Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu pentru EUObserver: Politica de coeziune va fi radical modernizată. Nu putem decide de la Bruxelles ceea ce este sau nu necesar pentru orașe sau regiuni

Published

on

În pofida evoluțiilor privind Brexit și a noilor priorități, este importantă păstrarea fondurilor UE pentru toate regiunile – bogate și sărace – susține comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, într-un interviu acordat EUObserver, în care precizează că politica de coeziune trebuie să fie mult mai flexibilă în viitorul Cadru Financiar Multianual.

FOTO: European Commission

CFM este foarte emoțional. Dar de data aceasta a fost mult mai mult decât atât pentru că avem Brexit – ceea ce înseamnă că am pierdut al doilea cel mai mare contribuitor – și noi provocări, cum ar fi migrația, securitatea transfrontalieră, apărarea”, a spus Crețu în interviul acordat înaintea deschiderii oficiale a Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor (EWRC).

Ediția din acest an EWRC este dedicată propunerii Comisiei Europene privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027, o politică radical modernizată, mai flexibilă și simplificată.

Am vizitat majoritatea țărilor și regiunilor. Și cel mai important pentru mine a fost să fac politica de coeziune mult mai flexibilă, pentru că întotdeauna sunt tristă să văd oameni, în special tineri, care renunță la fondurile noastre din cauza complexității regulilor, a birocrației și a procedurilor foarte lungi. Avem acum un singur set de reguli, iar noul regulament are cu 50% mai puține cuvinte decât cel precedent. De asemenea, am redus numărul de priorități, la cinci priorități în loc de unsprezece: “Europa mai inteligentă”, “Europa mai ecologică”, “Europa conectată”, “Europa socială” și “Europa mai aproape de cetățeni“, a spus comisarul european.

”Nu putem decide de la Bruxelles și uneori chiar din capitale, ceea ce este necesar sau nu este necesar pentru cetățeni și localități”, a mai spus Crețu.

Interviul integral este disponibil aici.

Comisia Europeană a prezentat în luna mai propunerea de buget pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (2021-2027), un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euroechivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27. România va beneficia de o creștere cu peste 7 miliarde de euro a finanțărilor din cadrul politicii de coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 în comparație cu actuala perioadă de programare financiară, conform unei decizii a Colegiului Comisiei Europene prezentată la Strasbourg de comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, și vicepreședintele executivului european, Jyrki Katainen. În termeni reali, România va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat pentru coeziune, fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Raportul anual privind Schengen: Comisia Europeană evocă “măsurile istorice luate” pentru completarea spațiului de liberă circulație cu România și Bulgaria

Published

on

© Guvernul României

Mai mult de jumătate de miliard de călători au vizitat spaţiul Schengen în 2023, atingându-se 92% din nivelurile anterioare pandemiei, din 2019, ceea ce a contribuit în mod semnificativ la economia Uniunii Europene, indică raportul anual privind starea spaţiului Schengen publicat marţi de Comisia Europeană.

Raportul din 2024 privind starea spaţiului Schengen prezintă realizările, provocările şi evoluţiile din spaţiul Schengen în decursul ultimului ciclu 2023-2024.

Potrivit acestuia, în 2023 spaţiul Schengen a rămas solid şi este în continuare cea mai vizitată destinaţie din lume, turismul contribuind cu aproape 10% din PIB-ul Uniunii şi oferind locuri de muncă pentru aproximativ 22,6 milioane de persoane.

Raportul arată de asemenea că normele Schengen sunt bine aplicate, deşi există unele lacune în materie de implementare, de exemplu un cadru legislativ consolidat, fiind necesare eforturi pentru punerea în aplicare a noilor măsuri, inclusiv a cooperării poliţieneşti, pentru a elimina treptat controalele de lungă durată la frontierele interne, precum şi un cadru de guvernanţă Schengen integrat, pentru care Comisia va continua să lucreze în vederea unei analize mai complete a datelor, în strânsă cooperare cu agenţiile UE şi cu statele membre.

Au fost luate măsuri istorice pentru completarea spaţiului Schengen cu Bulgaria şi cu România, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime de la 31 martie 2024, aminteşte raportul. Pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre cu Bulgaria şi cu România este necesară o decizie suplimentară a Consiliului.

Consiliul Schengen programat să se desfăşoare pe 13-14 iunie urmează să dezbată acest raport şi să adopte propunerea de recomandare a Comisiei.

Spaţiul Schengen a devenit cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume, garantând călătorii fără probleme şi în condiţii de siguranţă pentru o populaţie de aproape 450 de milioane de persoane, spaţiul Schengen este esenţial pentru competitivitatea Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul german de finanțe o atacă pe Ursula von der Leyen: Anii Comisiei pe care o prezidează au fost ani pierduți pentru competitivitatea UE

Published

on

© European Union, 2024

Ministrul german de finanţe Christian Lindner a criticat-o joi în termeni duri pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzând-o pentru dificultăţile economice ale UE în competiţia globală, relatează AFP.

Să o spunem direct, anii petrecuţi sub responsabilitatea unei Comisii prezidate de Ursula von der Leyen au fost ani pierduţi pentru competitivitate“, a declarat liderul Partidului Liberal Democrat (FDP) german, într-o critică neobişnuită pe scena europeană împotriva compatrioatei sale din Uniunea Creştin Democrată (CDU, opoziţie).

Din păcate, Ursula von der Leyen nu şi-a pus mandatul sub semnul consolidării economiei europene, ci şi-a stabilit alte priorităţi. Trebuie să recuperăm întârzierile în lunile şi anii care urmează“, a spus el, înainte de o întâlnire cu omologii săi europeni la Luxemburg, potrivit Agerpres.

Acuzațiile lui Lindner vin și înaintea unui summit informal al Consiliului European care va avea loc la Bruxelles în perioada 17-18 aprilie și în cadrul căruia liderii europeni vor solicita un nou acord privind competitivitatea UE și o nouă strategie pentru piața unică care să asigură poziția de lider tehnologic a Europei. tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Aleasă la limită în 2019 pentru cinci ani în fruntea executivului european după un proces mai mult controversat, decât transparent, Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, candidează pentru un nou mandat la alegerile europene programate pentru începutul lunii iunie. Ea a primit sprijinul conservatorilor din Partidul Popular European (PPE), cea mai mare familie politică europeană.

Potrivit AFP, Consumatorii industriali se plâng în mod regulat de preţurile la energie în Europa, dar şi de reglementările de mediu adoptate în ultimii ani, despre care spun că sunt prea grele şi prea numeroase.

Economia europeană a stagnat de la invazia Rusiei din Ucraina. În 2023, creşterea produsului intern brut (PIB) în UE a fost limitată la 0,4%, faţă de 2,5% în Statele Unite şi 5,2% în China.

Europa este afectată de creşterea preţurilor la energie, legată de întreruperea aprovizionării cu gaze ruseşti. Grupurile industriale europene “plătesc în medie de trei ori mai mult pentru electricitate decât în Statele Unite”, a recunoscut miercuri comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-un discurs în Grecia.

Fabricile mari consumatoare de energie sunt astfel tentate să se relocheze, în special peste Atlantic, unde pot beneficia uneori şi de planuri generoase de subvenţii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Intră în vigoare Actul privind Europa interoperabilă care va facilita schimbul transfrontalier de date și va accelera transformarea digitală a sectorului public

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Actul privind Europa interoperabilă, care intră în vigoare joi, va facilita schimbul transfrontalier de date și va accelera transformarea digitală a sectorului public.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, actul este esențial pentru atingerea obiectivelor deceniului digital al UE, cum ar fi disponibilitatea online a 100 % din serviciile publice esențiale până în 2030.

Interoperabilitatea este o caracteristică esențială a unei piețe unice digitale funcționale și contribuie la o punere în aplicare mai eficace a caracteristicilor digitale ale politicilor publice, de la justiție la sănătate la transporturi.

”Interoperabilitatea este esențială pentru a servi mai bine oamenii și întreprinderile și pentru a reduce sarcinile administrative inutile. Ea ajută administrațiile însele să lucreze mai bine. Sunt foarte încântat să văd că Actul privind interoperabilitatea Europei este în vigoare, răspunzând astfel apelurilor pentru servicii publice digitale mai bune și interoperabile în UE. Acest act pune bazele unui sector public al UE eficient și interconectat și ale unei transformări digitale incluzive, transparente și responsabile. Acesta îmbunătățește colaborarea între administrațiile publice din statele membre și extinde accesul la serviciile publice digitale transfrontaliere în UE, fără a lăsa pe nimeni în urmă”, a transmis Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație.

Cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice vor beneficia de cea mai mare parte a noului regulament atunci când utilizează servicii publice digitale interconectate care necesită schimbul transfrontalier de date.

Printre exemplele de astfel de servicii se numără recunoașterea reciprocă a diplomelor academice sau a calificărilor profesionale, schimburile de date privind vehiculele pentru siguranța rutieră, accesul la datele privind securitatea socială și sănătatea, schimbul de informații legate de impozitare, vamă, acreditarea licitațiilor publice, permisele de conducere digitale, registrele comerciale. Conform evaluării impactului, se preconizează că legea va economisi până la 5 miliarde EUR anual.

Legea va fi pusă în aplicare printr-un set de măsuri-cheie:

  • Instituirea unui cadru de cooperare pe mai multe niveluri, care să reunească cei mai înalți practicieni din domeniul guvernării digitale din statele membre, precum și o comunitate largă a societății civile, experți, cadre universitare și actori locali, pentru a defini o agendă comună de interoperabilitate și un ecosistem în continuă evoluție de soluții comune de interoperabilitate. Acest cadru va fi coordonat de Comitetul pentru Europa interoperabilă și sprijinit de comunitatea Europei interoperabile.
  • Introducerea unor evaluări obligatorii ale interoperabilității pentru a construi servicii publice „interoperabile din faza de proiectare”. Acest lucru va ajuta organismele din sectorul public să exploreze și, după caz, să abordeze aspectele legate de interoperabilitatea transfrontalieră încă din faza de proiectare a noilor servicii sau instrumente. Comisia va furniza orientările și sprijinul necesare.
  • Portalul „Europa interoperabilă”, un ghișeu unic pentru a încuraja partajarea și reutilizarea unor soluții de interoperabilitate fiabile și de înaltă calitate între administrațiile publice.
  • Consolidarea mecanismelor de inovare și de sprijinire a politicilor, inclusiv formare, spații de testare în materie de reglementare pentru experimentarea politicilor, proiecte public-privat GovTech și proiecte de sprijinire a punerii în aplicare a politicilor, pentru dezvoltarea, testarea și extinderea soluțiilor.

Regulamentul se aplică organismelor din sectorul public, inclusiv instituțiilor și organismelor UE. Punerea în aplicare a Actului privind Europa interoperabilă va fi finanțată prin programul Europa digitală (DIGITAL).

Conform calendarului definit în regulament, majoritatea dispozițiilor se vor aplica în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare.

În mod excepțional: 

  • Instituțiile, organismele și agențiile europene și organismele din sectorul public vor efectua evaluări ale interoperabilității începând din ianuarie 2025;
  • Statele membre vor desemna autoritățile naționale competente la 9 luni de la data intrării în vigoare a regulamentului, până în ianuarie 2025.

 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO32 mins ago

Stoltenberg, după convorbirea cu Iohannis: România este esențială pentru apărarea flancului estic NATO și s-a angajat să sprijine Ucraina

COMISIA EUROPEANA49 mins ago

Raportul anual privind Schengen: Comisia Europeană evocă “măsurile istorice luate” pentru completarea spațiului de liberă circulație cu România și Bulgaria

NATO1 hour ago

NATO: Klaus Iohannis și Jens Stoltenberg au discutat la telefon despre situația de securitate din Ucraina și Marea Neagră, România reconfirmând sprijinul ferm pentru Ucraina

ROMÂNIA2 hours ago

Gala Asociației Orașelor din România. Reverență față de personalități ale AOR, ambasadori care au dus mai departe misiunea asociației

ROMÂNIA3 hours ago

FMI ajustează în scădere, la 2,8%, previziunile de creștere economică ale României în 2024

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ4 hours ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA5 hours ago

Gala AOR. Ministrul Adrian Veștea asigură autoritățile locale de deschidere la dialog și colaborare: Fiți motorul care să ducă la progres

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Adrian Câciu, la Gala AOR: Sunteți cei care ați sprijinit România să aibă un exercițiu financiar de succes în perioada 2014-2020, cu o absorbție de 97%, peste 23 de miliarde de euro

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ4 hours ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO6 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

Trending