Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu ia măsuri în cazul litigiului privind laserul de la Măgurele: Vom oferi sprijin tehnic părților implicate, pentru a putea depăși blocajele privind implementarea acestui proiect

Published

on

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, și-a manifestat miercuri îngrijorarea cu privire la cele mai recente evoluții referitoare la proiectul laserului ELI de la Măgurele, îndeosebi la litigiul existent între beneficiarul proiectului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) și consorţiul european EuroGammaS (EGS) privind realizarea Sistemului Fascicul Gamma de la Măgurele, care pune în pericol finalizarea proiectului. 

”Am însărcinat serviciile din subordinea mea(DG REGIO) să ofere sprijin tehnic părților implicate, pentru a putea depăși blocajele privind implementarea acestui proiect, cauzate de rezilierea contractului menționat anterior. Mai mult decât atât, la nivel politic, alături de colegul meu Carlos Moedas, Comisarul European responsabil pentru cercetare, știință și inovare, am organizat la Bruxelles, în luna ianuarie a acestui an, o întâlnire cu toate părțile implicate în derularea proiectului ELI de la Măgurele. Am avut discuții punctuale cu ministrul Cercetării din România(d-nul Hurduc), ministrul adjunct responsabil pentru Educație, Universități și Cercetare din Italia(d-nul Fioramonti), secretarul general al Ministerului Cercetării și Inovării din Franța(d-nul Larouturou) și cu câțiva reprezentanți ai Guvernului suedez”, a scris Crețu pe Facebook

 

Crețu a mai precizat că alături de comisarul Moedes a transmis o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, și tuturor celorlalte părți implicate, invitând la respectarea angajamentele asumate în cadrul întâlnirii din ianuarie de la Bruxelles. 

”Trebuie să reamintesc faptul că, din perspectiva Comisiei Europene, singura bază comună pentru găsirea unei soluții care să permită finalizarea proiectului, este dată de concluziile comune ale reuniunii din luna ianuarie de la Bruxelles, precum și de angajamentele asumate atunci. În absența unui răspuns rapid al Guvernul României adresat Comisiei Europene, există riscul ca acest proiect să nu mai poată fi finalizat în actualul exercițiu bugetar(2014-2020), ceea ce va genera importante pierderi financiare și, totodată, va afecta credibilitatea întregii investiții. De asemenea, eforturile UE de a promova cooperarea între institute de cercetare și inovare și mediul de afaceri, vor fi și ele subminate”, a mai adăugat Crețu. 

Proiectul Infrastructurii Luminii Extreme – Fizica Nucleară (ELI-NP) de la Măgurele este cea mai importantă investiție europeană în domeniul cercetării din România, fiind parte a unei infrastructuri paneuropene de cercetare la care participă România, Cehia și Ungaria și pentru care finanțarea europeană este de aproximativ 800 milioane de euro.

Proiect laserului de la Măgurele este crucial totodată pentru cooperarea pe termen lung dintre România și alte țări în domeniul cercetării. De asemenea, ELI reprezintă cel mai bun exemplu privind felul în care Fondurile structurale și de investiții europene pot ajuta țările din Europa Centrală și de Est să își dezvolte propriile sisteme de cercetare și inovare, pentru a exploata pe deplin sinergiile din cadrul programului Orizont 2020, în vederea atingerii excelenței în domeniul cercetării, punând accent pe inovare. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, din care România va primi aproape 40 de milioane de euro

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, a cărei valoarea se ridică la 5 miliarde și din care România va primi aproape 40 de milioane de euro.

Irlanda este cel mai mare beneficiar al acestui fond și primul stat membru care primește prefinanțarea acesteia. Această finanțare va ajuta economia Irlandei să atenueze impactul Brexitului, prin sprijinirea regiunilor și a sectoarelor economice, inclusiv în ceea ce privește crearea și protejarea locurilor de muncă, cum ar fi programele de muncă pe termen scurt, recalificarea și formarea profesională, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. 

”Ieșirea Regatului Unit din UE a avut un impact negativ asupra vieții multor oameni. În cadrul UE, populația din Irlanda este cea care resimte cel mai mult acest impact. Rezerva de ajustare la Brexit simbolizează solidaritatea cu cei mai afectați. Nu dorim să lăsăm pe nimeni în urmă. Finanțarea pe care o va primi Irlanda va contribui la îmbunătățirea nivelului de trai, va sprijini creșterea economică a țării și va atenua impactul negativ în comunitățile locale”, a transmis Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme.

Irlanda va primi 361,5 milioane de euro în 2021, 276,7 milioane de euro în 2022 și 282,2 milioane de euro în 2023.

Comisia Europeană va plăti Irlandei prima tranșă din prefinanțare până la sfârșitul anului în curs. Comisia se așteaptă să adopte deciziile privind Rezerva de ajustare la Brexit pentru celelalte state membre în săptămânile următoare. 

Brexitul are un impact negativ asupra tuturor statelor membre, dar în moduri diferite. Unele state membre, regiuni, sectoare sau comunități locale sunt mai afectate decât altele. Rezerva de ajustare pentru Brexit, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost instituită pentru a sprijini toate statele membre, concentrându-se cu precădere pe statele cele mai afectate.

Cele cinci miliarde de euro din fondul destinat să atenueze impactul imediat al retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană vor fi alocate după cum urmează:

  • O prefinanțare de 4 miliarde de euro, adică 80% din totalul acestui instrument, va fi achitată în trei tranșe; 1,6 miliarde de euro în 2021, 1,2 miliarde de euro în 2022 și 1,2 miliarde de euro în 2023;
  • Restul de un miliard va fi pus la dispoziție în 2025. Acesta va fi împărțit între statele membre în funcție de modul în care a fost cheltuită finanțarea în anii precedenți, luând în considerare, de asemenea, orice sume neutilizate.

Printre măsurile care vor beneficia de finanțare din acest fond se numără sprijinul acordat întreprinderilor, comunităților locale, crearea de locuri de muncă sau sprijinirea cetățenilor UE pentru reintegrare.

Rezerva va finanța măsurile introduse în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2023 pentru a acoperi cheltuielile suportate înainte de expirarea perioadei de tranziție.

Având în vedere că Brexit-ul a afectat în mod diferit statele membre, metoda de alocare a acestor fonduri este următoarea: 

  • ponderea comerțului cu Regatul Unit;
  • ponderea pescuitului în zona economică exclusivă a Regatului Unit;
  • ponderea populației care locuiește în regiunile maritime ce se învecinează cu Regatul Unit.

România se află în aceeași categorie cu Grecia, Malta și Slovenia, țara noastră primind 39,4 milioane de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ajutoare de stat: Comisia Europeană adoptă Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt

Published

on

© EC Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat o Comunicare revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt („Comunicarea privind creditele la export pe termen scurt”).

Comunicarea privind creditele la export pe termen scurt stabilește norme pentru:

  • a asigura că sprijinul acordat de stat pentru creditele la export nu denaturează concurența între asigurătorii de credite la export privați și cei publici sau care beneficiază de sprijin public
  • pentru a crea condiții de concurență echitabile între exportatorii din diferitele state membre. Comunicarea privind creditele la export pe termen scurt revizuită se va aplica de la 1 ianuarie 2022.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt include ajustări specifice pentru a permite statelor membre să furnizeze asigurări publice exportatorilor europeni atunci când piața singură nu o poate face. Aceasta este rezultatul unei analize aprofundate a modului în care normele noastre funcționează în practică.”

Creditele la export le permit cumpărătorilor străini de bunuri și servicii să amâne plata. Amânarea plății implică un risc de credit pentru vânzători, care se asigură la rândul lor față de acest risc (asigurarea creditelor la export).

În conformitate cu Comunicarea din 2012 privind creditele la export pe termen scurt, comerțul în cele 27 de state membre ale UE și în cele nouă țări ale OCDE enumerate în anexa la aceasta, cu o perioadă maximă de risc de până la doi ani, implică riscuri asigurabile pe piața privată. Aceasta înseamnă că ar trebui să existe o capacitate suficientă furnizată de asigurătorii privați și că, în principiu, astfel de riscuri nu ar trebui să fie asigurate de stat sau de asigurători sprijiniți de stat. Cu alte cuvinte, întrucât asigurătorii privați oferă acest tip de asigurare, nu este necesar ca statul să intervină și să ofere un produs similar.

În 2019, Comisia a lansat o evaluare a Comunicării din 2012 privind creditele la export pe termen scurt, ca parte a verificării adecvării ajutoarelor de stat. Rezultatele evaluării au arătat că, în principiu, normele funcționează bine și necesită doar unele ajustări minore care să reflecte evoluțiile pieței.

Ținând seama de feedbackul pozitiv din partea părților interesate în urma consultării publice privind textul revizuit propus al Comunicării privind creditele la export pe termen scurt, aceasta include, prin urmare, o serie de ajustări specifice. De exemplu, comunicarea modifică criteriile de eligibilitate pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care, în anumite circumstanțe, pot beneficia de asigurarea oferită de stat. În timp ce, în conformitate cu normele anterioare, această posibilitate exista pentru IMM-urile cu o cifră de afaceri anuală la export de până la 2 milioane EUR, în noua Comunicare privind creditele la export pe termen scurt pragul a fost majorat la 2,5 milioane EUR.

Comunicarea revizuită privind creditele la export pe termen scurt va intra în vigoare la 1 ianuarie 2022, fără termen de expirare.

Eliminarea treptată a listei ajustate a țărilor cu riscuri neasigurabile pe piața privată

În martie 2020, ca o consecință a epidemiei de COVID-19, Comisia a constatat că, în general, capacitatea serviciilor de asigurare privată a creditelor la export pe termen scurt era insuficientă și a considerat că toate riscurile comerciale și politice conexe exporturilor către țările enumerate în anexa la Comunicarea privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt sunt temporar neasigurabile pe piața privată. Prin urmare, Comisia a modificat anexa pentru a pune la dispoziție pe scară mai largă asigurarea creditelor la export pe termen scurt, permițând temporar asigurătorilor publici să intervină și să ofere asigurări pentru exporturi către toate țările. Modificarea a extins și mai mult flexibilitatea introdusă de Cadrul temporar privind ajutoarele de stat pentru sprijinirea economiei în contextul epidemiei de COVID-19 adoptat la 19 martie 2020.

Lista ajustată temporar a țărilor cu riscuri neasigurabile pe piața privată a fost prelungită cu modificări ulterioare ale cadrului temporar, până la ultima modificare din 18 noiembrie 2021.

În urma unui feedback puternic din partea sectorului privat favorabil revenirii la normalitatea pieței, în această versiune modificată a cadrului temporar, Comisia a constatat că nu ar fi necesară o prelungire pe termen lung a eliminării temporare. Prin urmare, cadrul temporar modificat prevede o prelungire de 3 luni (de la 31 decembrie 2021 până la 31 martie 2022), pentru a permite o perioadă suficientă de eliminare treptată.

Comunicarea revizuită privind creditele la export pe termen scurt va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul web al Comisiei în domeniul concurenței, la secțiunea destinată instrumentelor de ajutor specifice.

Buletinul informativ electronic Competition Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.

Mai multe informații privind cadrul temporar privind ajutoarele de stat și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a contracara impactul economic al pandemiei de COVID-19 sunt publicate aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a adoptat luni Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc, care clarifică și simplifică normele în temeiul cărora statele membre pot sprijini și facilita accesul la finanțare al întreprinderilor nou-înființate, al întreprinderilor mici și mijlocii („IMM-uri”) și al întreprinderilor cu capitalizare medie din UE, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile pe piața unică, informează comunicatul oficial. 

Ajutorul pentru finanțarea de risc este un instrument important pe care statele membre îl pot utiliza pentru a sprijini, în special, întreprinderile nou-înființate, IMM-urile și anumite tipuri de întreprinderi cu capitalizare medie inovatoare și orientate spre creștere, în etapele inițiale ale dezvoltării lor.

Aceste întreprinderi se pot confrunta cu dificultăți în obținerea accesului la finanțare, în ciuda potențialului lor de afaceri. Pentru a remedia astfel de disfuncționalități ale pieței, Orientările privind finanțarea de risc permit statelor membre, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, să remedieze acest deficit de finanțare atrăgând, prin oferirea de ajutoare de stat, investiții private suplimentare în întreprinderile nou-înființate, IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie eligibile, prin intermediul unor instrumente financiare și al unor măsuri fiscale bine concepute.

„Întreprinderile nou-înființate și întreprinderile mici și mijlocii se află în centrul redresării economice a Europei. Este esențial să ne asigurăm că aceste întreprinderi au acces la finanțare pentru a putea valorifica la maximum potențialul lor de creștere și pentru tranziția verde și cea digitală. Acesta este motivul pentru care, după un amplu proces de consultare, am adus modificări specifice normelor existente privind ajutoarele de stat și le-am simplificat și mai mult. Statele membre vor fi astfel în măsură să ofere stimulente financiare întreprinderilor nou-înființate și întreprinderilor mici și mijlocii din Uniunea Europeană pentru a atrage investiții atunci când piața nu poate realiza acest lucru singură”, a declarat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței. 

Mai mult, Comisia Europeană a adoptat Orientările revizuite privind finanțarea de risc în urma unei evaluări a normelor actuale care a fost efectuată în 2019 ca parte a verificării adecvării ajutoarelor de stat și în urma unei ample consultări a tuturor părților interesate cu privire la textul revizuit propus al orientărilor. Printre aceste părți interesate s-au numărat state membre, autorități regionale și locale, asociații de întreprinderi și grupuri de interese.

Evaluarea și consultarea au confirmat faptul că Orientările privind finanțarea de risc sunt adecvate scopului, dau au scos la iveală și faptul că sunt necesare ajustări specifice, inclusiv clarificări ale unor concepte și o raționalizare suplimentară, pentru a simplifica și mai mult normele existente și pentru a clarifica aplicarea acestora.

Prin urmare, Orientările revizuite privind finanțarea de risc, în special:

  • limitează cerința de a prezenta o analiză a deficitului de finanțare, care se va aplica doar în cazul celor mai mari scheme de finanțare de risc, și clarifică și mai mult dovezile necesare pentru a justifica ajutorul. În acest sens, evaluarea a arătat, iar consultarea a confirmat faptul că statele membre se confruntă cu dificultăți în cuantificarea deficitului de finanțare. Pentru soluționarea acestui aspect, orientările revizuite impun obligația efectuării unei analize a deficitului de finanțare numai pentru cele mai mari măsuri de ajutor pentru finanțare de risc, și anume cele care permit investiții în valoare de peste 15 milioane EUR per beneficiar individual. Experiența anterioară sugerează că această simplificare se va aplica marii majorități a noilor măsuri. În plus, orientările revizuite clarifică dovezile care sunt necesare pentru a demonstra existența unei disfuncționalități specifice a pieței sau a altor obstacole relevante în calea accesului la finanțare, în concordanță cu practica decizională existentă;
  •  introduc cerințe simplificate pentru evaluarea schemelor care vizează exclusiv întreprinderile nou-înființate și IMM-urile care nu au efectuat încă prima lor vânzare comercială. Acestea vor viza, în special, cantitatea de dovezi pe care statele membre trebuie să le furnizeze în cadrul evaluării ex ante pe care trebuie să o prezinte pentru a demonstra de ce ajutorul este necesar, adecvat și proporțional. Având în vedere că aceste întreprinderi se confruntă de obicei cu disfuncționalități mai grave ale pieței, Comisia poate considera că o cantitate mai mică de dovezi este suficientă pentru a demonstra existența unor disfuncționalități ale pieței care justifică acordarea de ajutoare acestor întreprinderi;
  • aliniază anumite definiții incluse în orientări cu cele din Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA) pentru a asigura coerența. În special, definiția „întreprinderilor inovatoare cu capitalizare medie” din cadrul orientărilor este aliniată la definiția „întreprinderilor inovatoare” prevăzută în RGECA, astfel încât să se elimine inconsecvențele actuale cu privire la întreprinderile care sunt considerate „inovatoare” în temeiul celor două seturi de norme. În plus, definiția a fost extinsă pentru a include și întreprinderile cu capitalizare medie care au participat la anumite inițiative selectate ale UE, și anume inițiativa CASSINI privind antreprenoriatul în domeniul spațial și Consiliul european pentru inovare și fondul acestuia, sau au primit o investiție din partea acestor inițiative.

 Orientările revizuite se vor aplica de la 1 ianuarie 2022. 


Orientările privind finanțarea de risc stabilesc condițiile în care ajutoarele de stat acordate de statele membre pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc pot fi considerate compatibile cu piața unică.

Orientările se aplică în cazul tuturor măsurilor de ajutor pentru finanțare de risc care nu intră în domeniul de aplicare al RGECA, ceea ce le permite statelor membre să pună în aplicare în mod direct măsurile de ajutor de stat pentru finanțarea de risc, fără notificarea prealabilă a Comisiei, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții (de exemplu, numai pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri și pentru sume de maximum 15 milioane EUR per beneficiar).

Dispozițiile RGECA privind ajutoarele pentru finanțarea de risc sunt, de asemenea, în curs de revizuire, astfel încât și schemele care beneficiază de exceptare pe categorii să fie în continuare simplificate și să se asigure că dispozițiile rămân consecvente cu Orientările revizuite privind finanțarea de risc. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EDUCAȚIE8 hours ago

Rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie, a deschis conferința internațională WAAS, dedicată viitorului educației și leadershipului global

CHINA9 hours ago

Lituania solicită ajutorul UE în disputa diplomatică cu Beijingul pivind Taiwanul: Este nevoie de o ”reacție puternică pentru a transmite că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă”

U.E.10 hours ago

Constelația Galilelo se dezvoltă. UE a lansat doi noi sateliți pentru a-și consolida poziția în furnizarea de servicii de navigație și poziționare

Dan Motreanu10 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică

U.E.10 hours ago

Noul guvern german va avea în premieră un număr egal de femei și bărbați. Femeile vor ocupa posturi-cheie, precum cel de Interne sau al Apărării

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană a aprobat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, din care România va primi aproape 40 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Ajutoare de stat: Comisia Europeană adoptă Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt

ROMÂNIA12 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români se declară în favoarea principiilor digitale promovate de către Uniunea Europeană

U.E.12 hours ago

Raport oficial: Cu bugete record în domeniul militar în 2020, statele UE au eșuat să colaboreze în domeniul apărării europene

euro bani moneda
U.E.12 hours ago

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE6 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending