ”îmbrățișeze ambițiile” pe care Ursula von der Leyen ”le-a evocat în discursul său” din Parlamentul European.

”Franța se regăsește totalmente în ce susțineți. O Europă mai unită, mai suverană și mai democratică” a spus Macron, referindu-se la convențiile democratice pentru Europa, o mai veche prioritate a sa preluată de grupul Renew Europe în Parlamentul European și formulată drept cerință pentru von der Leyen în schimbul susținerii acesteia la șefia Comisiei Europene.

”Dumneavoastră sunteți încarnarea acestei noi Europe”, a mai completat Macron, menționând că după ce Simone Veil a fost prima femeie președintă a Parlamentului European în 1979, Ursula von der Leyen a devenit prima femeie președintă a Comisiei Europene.

La 16 iulie 2019, Ursula von der Leyen a devenit prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

“Putem fi mândri de Europa!”, şi-a exprimat satisfacţia Emmanuel Macron cu acea ocazie, el fiin cel care a propus-o pe von der Leyen la șefia Comisiei Europene pentru a debloca negocierile dintre lideri în condițiile în care președintele francez nu îl susținea pe Manfred Weber, candidatul inițial al PPE, iar popularii europeni și țările de la Vișegrad nu au fost de acord cu Frans Timmermans, din motive politice diferite.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța: Ministerul Agriculturii de la Paris cere Comisiei Europene subvenții în avans de un miliard de euro pentru a-i ajuta pe fermieri să facă față secetei

Published

on

© EU Agriculture / https://twitter.com/EUAgri/status/1143074124329304064

Franţa va cere Comisiei Europene să devanseze plata unor subvenţii de un miliard de euro pentru a-i ajuta pe fermieri să facă faţă secetei care afectează culturile şi locurile de păşunat, a anunţat luni Ministerul Agriculturii de la Paris, transmite Reuters, realtează Agerpres.

Vremea excesiv de călduroasă din Franţa va prelungi seceta care a afectat ţara în ultimele luni, inclusiv generarea energiei nucleare şi sectorul agricol. Săptămâna trecută, în 73 de departamente din cele 96 ale Franţei au fost instituite restricţii de apă, fiind interzise, printre altele, umplerea piscinelor, spălarea vehiculelor în alte locuri decât în spălătoriile profesionale, stropirea grădinii etc.

Deja seceta a afectat sever anul trecut recolta de cereale a celui mai mare producător din UE.

“Trebuie să-i ajutăm pe fermierii care se confruntă cu probleme în această perioadă dificilă, în special pe cei care nu-şi mai pot hrăni animalele sau folosesc deja nutreţul pus deoparte pentru toamnă sau iarnă”, a afirmat ministrul francez al Agriculturii, Didier Guillaume, într-un interviu acordat publicaţiei Le Parisien.

“În general, 50% din ajutorul legat de Politica Agricolă Comună (PAC) este alocat la mijlocul lunii octombrie. Vom cere UE să majoreze acest procent de la 50% la 70% până în 16 octombrie. Acesta va reprezenta un miliard de euro plăţi suplimentare în avans”, a precizat Guillaume.

În momentul înființării pieței comune prin Tratatul de la Roma, în 1958, agricultura celor șase state membre fondatoare era caracterizată printr-o puternică intervenție a statului. Pentru includerea produselor agricole în libera circulație a mărfurilor, menținând în același timp intervenția statului în sectorul agricol, era necesar să se elimine mecanismele de intervenție naționale incompatibile cu piața comună și ca acestea să fie transpuse la nivel comunitar: acesta a fost motivul principal al apariției PAC.

De altfel, intervenția în agricultură se baza pe principiul, foarte răspândit la acea vreme, al specificității sectorului, dependent în mare măsură de condițiile climatice schimbătoare și de constrângerile geografice, supus unor dezechilibre sistemice între cerere și ofertă și caracterizat, prin urmare, de volatilitatea ridicată a prețurilor și a veniturilor.

Mai multe informații despre Politca Agricolă Comună (PAC).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premierul Viorica Dăncilă susține că va încerca să negocieze tot ce este posibil ca România să obțină un portofoliu important de comisar european

Published

on

© European Parliament

România trebuie să lupte pentru a obţine un portofoliu important de comisar european, menţionând că pentru ţara noastră energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult, a declarat Premierul Viorica Dăncilă sâmbătă la postul de televiziune Antena 3, relatează Agerpres.

De asemenea, premierul a spus că România nu a dus până la final mandatul de comisar pe politică regională şi că ar putea să solicite încă o dată acest portofoliu.

“Trebuie să subliniez că România, prin decizia preşedintelui Juncker, nu trebuia să mai vină cu un comisar interimar. Am şi primit scrisoare de la domnul Juncker, mi se sublinia că e perioadă scurtă şi nu trebuie să mai avem un comisar european. Nu am fost de acord cu acest lucru. I-am scris preşedintelui Juncker o scrisoare în care am arătat că, conform tratatului, fiecare stat membru trebuie să aibă un comisar chiar pentru o perioadă mai mică şi România nu poate să rămână nereprezentată, având în vedere că se iau decizii importante la Bruxelles. (…) Am trimis această scrisoare şi cu o propunere de comisar intermediar, am primit acceptul, l-am desemnat pe domnul Mircea Paşcu pentru a ocupa această poziţie de comisar intermediar, având în vedere experienţa pe care o are în Parlamentul European – a fost vicepreşedinte al PE. Am înţeles că nu-i va fi repartizat un portofoliu, eu cred că este important că avem un comisar care participă la colegiul comisarilor, unde se iau toate deciziile”, a afirmat Dăncilă.

Conferința președinților de comisii ale Parlamentului European (CCC) nu i-a audiat miercuri pe Ioan Mircea Pașcu și pe Kadri Simon, candidații propuși de România și de Estonia pentru a deveni comisari europeni interimari pe durata ultimelor luni de mandat ale Comisiei Europene ca urmare a demisiilor Corinei Crețu și lui Andrus Ansip, aleși eurodeputați.

Citiți și: Parlamentul European a amânat audierea lui Ioan Mircea Pașcu. România ar putea rămâne fără comisar european până în luna septembrie

Ea a mai spus că faptul că România nu şi-a dus până la capăt portofoliul de Politică regională ar putea reprezenta o oportunitate. “Eu aş transforma-o într-o oportunitate. Nu am dus până la final mandatul pe politici regionale, deci am putea să solicităm încă o dată acest portofoliul deosebit de important“, a adăugat Dăncilă.

Premierul a subliniat că România trebuie să lupte să obţină un portofoliu important: “Să nu repetăm greşeala pe care am făcut-o când am Preluat preşedinţia rotativă a Consiliului UE şi să spunem că nu avem încredere că putem obţine un portofoliu important. Cred că pentru România energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult. Şi dacă mă uit pe noua configuraţie a conducerii instituţiilor europene, nu prea văd din Europa Centrală şi de Est, ar fi normalitate măcar pentru Europa Centrală şi de Est să avem portofolii mult mai puternice. (…) Categoric voi încerca să negociez tot ce este posibil pentru România“, a mai declarat Dăncilă.

Întrebată dacă a discutat despre un nume de comisar european din partea României, Dăncilă a spus: “Nu am discutat despre un nume de comisar, am înţeles că există această dorinţă de a avea egalitate de şanse şi că ar fi de preferat dacă am merge cu un comisar femeie pentru a obţine un portofoliu mai important, dar urmărim îndeaproape şi să începem negocierile

Reamintim că Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului, iar Premierul elen Kyriakos Mitsotakis l-a desemnat joi pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru a fi noul comisar european din partea Greciei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending