Connect with us

INTERVIURI

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

Published

on

Corespondendță din Brașov – Zaim Diana și Radu Andreea

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a transmis un mesaj de încurajare pentru tinerii din România ca aceștia să își facă vocea auzită în cadrul Conferinței pentru viitorul Europei.

Într-un interviu pentru CaleaEuropeană, oficialul european a reiterat importana implicării tinerilor în spațiul politic european: „Vocea tinerilor trebuie auzită, este vorba despre viitorul lor, în primul rând, astfel încât ideile noi care sunt aduse în general de cei mai tineri pot reprezenta valoarea adăugată pentru tot ceea ce se dezbate la nivel european.”

Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei Europene, acționând în calitate de parteneri egali, împreună cu statele membre. Scopul acesteia este de a le oferi cetățenilor o voce activă în ceea ce privește aspectele cele mai relevante pentru viitorul Uniunii Europene.

În cadrul interviului a fost menționat și programul DiscoverEU, dedicat tinerilor de 18 ani. 

Comisia a lansat DiscoverEU în iunie 2018, în urma unei propuneri a Parlamentului European. În cadrul primelor trei runde de solicitări, aproximativ 50. 000 de tineri au avut posibilitatea de a călători în Europa. Pentru 2020, Parlamentul European a aprobat alocarea sumei de 25 milioane EUR pentru DiscoverEU. Următoarea rundă de solicitări și alte actualizări vor fi anunțate de Comisie în timp util în Portalul european pentru tineret.

Având în vedere interesul mare generat de DiscoverEU, Comisia lucrează în permanență la îmbunătățirea inițiativei, pe baza contribuțiilor călătorilor și a principalelor părți interesate. Până în prezent, participanții la prima rundă descriu DiscoverEU ca pe o experiență de învățare valoroasă și incluzivă, contribuind la implicarea civică, la dezvoltarea personală și a unor diverse cunoștințe.

Călătoriile îi stimulează pe tineri, contribuind la dezvoltarea unor competențe esențiale, cum ar fi cunoașterea unor limbi străine și adaptarea și sensibilizarea la aspecte interculturale. Îndârjirea, aptitudinile organizatorice și soluționarea problemelor reprezintă, de asemenea, câștiguri în acest sens. În plus, două treimi dintre participanți au declarat că nu și-ar fi putut finanța permisul de călătorie în absența DiscoverEU. Unii participanți au călătorit pentru prima dată fără părinți sau tutori.

În mai 2018, Comisia a propus includerea DiscoverEU ca parte integrantă a viitorului program Erasmus pentru perioada 2021 – 2027. În măsura în care Parlamentul European și Consiliul își dau acordul, aceasta ar permite ca sute de mii de tineri cu vârsta de 18 ani să beneficieze de această inițiativă în cursul celor șapte ani.


Connecting Europe Express, un tren special, creat în cadrul Anului european al căilor ferate 2021, va pleca din gara Lisabona la 2 septembrie. El va opri în peste 100 de orășele și orașe în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris la 7 octombrie, potrivit comunicatului oficial al Executivului European.

Plecând de la Lisabona și încheindu-și călătoria la Paris, trenul va face o oprire notabilă la Ljubljana, conectând președințiile portugheză, slovenă și franceză ale Consiliului UE.

Trenul va traversa și România, iar acesta se va opri prima oară în gara din București (Nord), urmând apoi în cea din BrașovSibiuCopșa MicăCluj-NapocaOradeaArad și Curtici

Citiți și: Trenul Connecting Europe Express pleacă mâine din gara Lisabona. Va traversa 26 de țări, iar pe 17 septembrie ajunge și în București

Galerie FOTO

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

    

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV Președintele Conferinței de Securitate de la München: România are dreptate. Blocada Rusiei a demonstrat cât de critică este Marea Neagră. NATO trebuie să se concentreze mai mult pe această regiune

Published

on

© MSC / Kuhlmann

Interviu realizat de Robert Lupițu

Blocada navală a Rusiei în Marea Neagră a demonstrat cât de critică este această regiune, iar România are dreptate atunci când solicită ca NATO se concentreze mai mult în această zonă, a declarat președintele Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în contextul organizării, la București, a reuniunii liderilor de la München, o premieră pentru o țară din flancul de sud-est al Alianței.

“NATO trebuie să se concentreze mai mult pe această regiune” și “se orientează deja în această direcție”, a spus Heusgen, în condițiile în care ministrul român de externe Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră. “Aurescu are dreptate”, a precizat președintele Conferinței de Securitate de la München.

Fost ambasador al Germaniei la ONU și fost consilier diplomatic al Angelei Merkel, Christoph Heusgen a vorbit și despre noua abordare a politicii externe și de securitate a Germaniei, explicând rațiunile istorice pentru care Berlinul a încercat să construiască un parteneriat cu Rusia, dar a indicat că acest lucru nu mai este posibil.

“Suntem martorii unui moment de cotitură în istorie. Timp de decenii, Germania a încercat să mențină un parteneriat constructiv cu Rusia. Pentru a înțelege politica germană față de Rusia, trebuie să ne întoarcem în istorie. Trebuie să ne amintim că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost responsabilă pentru moartea a 20 de milioane de oameni care trăiau pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. De asemenea, fără acordul Rusiei, Germania nu ar fi fost reunificată. Așadar, politica germană față de Rusia a fost mult timp influențată de un sentiment de vinovăție și de recunoștință”, a explicat diplomatul german.

Însă, a arătat Heusgen, președintele rus Vladimir Putin “a distrus baza comună pe care am încercat să o construim atunci când a început invazia sa la scară largă în Ucraina și acum “trebuie să fim foarte duri ca răspuns la războiul Rusiei”.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Invazia Rusiei în Ucraina a fost precedată cu câteva zile înainte de Conferința de Securitate de la München. Ați simțit în acel moment, când președintele Zelenski a urcat pe scenă, când cancelarul Scholz, ministrul de externe Baerbock, vicepreședintele Harris sau premierul Johnson au făcut același lucru, că agresiunea militară la scară largă a Rusiei este iminentă, iar diplomația va fi umbrită de război pe continentul european? 

Christoph Heusgen: Am prezis încă de la sfârșitul anului 2021 că Putin ar putea să pornească un război și să invadeze Ucraina. Comunitatea serviciilor de informații era sigură că Putin chiar o va face. Dar când am fost martor la puternica unitate UE și transatlantică la Conferința de Securitate de la München din 18-20 februarie 2022 și la disponibilitatea de a da un răspuns comun și dur la un posibil atac rusesc, am sperat că Putin va fi impresionat de solidaritatea internațională cu Ucraina și se va răzgândi în privința agresării Ucrainei. Dar nu a făcut-o și a mers mai departe cu încălcarea flagrantă a dreptului internațional, creând o breșă civilizațională.

CaleaEuropeană.ro: Ați menționat unitatea transatlantică și pentru mulți experți poziția Germaniei, inclusiv în contextul unei coaliții nou-nouțe, a fost remarcabilă. Discursul Zeitenwende, oprirea North Stream 2, sancțiunile economice și energetice împotriva Rusiei și înaintarea ca viitoare putere militară în Europa. Se prefigurează o nouă politică externă și de securitate germană? Ce înseamnă aceasta pentru Europa și pentru NATO? 

Christoph Heusgen: Cancelarul Scholz, în discursul său în fața parlamentului german la trei zile după invazie, a pronunțat un “Zeitenwende”. Într-adevăr, suntem martorii unui moment de cotitură în istorie. Timp de decenii, Germania a încercat să mențină un parteneriat constructiv cu Rusia. Pentru a înțelege politica germană față de Rusia, trebuie să ne întoarcem în istorie. Trebuie să ne amintim că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost responsabilă pentru moartea a 20 de milioane de oameni care trăiau pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. De asemenea, fără acordul Rusiei, Germania nu ar fi fost reunificată. Așadar, politica germană față de Rusia a fost mult timp influențată de un sentiment de vinovăție și de recunoștință. Mulți din Germania au sperat că am putea duce o politică în care, pe de o parte, să fim un bun partener al NATO, dar pe de altă parte să menținem o relație decentă cu Rusia. Aceasta din urmă a inclus mult comerț, dar și un dialog mai larg între societățile noastre prin așa-numitul dialog de la Petersburg, unde a avut loc un dialog între clasa politică și cea de afaceri, organizațiile neguvernamentale și tineret. Am încercat să construim un parteneriat cu Rusia, dar toate aceste eforturi au eșuat teribil. Putin a distrus baza comună pe care am încercat să o construim. Putin a încălcat fiecare pact internațional și fiecare acord bilateral cu Ucraina atunci când a început invazia sa la scară largă în Ucraina. Putin a distrus toate podurile din spatele său. Acum, trebuie să fim foarte duri ca răspuns la războiul Rusiei. Unii oameni din Germania au probleme în a se adapta la noua realitate, la “Zeitenwende”.

CaleaEuropeană.ro: Deci, dacă înțeleg corect, aceasta va fi o poziție de lungă durată a Germaniei și a Europei în ceea ce privește Rusia?

Christoph Heusgen: Așa cum am spus, Putin a comis o încălcare a civilizației. El a încălcat grav dreptul internațional. Iar noi trebuie să îi răspundem într-un mod foarte clar, apărând ordinea internațională bazată pe reguli, apărând, de asemenea, Ucraina. Și trebuie să îi facem pe Putin și pe gașca sa să răspundă pentru crimele pe care le-au comis, crime de război, crime împotriva umanității și crimă de agresiune. Nu există nicio cale de întoarcere pentru Putin în comunitatea politicienilor respectați și civilizați

CaleaEuropeană.ro: Și am văzut că războiul agresiv al Rusiei în Ucraina a adus schimbări strategice majore în Europa – Suedia și Finlanda sunt aproape membre NATO, Ucraina și Moldova au primit statutul de candidate la UE, Franța este mai implicată în NATO, mai ales în România, Germania are această abordare “Zeitenwende”. Dar războiul costă vieți omenești, amenință infrastructura critică, securitatea alimentară, prețurile la energie care cresc vertiginos și așa mai departe. Aveți în vedere o oboseală de război în materie de sprijin occidental pentru Ucraina sau această abordare “atâta timp cât va fi nevoie” va continua?

Christoph Heusgen: Pe asta se bazează Putin. Putin contează pe oboseala Ucrainei, Putin contează pe faptul că Europa și SUA vor deveni slabe, nu mai sunt gata să plătească pentru apărarea Ucrainei. Putin crede că, la un moment dat, fie vom face presiuni asupra Ucrainei pentru a obține o încetare a focului și un fel de acord de pace pe placul Rusiei. Dar Putin se înșeală. Asta au spus foarte clar reprezentanții ucraineni aici, la reuniunea noastră a liderilor de la Munchen, la București. Ucrainenii sunt hotărâți să își apere țara indiferent de ceea ce face Putin. El a aplatizat deja Mariupol, așa cum a aplatizat Groznîi și Alep. Dar el nu poate distruge determinarea ucrainenilor de a-și apăra țara. Și rămân optimist că Germania, Uniunea Europeană, NATO și partenerii noștri transatlantici vor rămâne alături de poporul ucrainean, în ciuda prețurilor mai mari la alimente și energie, în ciuda unei posibile recesiuni. 

Cred că Germania și comunitatea transatlantică vor trebui să își consolideze chiar și mai mult sprijinul față de Ucraina. Există o cerere pentru o conducere politică care să arate clar care este miza: dacă Putin câștigă acest război, el nu se va opri în Ucraina. El a pus ochii pe alte țări care la un moment dat în istorie au fost părți ale Rusiei, inclusiv Moldova sau țările baltice. Acest lucru înseamnă că atunci când ajutăm la apărarea Ucrainei ne apărăm propria libertate.

CaleaEuropeană.ro: Înțeleg din răspunsul dvs. foarte elaborat că, având în vedere poziția Ucrainei de a-și apăra țara și războiul distructiv al Rusiei în Ucraina, suntem departe de a atinge condițiile pentru discuții politice și de pace?

Christoph Heusgen: În prezent, nu văd așa ceva. În primul rând, trebuie să respectăm ceea ce intenționează să facă poporul și guvernul ucrainean. Înțeleg pe deplin că ucrainenii nu sunt pregătiți să renunțe la teritoriul lor, să cedeze în fața unui dictator care comite crime de război și crime împotriva umanității. În acest moment, văd o posibilitate de negociere doar dacă Rusia este pregătită să dea înapoi teritoriul care, conform dreptului internațional, aparține Ucrainei. De asemenea, ceea ce este foarte important este ca Rusia să plătească despăgubiri și să existe responsabilitate. În acest stadiu, nu văd dacă Rusia este pregătită pentru asta și, prin urmare, mă tem că acest conflict va continua.

CaleaEuropeană.ro: De când a început războiul, s-a pus un accent deosebit pe securitatea la Marea Neagră, o chestiune pentru care România a militat încă de la anexarea Crimeei. Ministrul de externe Aurescu a făcut apel la o listă transatlantică de acțiune pentru importanța regiunii Mării Negre. Cum poate NATO să se concentreze mai bine pe această parte a flancului estic, în Marea Neagră, și ce rol joacă sau ar trebui să joace România în această regiune?

Christoph Heusgen: Aurescu are dreptate. Blocada navală a Rusiei a demonstrat cât de critică este Marea Neagră. NATO trebuie să se concentreze mai mult pe această regiune. Dar NATO se orientează deja în această direcție.  Vor fi mai multe trupe NATO staționate aici. Faptul că reuniunea miniștrilor de externe ai NATO a avut loc la București este o demonstrație că NATO este serioasă, dar și o recunoaștere a rolului pe care România îl joacă ca partener cheie în cadrul Alianței. Și sunt convins că NATO este acolo pentru a rămâne și va rămâne angajat. 

Continue Reading

INTERVIURI

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Germaniei: România se află la “linia de sosire” privind aderarea la Schengen; Lecția care trebuie învățată pe calea cea grea este că nu putem avea încredere în Rusia

Published

on

© Ambasada Germaniei la București

Lecția pe care europenii trebuie să o învețe după peste trei decenii de ani de la reunificarea pașnică a Germaniei este că nu putem avea încredere în Rusia, o lecție care trebuie învățată “pe calea ce grea”, întrucât Moscova nu este un furnizor de energie de încredere și nu este un actor politic de încredere, a declarat ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia aniversării a 32 de ani de la reunificarea Germaniei și a celor 30 de ani de la semnarea Tratatului de cooperare prietenească și parteneriat în Europa dintre Germania și România, marcate anul acesta în contextul războiului rus împotriva Ucrainei, la granițele UE și NATO. În cadrul acestui dialog, diplomatul german și-a exprimat optimismul că România se află la “linia de sosire” cu privire la aderarea la Schengen și că statele membre ale UE ar putea vota în favoarea acestui deziderat până la finalul acestui an. Mai mult, Peer Gebauer a mărturisit că firmele germane din România se plâng de timpul de așteptare la granițe pentru camioanele lor din cauza faptului că România este în Schengen și a afirmat că și-ar fi dorit ca România să fie parte a spațiului de liberă circulație încă de la începutul anului, în condițiile sprijinului furnizat Ucrainei.

Ambasadorul Germaniei în România a vorbit în acest interviu despre lecțiile învățate și cele mai puțin învățate la Berlin și în capitalele europene cu privire la Rusia, despre intensificarea cooperării dintre Germania și România pe plan economic, cultural și în sfera politicii de securitate, despre dreptul fiecărui stat UE de a-și stabili propriul mix energetic, dar și despre importanța extinderii UE pentru a nu lăsa un vid în marea familie politică europeană pe care alții să îl umple.

“O lecție pe care trebuie să o învățăm cu toții pe calea cea mai grea în acest moment este că nu poți avea încredere în Rusia. (…) Rusia reprezintă în aceste zile tot ceea ce noi disprețuim, încălcarea regulilor internaționale, agresiunea, încercarea de a intimida partenerii mai slabi sau presupușii parteneri mai slabi”, a spus ambasadorul german.

El a asigurat că statele membre ale Uniunii Europene rămân unite și puternice în răspunsul lor împotriva războiului cauzat de Rusia, spre “disperarea lui Putin”.

Cu privire la NATO, diplomatul german a afirmat că era în care importanța alianței era pusă sub semnul întrebării s-a încheiat pentru că “alianța de apărare transatlantică este cea mai puternică din lume și asigură că nimeni nu îndrăznește să ne atace în niciun fel”.

Întrebat despre semnalul dat de discursul, de la Praga, al cancelarului german Olaf Scholz privind susținerea aderării României la Schengen, Gebauer a răspuns: “Mesajul cancelarului nostru este unul foarte puternic. El va face eforturi pentru ca România și celelalte două țări să devină parte a spațiului Schengen”.

“Aveți dreptate, ar putea avea loc un vot în Consiliu chiar până la sfârșitul anului. (…) Rămân optimist că suntem cu adevărat la linia de sosire”, a spus ambasadorul Peer Gebauer.

Interviul integral video & text

“Lecția pe care trebuie să o învățăm, pe calea cea grea, este că nu putem avea încredere în Rusia. Rusia reprezintă tot ceea ce noi disprețuim”

CaleaEuropeană.ro: Excelența Voastră, astăzi, în urmă cu 32 de ani, reunificarea Germaniei a devenit realitate după aproape o jumătate de secol, când germanii din est au fost separați de conaționalii lor din vest din cauza logicii “sferelor de influență”. Astăzi, sărbătorim Ziua Unității Germane, un moment de pace, reconciliere și respect pentru democrație, într-un moment de război provocat de Rusia în Ucraina, la granițele UE și NATO. Care sunt lecțiile pe care le-am învățat și pe care nu le-am învățat în ultimele trei decenii?

Dr. Peer Gebauer: Ziua Reunificării Germaniei, Ziua Unității Germane, este într-adevăr un motiv de bucurie pentru noi. După cum ați subliniat pe bună dreptate, a fost o unificare pașnică și suntem mândri astăzi că am realizat acest lucru în pace și unitate – nu numai pentru Germania, ci pentru întreaga Europă. Suntem mai uniți ca niciodată în istoria noastră. Iar când vine vorba de lecțiile învățate sau neînvățate, cred că acești ultimi 30 de ani ne-au arătat, în primul rând, evoluții minunate în Europa, așa cum am subliniat. Unitatea este o mare realizare, iar o lecție cheie pe care am învățat-o este că trebuie să lucrăm împreună, că trebuie să fim uniți și solidari pentru a merge mai departe și pentru a realiza lucruri. Și cred că evoluția în Europa a fost una foarte, foarte pozitivă. Dar aveți dreptate, evoluțiile recente, agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei, ridică întrebări. Am sperat că nu vom mai vedea niciodată un astfel de război pe continentul nostru sau în perimetrul continentului nostru, dar iată că acum suntem aici. Așadar, există lecții care trebuie învățate. Cred că o lecție pe care trebuie să o învățăm cu toții pe calea cea mai grea în acest moment este că nu poți avea încredere în Rusia. Nu este un furnizor de energie de încredere și nu este un actor politic de încredere. Dimpotrivă, Rusia reprezintă în aceste zile tot ceea ce noi disprețuim, încălcarea regulilor internaționale, agresiunea, încercarea de a intimida partenerii mai slabi sau presupuși mai slabi. Desigur, Ucraina se dovedește a fi de fapt mult mai puternică decât spera Rusia. Așadar, acestea sunt lecții pe care trebuie să le învățăm. Dar, din nou, principala lecție a ultimilor 30 de ani este că împreună suntem mai puternici și cred că asta este ceea ce arătăm acum.

“Firmele germane nu vin în România pentru a face un “euro rapid” și apoi să plece din nou. Ele vin aici și rămân, investesc în inimile și mințile oamenilor”

CaleaEuropeană.ro: În aceste circumstanțe extraordinare, marcăm anul acesta și cea de-a 30-a aniversare a Tratatului germano-român privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa. Și s-au întâmplat multe în acest an – o declarație comună semnată de ministerele de externe german și român, vizita președintelui Steinmeier în România, vizita comună a președintelui Iohannis și a cancelarului Scholz împreună cu liderii Franței și Italiei în Ucraina și co-inițiativa Germaniei, României și Franței de a lansa o platformă de sprijin pentru Republica Moldova. Cum ați descrie stadiul relațiilor bilaterale și, dacă există loc pentru o aprofundare viitoare a relațiilor noastre, cum vedeți colaborarea dintre Germania și România în viitor?

Dr. Peer Gebauer: Relațiile noastre bilaterale sunt excelente. Și cred că este corect să spunem că nu au fost niciodată mai bune în trecut. Suntem conectați din punct de vedere politic, economic, cultural în multe aspecte. Din punct de vedere politic, ca parteneri în UE, ca aliați în NATO, ne bazăm unul pe celălalt și beneficiem unul de celălalt. Putem vedea acest lucru în actuala criză, evident, unde Germania și România sunt în legătură foarte directă și cooperează în atât de multe domenii. Ați menționat diferitele vizite de rang înalt pe care le-am văzut în acest an și care subliniază, de asemenea, parteneriatul deosebit. Din punct de vedere economic, cred că este un parteneriat fantastic pentru ambele părți. Există peste 7500 de companii germane active și prezente în România. Germania este, de departe, cel mai mare partener comercial al României. Vin din ce în ce mai multe investiții germane și ceea ce este deosebit de pozitiv este faptul că firmele germane care investesc nu sunt aici pentru a face un “euro rapid” și apoi să plece din nou. Ele vin aici pentru totdeauna și rămân. Ele investesc nu numai în unități de producție, ci și în inimile și mințile oamenilor. Ele se concentrează puternic pe educația duală și pe transferul de know-how. Așadar, acest parteneriat economic este unul foarte, foarte fructuos pentru ambele părți. Din punct de vedere cultural, bineînțeles, suntem legați prin existența istorică a unei minorități germane în România, care a avut o relevanță timp de secole și care are o mare relevanță până în prezent. Și suntem mândri să avem o moștenire germană aici în România, ceea ce s-a tradus, de exemplu, printr-un interes foarte mare pentru învățământul în limba germană. Chiar în ultimele săptămâni am participat la deschiderea a două școli germane, a unor noi campusuri ale acestor școli. Sunt mult mai multe în țară, susținem învățământul german prin diverse programe. Și, bineînțeles, interesul nu doar al etnicilor germani, ci și al românilor pentru învățământul în limba germană este un alt element care ne leagă puternic. În plus, avem o comunitate românească în Germania în continuă creștere, ceea ce subliniază, de asemenea, apropierea dintre cele două țări ale noastre.

Mai sunt și altele? Da, cred că aceste relații bilaterale de care ne bucurăm oferă multe alte domenii în care ne putem intensifica cooperarea. Un element este cu siguranță sfera politicii de securitate, care este evidentă în aceste zile. Suntem deja în linie pentru a verifica unde putem să ne extindem și mai mult cooperarea. În ceea ce privește sectorul economic, există multe posibilități de îmbunătățire și de extindere a cooperării noastre în domeniul transformării ecologice, al transformării economiilor noastre în economii fără emisii de dioxid de carbon, axate pe surse regenerabile. Există un mare potențial pentru cooperarea româno-germană în viitor. Și, de asemenea, din punct de vedere cultural, cred că acest element al minorității germane, al limbii germane aici, în România, oferă multe posibilități de a fi aduse în viitor.

“Rusia nu poate fi percepută drept un partener. Europa este puternică și unită în răspunsul său, spre disperarea lui Putin”

CaleaEuropeană.ro: Pentru că am pregătit terenul cu Ziua Unității Germane, cu provocările cu care ne confruntăm, cu relația importantă dintre România și Germania, aș vrea să revin la războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei. Germania și-a schimbat viziunea asupra Rusiei. De la discursul Zeitenwende al cancelarului Scholz până la decizia de a opri aprobarea Nord Stream 2 și sprijinul oferit Ucrainei. Cu toate acestea, țările occidentale s-au confruntat cu critici din cauza poziției lor conciliante față de Rusia de-a lungul anilor, în ciuda faptului că a fost avertizată de partenerii și aliații săi estici, precum România. Considerați că unitatea și solidaritatea UE față de Ucraina, față de sancțiunile împotriva Rusiei și față de iarna dificilă care ne așteaptă rămân solide ca o stâncă sau că sunt în regres?

Dr. Peer Gebauer: Rămân foarte optimist că Uniunea Europeană nu va eșua și nu se va destrăma. Vom rămâne împreună. Și există un motiv simplu pentru asta. Cred că toată lumea poate vedea că nu poți avea încredere în Rusia. O țară care nu numai că merge mai departe cu această agresiune brutală împotriva unuia dintre vecinii săi, dar care răspândește știri false și pretexte, o țară care amenință în mod deschis lumea cu utilizarea armelor nucleare. Cred că o astfel de țară, Rusia, nu poate fi percepută în niciun fel ca un partener sau ca un partener pe care să îl accepți cumva. Suntem uniți în Europa în ceea ce privește răspunsul nostru. Am fost foarte puternici și uniți în răspunsul nostru, spre disperarea lui Putin, dacă îmi permiteți să spun așa. El a crezut că unitatea europeană pur și simplu nu va exista, că vom discuta doar. Dimpotrivă, este adevărat. Am fost foarte puternici în răspunsul nostru unitar atunci când vine vorba de sancțiuni, atunci când vine vorba de sprijinirea deplină a Ucrainei, de asemenea, cu arme și, desigur, financiar și cu ajutor umanitar. Așadar, această unitate a fost esențială în trecut și va continua. Desigur, vă referiți la faptul că în Europa, în cadrul UE discutăm, discutăm în mod deschis. Aceasta este o marcă înregistrată a Uniunii Europene, bazată pe valori democratice. Nu este vorba de o parte sau de un lider care decide pentru toți ceilalți. Nu, toată lumea are propria voce și această voce poate fi auzită. Și, bineînțeles, atunci când vine vorba de conturarea unei abordări politice, pot exista întotdeauna opinii diferite. Acest lucru este firesc. Nu există un adevăr absolut. Este bine că avem posibilitatea de a vorbi și de a discuta deschis. Și asta este ceea ce facem până acum. Și rămân încrezător că acest lucru nu se va schimba în viitor. Până acum, am reușit întotdeauna să ajungem la termeni comuni, să ajungem la un compromis și să mergem mai departe pe această bază.

Securitate energetică: “Este corect ca fiecare țară să aibă un grad de independență privind tipul de energie pe care se concentrează, regenerabilă, nucleară sau altele”

CaleaEuropeană.ro: Chestiunea solidarității UE are câteva subiecte cheie de abordat, cum ar fi securitatea energetică. Iar acest subiect trebuie abordat din diferite unghiuri – prețurile energiei care au crescut vertiginos, eliminarea dependenței de gazul rusesc, achiziția comună și crearea de rezerve europene de gaz, fiecare stat membru are dreptul de a-și crea propriul mix, energiile regenerabile, disputa privind energia nucleară. Care este abordarea Germaniei în această privință și care ar fi un bun compromis european pentru a trece de această iarnă și pentru a atinge obiectivele pe termen mediu în cadrul RePowerEU?

Dr. Peer Gebauer: Ne confruntăm cu mari provocări. Acest lucru este în mod evident adevărat și este deosebit de adevărat când vine vorba de această iarnă. Costurile în creștere ale energiei reprezintă o povară foarte grea atât pentru gospodării, cât și pentru industrie și companii. De aceea, am decis în cadrul UE să găsim modalități comune de a face față situației. Ați menționat inițiativa RePower EU, care are ca scop reducerea cât mai rapidă a dependenței de aprovizionarea cu combustibili fosili din Rusia către Europa. Există mai multe elemente ale acestei abordări, de la economisirea energiei la diversificarea aprovizionării noastre cu energie și cumpărarea de la alți parteneri, până la concentrarea mai puternică pe energiile regenerabile. Și, bineînțeles, trebuie să luăm măsuri pe termen scurt atunci când vine vorba de creșterea prețurilor la energie. Există o serie de instrumente în discuție în acest moment. De exemplu, plafoanele prețurilor la gaze, care ar proteja consumatorii de plata unor prețuri prea mari și, bineînțeles, va trebui să compensați într-o anumită măsură companiile energetice. Este bine că avem UE ca platformă pentru a discuta aceste elemente. Ați abordat câteva elemente în întrebarea dvs. cu privire la tipul de energie pe care ar trebui să ne concentrăm, fie că este vorba de energie regenerabilă și/sau nucleară și altele. Este un element sau o marcă a UE de a fi unită în diversitate. Avem cu toții un trecut istoric diferit și, bineînțeles, abordări diferite față de anumite aspecte și, de aceea, este corect să lăsăm fiecare țară să aibă un anumit grad de independență în ceea ce privește modul în care trebuie să avanseze. Ca să vă dau un exemplu, în Germania, am decis de ceva timp să renunțăm la energia nucleară. Știu că multe țări din Europa văd acest lucru diferit. Așa stau lucrurile. Nu cred că trebuie să ascundem aceste diferențe de abordare. Ne-am stabilit cursul abordării noastre, ne retragem din energia nucleară, în ciuda faptului că centralele noastre nucleare vor funcționa potențial un pic mai mult decât se așteptau, nu le vom opri până la sfârșitul anului, ci le vom face să funcționeze cu câteva luni mai mult. Dar, din nou, cursul a fost stabilit. Și, în cele din urmă, acest amestec de abordări, inclusiv în cadrul UE, este cel care ne face puternici.

“NATO – alianța de apărare transatlantică care este cea mai puternică din lume și care asigură că nimeni nu îndrăznește să ne atace în niciun fel”

CaleaEuropeană.ro: Dacă vorbim despre securitatea energetică, trebuie să vorbim despre securitate în ansamblu și aș vrea să trec puțin la NATO. Sub aceeași imagine a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina, unitatea euro-atlantică are aceeași importanță și Germania a dovedit acest lucru prin trimiterea de avioane de luptă și personal militar la Misiunea de Poliție Aeriană a NATO în România și la Marea Neagră. Cum vede Germania prezența NATO în Marea Neagră și dacă intenționează să își intensifice cooperarea cu România în domeniul apărării, atât sub umbrela NATO, cât și sub cea a UE?

Dr. Peer Gebauer: Suntem cu toții foarte, foarte bucuroși să avem NATO, mai ales în aceste zile. În urmă cu câțiva ani, a existat o discuție privind relevanța NATO. Mai avem nevoie de el? Trebuie să își schimbe complet abordarea? Iar acum știm și apreciem faptul că îl avem așa cum este, ca o alianță de apărare transatlantică care este cea mai puternică din lume și care se asigură că nimeni nu îndrăznește să ne atace în niciun fel. Și este grozav să avem România ca partener în acest efort pentru Germania. Concentrarea sporită pe flancul estic, pe flancul sud-estic, pe regiunea Mării Negre, este, pe fondul acestei agresiuni rusești, o necesitate foarte, foarte mare. Acest lucru nu este contestat în Europa și în NATO. Și de aceea NATO a decis, în urma acestui război, să își consolideze prezența în Flancul de sud-est, în Flancul estic, cu noi grupuri de luptă care vor fi înființate în toate țările NATO limitrofe, inclusiv în România. Sunt foarte bucuros și mândru că Germania a contribuit la securizarea flancului sud-estic prin trimiterea de Eurofighter în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană din primăvara acestui an. Iar noi, Germania, am avansat, de asemenea, în creșterea prezenței noastre de-a lungul frontierei, frontiera de est a teritoriului aliat. Conducem un grup tactic în Lituania. Vom avea o amprentă puternică în noul grup tactic care va fi înființat în Slovacia și am fost prezenți în România. Așadar, există diverse părți în care noi ne facem partea noastră și alți parteneri NATO își fac partea lor. În ceea ce privește cooperarea bilaterală dintre Germania și România, cred că există mult loc pentru creșterea cooperării în domeniul securității, atunci când vine vorba de achiziția sau producția de arme. Este un element cheie pentru suveranitatea europeană în acest sens. În Europa, nu aș spune că suferim, dar este o chestiune de fapt că avem mult prea multe sisteme de arme diferite, ceea ce îngreunează în momente de criză interacțiunea și legătura. Prin urmare, am decis în cadrul UE să reducem numărul de sisteme de arme și să ne concentrăm pe producerea de noi sisteme comune pentru viitor. Și cred că, în această privință, Germania și România sunt parteneri naturali și aș fi foarte bucuros să îmi fac și eu partea mea pentru a duce proiectele mai departe. Există câteva elemente ale acestei cooperări în curs de pregătire, care nu vor fi discutate încă aici, dar este ceva în care mergem puternic înainte.

“Extinderea UE către Balcanii de Vest, Ucraina și Republica Moldova: Nu putem lăsa goluri în familia europeană, un vid pe care alții să-l umple în detrimentul nostru”

CaleaEuropeană.ro: Am văzut cu toții discursul pe care cancelarul german Olaf Scholz l-a ținut la Praga în luna august. Eu personal l-am numit primul său discurs important despre viitorul Europei de la preluarea mandatului. Două subiecte importante ne-au traversat interesul – extinderea UE și aderarea la Schengen pentru România, Bulgaria și Croația.

Mai întâi, despre extindere. Atât Germania, cât și România susțin acest lucru. Când toată lumea vorbea doar despre Ucraina, ceea ce părea corect având în vedere contextul, Berlinul și Bucureștiul pledau și pentru cauza europeană a Republicii Moldova, a Georgiei și a Balcanilor de Vest. Dar în discursul său, cancelarul Scholz a vorbit despre o UE geopolitică, inclusiv din perspectiva comunității politice propuse de președintele Macron, și a menționat și ideea de a reforma dreptul de veto și tratatele în ceea ce privește extinderea. Prin urmare: cum putem construi într-o zi o Uniune Europeană geopolitică cu 36 de națiuni, în timp ce vom avea nevoie și de o reformă a tratatului, un subiect care acum, împreună cu dreptul de veto, este încă o cutie a Pandorei?

Dr. Peer Gebauer: Ați descris pe bună dreptate faptul că există o provocare în a ne asigura că o Uniune Europeană extinsă este în continuare capabilă să acționeze în mod decisiv. Și, desigur, acest lucru indică problema votului majoritar, a necesității unanimității sau a posibilității de a utiliza votul cu majoritate calificată, pe care îl avem în anumite domenii. Așadar, întrebarea este unde putem extinde utilizarea majorității calificate. În primul rând, da, extinderea este un element cheie atunci când vine vorba de UE și suntem pe deplin de acord cu România și cu guvernul român în ceea ce privește necesitatea de a oferi nu numai Balcanilor de Vest o perspectivă europeană clară, ci și celor trei țări din Parteneriatul Estic: Ucraina, Republica Moldova și, de asemenea, Georgia. Sunt foarte bucuros că împreună, în cadrul UE, am reușit să clarificăm faptul că acum Ucraina și Republica Moldova sunt candidate, iar Georgia se află la scurt timp în urma lor și ea se îndreaptă în această direcție. Nu putem lăsa goluri în familia europeană. Nu putem lăsa un vid pe care alții să îl umple, ceea ce ar fi în detrimentul nostru și al UE în general. Și de aceea este important să mergem înainte acolo. Mă bucur că, de exemplu, am rezolvat problema cu Albania și Macedonia de Nord și am putut să mergem mai departe cu începerea negocierilor de aderare cu acestea. În ceea ce privește Ucraina și Republica Moldova, aveți dreptate. Este, de asemenea, un mesaj puternic care a fost transmis atât de România, cât și de Germania. Și da, trebuie să găsim modalități de a face față faptului că o UE mai mare are nevoie de proceduri decizionale mai eficiente. O serie de propuneri sunt pe masă și în urma Conferinței privind viitorul Europei, care a inclus publicul din toate statele membre ale Uniunii Europene. Și cred că vom găsi căi de progres. Este delicat, deoarece, desigur, o Uniune mai largă, mai mare și mai extinsă înseamnă că o țară individuală este mai mică în comparație cu întregul grup. Este firesc ca fiecare stat membru al Uniunii Europene să aibă un mare interes ca vocea sa să fie în continuare auzită. Dar vom reuși să găsim modalități prin care să ne asigurăm că această Uniune este în același timp puternică, dar și reprezentativă pentru fiecare țară în parte, cu toate acestea.

Aderarea României la Schengen: “Un vot ar putea fi dat până la finalul anului. Rămân optimist că suntem cu adevărat la linia de sosire”

CaleaEuropeană.ro: În al doilea rând, despre Schengen. Cancelarul Scholz a spus că România, Bulgaria și Croația îndeplinesc toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen. Acest lucru a fost văzut ca un progres major și un semnal că un vot politic în Consiliu ar putea avea loc în curând, poate până la sfârșitul anului. Ne aflăm pe o linie de sosire ireversibilă sau partenerii noștri din UE încă mai așteaptă evoluția reformelor judiciare?

Dr. Peer Gebauer: Pentru a începe cu reforma judiciară, cred că aceasta este o necesitate evidentă. Și este clar în interesul României să avanseze în acest sens. Și știu că Guvernul depune multe eforturi pentru reforma judiciară. Îi încurajăm pe prietenii și partenerii noștri români să avanseze cu ambiție în această privință. Un sistem judiciar fiabil și demn de încredere este esențial pentru toată lumea: pentru societăți, pentru economie și, desigur, și din punct de vedere politic. De aceea, încurajăm, din nou, fiecare pas ambițios în această privință. Și, dacă îmi permiteți să spun acest lucru, este, de asemenea, un efort care nu se termină niciodată. Nici în România și nici în alte țări. Și nici în Germania. Întotdeauna trebuie să lucrăm în mod constant pentru a ne asigura că avem un sistem judiciar funcțional și instituții funcționale în toate domeniile guvernului și statului. Deci acesta va fi un efort continuu care va urma. Dar, oricum, este un lucru care este abordat chiar acum în România, iar când vine vorba de Schengen, cred că mesajul cancelarului nostru, pe care l-ați citat, într-adevăr, este unul foarte puternic. El va face eforturi pentru ca România și celelalte două țări să devină parte a spațiului Schengen. Acesta este foarte, foarte important, cred că este un mesaj foarte puternic. Cum se va traduce acest lucru în procedură? Aveți dreptate, ar putea avea loc un vot în Consiliu chiar până la sfârșitul anului.

Nu este ușor pentru mine, din această poziție, să determin cu exactitate cum votează alte țări, dar cred că mesajul nostru a fost unul foarte puternic din partea unui stat membru important. Un stat membru care, în trecut, poate că nu și-a exprimat în mod explicit sprijinul. Deci, în acest sens, cred că este o veste bună pentru România. Și rămân optimist că suntem cu adevărat la linia de sosire. Dar, din nou, nu pot să văd viitorul pentru a vă spune exact cum va fi.

“Nu există nicio vizită la o companie germană unde nu mi se spune că lucrurile ar merge mai bine dacă România ar fi în Schengen/ Din punct de vedere al sprijinului pentru Ucraina, ar fi fost mai bine să avem România în Schengen”

CaleaEuropeană.ro: La începutul interviului nostru ați vorbit despre puternica relație economică și parteneriatul care există între Germania și România. Aderarea la Schengen ar veni într-un moment în care acțiunea României s-a dovedit a fi crucială pentru securitatea alimentară și sprijinul umanitar acordat Ucrainei și ucrainenilor. Dar ar stimula, de asemenea, în mod semnificativ economia și circulația mărfurilor pe piața unică. Considerați că relațiile economice dintre România și Germania se vor îmbunătăți și aprofunda după aderarea României la Schengen?

Dr. Peer Gebauer: Cu siguranță, da! Aderarea României la Schengen ar stimula cu siguranță relațiile economice deja excelente dintre cele două țări. Aproape că nu există nicio vizită pe care o fac la un sediu al unei companii germane undeva, de cele mai multe ori în Transilvania, unde directorii generali să nu-mi spună: Ascultați, dacă România ar fi în Schengen, lucrurile ar fi și mai bune pentru noi în ceea ce privește faptul că mașinile și camioanele noastre nu ar mai trebui să aștepte la graniță pentru a fi lăsate să intre în spațiul Schengen. Deci, cu siguranță, acest lucru ar avea un efect economic extrem de pozitiv și ar îmbunătăți și mai mult calitatea și valoarea României ca loc de amplasare pentru industrie, atât din Germania, cât și din alte țări din Europa. Doar un cuvânt despre ceea ce ați spus, pentru că vreau doar să subliniez, într-adevăr, faptul că România a fost super constructivă și importantă în cadrul sprijinului acordat Ucrainei. Fiind statul membru al UE cu cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina din punct de vedere geografic, România joacă un rol crucial atunci când vine vorba de acordarea de ajutor umanitar Ucrainei, atunci când vine vorba de a ajuta Ucraina să își exporte cerealele, atunci când vine vorba, de exemplu, la începutul crizei, de a primi refugiați din Ucraina. În toate aceste domenii, România a fost acolo ca un partener extrem de fiabil și suntem foarte recunoscători guvernului român și poporului român pentru că au livrat atunci când a fost cea mai mare nevoie. Și, bineînțeles, tot din acest punct de vedere, ar fi fost mai bine să avem aderarea României la Schengen încă de la începutul anului. Dar, din nou, România s-a descurcat foarte bine. Și, personal, m-aș bucura să văd România în Schengen.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU | Ministrul Ana Revenco: Hub-ul european de securitate de la Chișinău va lărgi spațiul de securitate al UE și va cuprinde și R. Moldova

Published

on

© Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova/ Facebook

Interviu realizat de Robert Lupițu și editat de Andreea Radu

Prin participarea Republicii Moldova la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al UE, această țară a devenit producător de securitate pentru spațiul european și formează împreună cu alte state membre o „adevărată centură de securitate” la frontiera estică a Uniunii Europene, a declarat Ana Revenco, ministrul afacerilor interne din Republica Moldova, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro în care a subliniat că Centrul de sprijin al UE pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor va lărgi spațiul de securitate european și va cuprinde și Republica Moldova.

“Prin acest pas că am reușit în doar două luni să ancorăm componenta de securitate a Uniunii Europene, dar la hotarul extern al Uniunii Europene și aceasta este o noutate cu certitudine fără precedent, iar de aici începe o nouă abordare a strategiei de securitate a Uniunii Europene”, a spus Revenco, după ce împreună cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a lansat luni, la Praga, un hub de securitate al UE cu sediul în Republica Moldova.

CaleaEuropeană.ro: Ce înseamnă pentru Republica Moldova să participe în premieră la o reuniune JAI, la scurt timp după ce a devenit stat candidat la UE?

Ana Revenco: Prin participarea țării noastre alături de decidenții europeni în domeniul afacerilor interne, Republica Moldova devine practic producător de securitate pentru spațiul european și formează împreună cu alte state membre o adevărată centură de securitate la frontiera estică a Uniunii Europene, practic la frontiera cu războiul. Astăzi, Republica Moldova alături de statele UE, împreună cu Ucraina, a discutat oportunitățile și nevoile de dezvoltare ale unor mecanisme noi de protecție, care să crească reziliența ecosistemului de securitate european, în condițiile în care sporesc amenințările și riscurile generate de războiul din Ucraina. Corespunzător, miniștrii au pus în discuție mai multe oportunități, mai multe opțiuni de mecanisme, inclusiv conducătorii agențiilor de securitate și afaceri interne în Europa, pe mai multe paliere necesare pentru securitatea internă, precum traficul ilegal de arme de foc, traficul de ființe umane, falsul de acte, spălarea de bani, amenințări hibride, traficul de droguri și multe alte riscuri. Printre aceste măsuri se numără și înființarea la Chișinău a unui hub european de securitate al afacerilor interne și managementul de frontiere, care practic va lărgi spațiul de securitate european și va cuprinde și Republica Moldova.

CaleaEuropeană.ro: Cum a reușit Republica Moldova ca într-un timp atât de scurt să convingă UE de necesitatea unui astfel de hub? Care va fi rolul lui în asigurarea „centurii de securitate” pe care ați menționat-o?

Ana Revenco: Chiar de la începutul războiului, fiind la frontieră cu războiul, noi am sesizat o serie de riscuri și amenințări de o amploare care depășește dimensiunea națională și cu certitudine vizează nevoile de securitate ale întregului continent. Noi suntem o țară mică cu oameni cu inimă mare și cu specialiști de clasa întâi, dar pentru a face față amenințărilor și pericolelor de o astfel de dimensiune este necesară o abordare mult mai amplă, o abordare și o forță comună. Exact despre aceste amenințări complexe și despre nevoia de a aborda la fel de complex aceste abordări, am vorbit cu doamna comisar european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în cadrul vizitei sale la Chișinău acum două luni. Am vorbit despre modalitățile prin care am putea promova în termeni cât mai rapizi pentru că amenințările se materializează destul de rapid. Iată că doar după două luni lansăm aici, în Praga, la această reuniune a miniștrilor de interne acest hub. Cu certitudine suntem susținuți în această propunere de către două persoane foarte importante: doamna comisar și ministrul de interne ceh, care a făcut posibilă punerea pe agendă a acestui concept. Statele membre și-au exprimat susținerea pentru că toți  înțelegem care este pericolul pe durată nu doar scurtă, dar și lungă, de criminalitate transfrontalieră, care cu regret se regrupează acum în contextul unui război la frontieră. Eu văd prin acest pas că am reușit în doar două luni să ancorăm componenta de securitate a Uniunii Europene, dar la hotarul extern al Uniunii Europene și aceasta este o noutate cu certitudine fără precedent, iar de aici începe o nouă abordare a strategiei de securitate a Uniunii Europene.

CaleaEuropeană.ro: Astăzi a avut loc și prima reuniune a hub-ului. Cine se află în componența sa și care au fost principalele concluzii?

Ana Revenco: Astăzi, prima ședință s-a desfășurat într-o formă virtuală, dar în viitor noi vorbim despre un punct unic, un hub care ar însemna că din Chișinău delegații ale multor state membre UE, dar și reprezentanți ai agențiilor de securitate europene vor lucra împreună sub același acoperiș în Chișinău, muncind pentru un continent. Se va munci pe domeniile de reducere a amenințărilor și riscurilor pentru securitatea europeană, obiectivele fiind schimbul de informații, acțiuni coordonate, prioritizarea intervențiilor și sper ca într-un viitor foarte apropiat să ne dezvoltăm conceputul pentru a include și cooperarea judiciară. Astăzi, au participat, la prima ședință, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai agenției europene FRONTEX, EUROPOL, delegații ale mai multor state, precum România, Olanda, Spania, Franța, Germania, Slovacia. Subiectul cel mai mult discutat astăzi a fost riscul traficului de arme și muniții. S-a muncit la nivel de experți, iar printre soluțiile identificate imediat pot menționa mecanisme identificate de finanțare rapidă pe platforma EUROPOL și deja au fost stabiliți și partenerii, precum Spania și România, care ne vor permite să creștem capabilitățile. Asta ar însemna să ne apropie de standardele europene. Printre concluziile ședinței de astăzi se regăsește și o astfel de propunere făcută Republicii Moldova și cu certitudine acceptată. De astăzi înainte Republica Moldova o să fie invitată și va participa pentru prima dată la Joint Action Day, care desigur că va deschide oportunități pentru dezvoltare, ne va apropia la modul practic de familia afacerilor interne europene, acționând coordonat, în același timp și spațiu împreună cu toate statele membre. Celelalte ședințe deja sunt preconizate pentru lunile care urmează, pentru luna august, pentru luna septembrie și vor fi dedicate subiectului traficului de persoane, dar și criminalitatea cibernetică și securitatea cibernetică.

CaleaEuropeană.ro: Va facilita existența acestui hub viitoarele negocieri de aderare cu UE pe tema domeniului justiție și afaceri interne?

Ana Revenco: Categoric, prin acest hub ne vom apropia de instrumentele europene. Ne vom apropia la modul practic prin misiuni, prin platforme, prin conlucrare, prin acțiuni comune. Acestea ne vor apropia de tot ceea ce astăzi înseamnă afacerile interne ale Uniunii Europene. Asta înseamnă încredere, înseamnă cunoștință și capabilități, care vor fi consolidate cu fiecare zi de astăzi încolo și vot face astfel încât domeniul securității publice, domeniul afacerilor interne să înceapă să funcționeze conform modelelor, așteptărilor împărtășite pe deplin în sistemul afacerilor interne al Uniunii Europene. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

ROMÂNIA12 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.14 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA14 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE15 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN15 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO2 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO2 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending