Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu, sprijin pentru România în cazul inundațiilor. Țara noastră a primit, din 2005 încoace, peste 119 milioane de euro pentru șapte dezastre naturale

Published

on

România a primit, până în prezent, peste 119 milioane de euro pentru șapte dezastre naturale în registrate din aprilie 2005 și până în prezent, a afirmat, luni, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.

Foto: Facebook/ Corina Cretu

În 2005 a fost vorba de inundaţii, unde s-au primit în aprilie aproape 20 de milioane şi în iulie 53 de milioane, apoi inundaţiile din 2008, când România a primit de la Uniunea Europeană 12 milioane de euro; în inundaţiile din 2010 – 25 de milioane; în august 2012 – secetă şi incendii – 2,5 milioane de euro şi în 2014, de asemenea, în primăvară şi vară s-au aprobat două tranşe tot pentru inundaţii de 2,4 milioane de euro şi de 4,3 milioane de euro”, a declarat Crețu într-un interviu pentru Radio România Actualități.

Declarațiile comisarului european au fost făcute în contextul în care Comisia Europeană a oferit sprijinul său pentru ajutorarea autorităţilor române în cazul inundațiilor care au afectat țara.

”Este datoria mea, în calitate de comisar european, care răspund inclusiv de Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, să vorbesc cu statele membre afectate. Fondul de Solidaritate este principalul instrument de care dispune Uniunea Europeană pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre”, a mai spus Corina Crețu.

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene a fost utilizat, de la crearea sa în 2002, în cazul a 80 de dezastre de diferite tipuri, inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni, secetă, iar până în prezent au fost sprijinite 24 de ţări, inclusiv România, suma totală alocată din 2005 până acum fiind de peste 5 miliarde de euro. 

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

România și alte șapte state UE cer Comisiei Europene să amâne reforma Pachetului Mobilitate și să ajute firmele de transport rutier afectate de COVID-19

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Un număr de opt state membre UE, printre care şi România, au cerut Comisiei Europene să sprijine firmele de transport rutier afectate de pandemia de coronavirus şi de asemenea să oprească lucrul la o reformă destinată să îmbunătăţească condiţiile de lucru ale şoferilor de camion, care în opinia celor opt state ar pune companiile vulnerabile într-o situaţie nefavorabilă, transmite Reuters.

Potrivit unei scrisori consultate de Reuters, miniştrii Transporturilor din Bulgaria, Ungaria, Lituania, Polonia, Cipru, Letonia, Malta şi România au apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să susţină companiile de transport la fel cum a luat măsuri pentru a veni în ajutorul companiilor aeriene cu probleme, relatează Agerpres.

“În schimb, suntem pe cale să adoptăm primul Pachet Mobilitate, ale cărui prevederi, combinate cu consecinţele pandemiei de coronavirus, va însemna sfârşitul pentru multe companii europene de transport rutier”, se arată în scrisoarea trimisă preşedinţilor principalelor trei instituţii europene.

Încă înainte de izbucnirea pandemiei, acelaşi state membre din estul Europei se gândeau la posibilitatea de a ataca în justiţie încercările de a reforma regulile care guvernează sectorul european al transportului rutier, reformă care potrivit oponenţilor pune firmele de transport din estul Europei într-o poziţie dezavantajoasă prin aceea că le obligă să trimită camioanele goale în ţările de origine, ceea ce generează costuri suplimentare şi emisii suplimentare de CO2.

Însă, în luna decembrie 2019, majoritatea statelor UE şi Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la Pachetul Mobilitate, o reformă are este susţinută de statele membre bogate, precum Franţa şi Olanda. Reforma ar obliga camioanele să revină în ţările de origine odată la patru săptămâni, iar şoferii trebuie să beneficieze de perioadă de odihnă în afara cabinei vehiculului.

Uniunea Europeană intenţiona să adopte în mod definitiv noile norme din Pachetul Mobilitate la o reuniune programată pentru data de 24 martie, dar pandemia de coronavirus a modificat agenda.

Transportul rutier, care este responsabil pentru 75% din livrările de marfă în UE, a fost afectat puternic de pandemia de coronavirus în condiţiile în care ţările au impus restricţii la frontieră, ceea ce a creat timpi de aşteptare de peste 24 de ore la unele frontiere interne. Executivul european a cerut statelor membre să pună la punct “coridoare verzi” pentru a permite produselor proaspete şi medicamentelor să evite blocajele de trafic.

De altfel, într-o scrisoare trimisă comisarului european pentru transport Adina Vălean, și eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene să sisteze procedurile de adoptare a Pachetului Mobilitate la nivel european, în contextul crizei pandemiei cu COVID-19.

Propusă de Comisia Europeană în mai 2017, reforma condiţiilor de lucru ale transportatorilor ”Pachetul Mobilitate” a dat naştere unei dispute politice pe fondul unei concurenţe puternice într-un sector sensibil.

Pe de o parte, Franța, Germania și țările Benelex susţin aplicarea unei legislaţii stricte pentru a contracara dumping-ul social, în timp ce ţările din Europa de Est (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia şi Lituania) pledează pentru o viziune mai suplă, reproșând un protecționism ascuns și încălcarea liberei circulații.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană avertizează că va monitoriza aplicarea măsurilor de urgență în țările UE: Măsurile trebuie limitate la ceea ce este necesar

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a emis marți o declarație prin care avertizează că măsurile de urgență impuse de statele membre pentru combaterea COVID-19 trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar și trebuie să fie strict proporționale.

Orice măsură de urgență trebuie limitată la ceea ce este necesar și strict proporțional. Nu trebuie să dureze la nesfârșit. Mai mult, guvernele trebuie să se asigure că astfel de măsuri sunt supuse controlului regulat“, a spus ea, într-un comentariu care pare să vizeze mișcarea de luni a Parlamentului Ungariei care i-a acordat premierului Viktor Orban puteri sporite de a conduce țara prin decret și ordonanțe pe parcursul stării de urgență.

Ea a mai adăugat că Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape, într-un spirit de cooperare, aplicarea măsurilor de urgență în toate statele membre.

“În ultimele săptămâni, mai multe guverne ale UE au luat măsuri de urgență pentru a rezolva criza de sănătate provocată de izbucnirea coronavirusului. Este de maximă importanță ca măsurile de urgență să nu fie detrimentul principiilor și valorilor noastre fundamentale, așa cum sunt prevăzute în tratate”, a spus von der Leyen, precizând că Uniunea Europeană se bazează pe valorile libertății, democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului.

Șefa executivului european a recunoscut că trăim în vremuri extraordinare, iar guvernele, în principiu, trebuie să aibă instrumentele necesare pentru a acționa rapid și eficient pentru a proteja sănătatea publică a cetățenilor.

În prezent, toate țările membre ale Uniunii Europene sunt afectate de pandemia noului coronavirus, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în Italia, Spania, Germania și Franța.

Țările Uniunii Europene au impus măsuri severe pentru controlarea răspândirii pandemiei, de la instituirea stării de urgență la intrarea în carantină totală, închiderea frontierelor terestre și restrângerea vieții sociale și a libertății de circulație la maximum.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Din planul economic de 37 de miliarde de euro al UE, România va primi a patra cea mai mare sumă, după Polonia, Ungaria și Spania, dar înaintea Italiei, Franței sau Germaniei

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de către Comisia Europeană și intitulat Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), cele 3,1 miliarde de euro de care urmează să beneficieze România reprezintă a patra cea mai mare alocare națională pentru un stat membru în lupta împotriva consecințelor socio-economice asociate pandemiei cu noul coronavirus.

Conform unui tabel al Comisiei Europene consultat de CaleaEuropeană.ro, României îi sunt alocate 3,079 de miliarde de euro. Dintre acestea, 491 de milioane de euro reprezintă sume eliberate ca lichidități, iar 2,588 miliarde de euro corespund bugetului Uniunii Europene.

Singurele țări care devansează România în ce privește finanțarea alocată acestei inițiative sunt Polonia (7,435 miliarde de euro), Ungaria (5,6 miliarde de euro) și Spania (4,145 miliarde de euro).

În schimb, România va primi mai mulți bani decât Italia, Franța sau Germania în cadrul acestei inițiative.

Astfel, prima coloană reprezintă lichiditățile care provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. Cea de-a doua coloană este dată cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus. Coloana a treia reprezintă totalul primelor două, fără a fi necesară alocarea unor bani suplimentari din fondurile naționale.

Coloana a patra reprezintă finanțări separate și sunt sume rămase din totatul Fondurilor de Investiții și Structurale Europene.

Comisia Europeană precizează că alocările naționale depind de sumele pe care statele membre trebuiau să le ramburseze Comisiei în acest an. Acestea depind de dimensiunea anvelopei bugetare pentru coeziune și de viteza de implementare.

Practic, lichiditățile de 491 de milioane de euro pentru România provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. 

Suma de 2,588 de miliarde de euro reprezintă reprezintă cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus.

Comisia Europeană mai precizează că raportul dintre cele două tipuri de alocări variază de la un stat membru la altul, deoarece ratele de cofinanțare variază și de la o țară a UE la alta. De fapt, acestea depind de prosperitatea relativă a statelor membre ale UE.

Pachetul propus de Comisia Europeană și denumit Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative) a fost aprobat de Parlamentul European într-o sesiune plenară extraordinară ce avut loc la 26 martie, iar conform unei decizii formale a Consiliului, planul va intra în vigoare la 1 aprilie 2020.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending