Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Adina Vălean s-a întâlnit cu miniștrii transporturilor din România și alte țări est-europene privind ”obiecțiile” lor față de ”Pachetul Mobilitate”

Published

on

© Adina Vălean/ Facebook

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a avut marți, la Bruxelles, o întrevedere cu miniștrii  transporturilor din România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Cipru, cu care a discutat despre anumite prevederi ale Pachetului Mobilitate.

”Am avut o întâlnire cu ei (n.r. – miniștrii transporturilor), în care le-am ascultat obiecțiile și am hotărât ce pași următori pot fi făcuți pentru o evaluare obiectivă, bazată pe date, a situației invocate de ei”, a scris Vălean, după întrevedere, pe Facebook.

Țările menționate consideră că anumite prevederi ale Pachetului de mobilitate au un impact negativ din punct de vedere economic și de mediu.

Propusă de Comisia Europeană în mai 2017, reforma condiţiilor de lucru ale transportatorilor a dat naştere unei dispute politice pe fondul unei concurenţe puternice într-un sector sensibil.

Pe de o parte, Franța, Germania și țările Benelex susţin aplicarea unei legislaţii stricte pentru a contracara dumping-ul social, în timp ce ţările din Europa de Est (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia şi Lituania) pledează pentru o viziune mai suplă, reproșând un protecționism ascuns și încălcarea liberei circulații.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Germania, criticată de comisarii europeni din partea Franței și Italiei pentru că se opune emiterii de “coronabonduri”

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

Comisarii europeni Thierry Breton (Franța) și Paolo Gentiloni (Italia) au pledat luni pentru recurgerea la un împrumut european cu scopul de a face faţă crizei coronavirusului într-un articol de opinie publicat în ziare din Franţa şi din Germania, în care guvernul german este criticat pentru că se opune emiterii de coronabonduri.

Fără a numi direct Germania, comisarul european pentru piaţa internă Thierry Breton şi cel pentru economie, Paolo Gentiloni, cer celor 27 de state membre ale UE – într-un editorial publicat în ziarele Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Le Monde – să-şi demonstreze “solidaritatea” creând un fond european finanţat prin impozite şi capabil să emită obligaţiuni pe termen lung, relatează AFP, potrivit Agerpres.

În plus, Breton şi Gentiloni vor ca ideea lor să fie complementară planului Marshall european promis de Ursula von der Leyen prin bugetul UE pentru perioada 2021-2027, cu scopul de a relansa economia după criză.

Potrivit celor doi comisari, sumele vehiculate sunt de o asemenea factură încât UE are nevoie de un al “patrulea pilon” în plus faţă de celelalte trei constituie prin fondul de ajutor MES (Mecanismul European de Stabilitate), Banca Europeană de Investiţii şi iniţiativa pe termen scurt a UE pentru a garanta planurile privind şomajul parţial în statele membre.

Unele state europene, între care Franţa şi Italia, au cerut recent Germaniei şi altor ţări din nordul Europei mutualizarea anumitor datorii pe fondul consecinţelor economice ale pandemiei. În context, președintele francez Emmanuel Macron a transmis indirect Germaniei și Olandei că dacă un minim de solidaritate nu va fi arătat țărilor care au nevoie “ atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun”. De asemenea, premierul italian Giuseppe Conte a calificat “coronabondurile” drept ”European recovery bonds” (obligaţiuni europene pentru relansare şi reconstrucţie), pe care le consideră a fi necesare pentru ”a finanţa eforturile extraordinare pe care Europa va trebui să le desfăşoare pentru a-şi reconstrui ţesutul economic şi social”.

Această mutualizare, sub forma de coronabonduri, este respinsă ferm de Germania, Olanda şi alte ţări din nord, care sunt mai riguroase din punct de vedere bugetar și care au abordat aceeași poziție și în cursul crizei financiare din 2008.

Un lucru este sigur, “timpul presează” şi “trebuie să fim creativi”, avertizează Thierry Breton și Paolo Gentiloni în articolul de opinie publicat în ajunul unei reuniuni a miniştrilor de finanţe UE care intenţionează să abordeze – în cadrul unei videoconferinţe programată pentru marți – mijloacele financiare de luptă împotriva pandemiei.

De altfel, luni este ziua editorialelor pe plan european privind salvarea economiei europene.

Pandemia COVID-19 este cea mai mare provocare de sănătate publică, socială și economică cu care țările europene se confruntă de la crearea Uniunii Europene încoace, au scris miniștrii germani de externe și de finanțe, Heiko Maas și Olaf Scholz, într-un editorial comun semnat luni în mai multe publicații europene din Franța, Italia, Spania, Portugalia și Grecia. Potrivit acestora, Guvernul german va susține un pachet european de răspuns la criză pe scheletul Mecanismului european de stabilitate, însă care să nu cuprindă instituirea unei noi troici europene pe modelul crizei financiare din 2008 și care să nu presupună emitarea de obligațiuni, așa numitele “eurobonduri”. 

În paralel, într-un alt editorial, preşedintele Adunării Naţionale a Franţei, Richard Ferrand, şi președintele Bundestagului german, Wolfgang Schäuble, pledează pentru “mai multă solidaritate şi integrare financiară” în Europa în faţa crizei coronavirusului. “Putem şi trebuie astfel să mobilizăm şi să extindem cu toată flexibilitatea necesară bugetul european şi cadrul financiar multianual (CFM) şi ansamblul fondurilor structurale, regionale şi sociale”, şi, de asemenea, “Banca Europeană de Investiţii”, precum şi “Mecanismul european de stabilitate”, spun cei doi lideri ai parlamentarelor de la Paris și Berlin.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au decis la 26 martie să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19, iar un răspuns ar putea fi formulat marți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj pentru cetățenii europeni: ”Europa stă acum în picioare. Solidaritatea este contagioasă și este în centrul Uniunii noastre”

Published

on

© European Parliament

Ultimele săptămâni au pus la grea încercare liderii instituțiilor europene pentru a veni cu un răspuns rapid în vederea atenuării crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Cu un start greu, într-o situație fără precedent, Europa a fost inițial orbită de un inamic necunoscut și de o criză de proporții și viteză fără precedent.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene a scris un editorial dedicat cetățenilor Europei pentru a înțelege demersurile luate în ultima lună de liderii europeni, dar și pentru a insufla încredere și a cere continuitatea solidarității europene. 

”Europa stă acum în picioare. Această solidaritate este contagioasă și este în centrul Uniunii noastre. Datorită acestui impuls, Europa cea adevărată a revenit”, a scris președinta Executivului European.

Ursula von der Leyen explică tot ce au realizat instituțiile europene în ultimele săptămâni ca să atenueze criza din fiecare stat membru care este afectat de pandemie: Regulile pentru oferirea ajutoarelor de stat au devenit mai flexibile ca niciodată. Regulile bugetare sunt mai relaxate pentru a permite cheltuielilor naționale și ale UE să se deplaseze rapid. 

”Acest lucru a ajutat instituțiile UE și statele membre să ridice 2,8 trilioane de euro pentru a lupta împotriva crizei – cel mai puternic răspuns oriunde în lume.”

Săptămâna aceasta a fost propusă o nouă schemă numită SURE pentru a ne asigura că oamenii își pot păstra locurile de muncă și veniturile lor, precum și pentru a ne asigura că întreprinderile pot rămâne la plutire în timp ce hibernăm.

Schema va oferi 100 de miliarde de euro pentru a ajuta guvernele și să sprijine companiile și angajații independenți. 

Și pentru a intensifica salvarea de vieți, banii rămași în bugetul acestui an au fost transformați într-un instrument de urgență pentru a ajuta securizarea echipamentelor medicale vitale și pentru a îmbunătăți testarea: ”Acest lucru reflectă faptul că în această criză nu pot exista jumătăți de măsură.”

”Miliarde și trilioane cheltuite astăzi pentru a preveni un dezastru mai mare reprezintă o investiție în protecția noastră viitoare și vor lega generațiile”.

Acesta este motivul pentru care banii din bugetul nostru următor trebuie investiți într-un mod inteligent și durabil. Acesta trebuie să contribuie la păstrarea a ceea ce ne este drag și să reînnoiască sentimentul de apartenență dintre națiunile Europei.

Și în mod crucial trebuie să investim strategic în viitorul nostru, de exemplu în cercetare inovatoare, pentru infrastructura digitală, pentru energie curată, pentru o economie circulară inteligentă, pentru sistemele de transport ale viitorului. Un plan Marshall de această natură va ajuta la construirea unei Europe mai moderne, durabile și mai rezistente.

”Și acest efort enorm, această nouă Europă, va avea nevoie de un lucru mai mult decât de oricare altul: Oamenii Europei trebuie să își dorească un viitor comun în care să ne sprijinim unul pentru celălalt.”

Viitorul Europei înseamnă medicii polonezi care pleacă în Italia să își ajute colegii în nevoie. Cehii trimit 10.000 de măști în Spania și în alte părți. Avioanele care transportă pacienți din Nordul Italiei spre Estul Germaniei sau trenurile care duc oamenii peste granițe pentru a fi tratați în paturi de terapie intensivă gratuită.

Bulgarii sunt cei care trimit echipamente de protecție austriecilor și austriecii care trimit măști în Italia. Este primul stoc comun european de echipamente medicale, sau aparatele respiratorii și kiturile de testare achiziționate împreună de aproape fiecare țară, din România în Portugalia, care trebuie trimise în Spania, Italia și în alte părți.

Citiți și:Parlamentul European: Zece lucruri pe care le face Uniunea Europeană pentru a lupta împotriva coronavirusului și pentru solidaritatea între europeni

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Scrisoare comună: Franța, Italia, Spania și Germania îi solicită comisarului european, Adina Vălean, sprijin suplimentar în sectorul transportului aerian și terestru 

Published

on

©audiovisual.ec.europa.eu

Secretarul de stat francez pentru transport Jean-Baptiste Djebbari a trimis comisarului european pentru transporturi, Adina Vălean, o scrisoare semnată de Franța, Germania, Italia și Spania, prin care i se solicită garanția unei bune funcționări a sistemului de transport și sprijin suplimentar, în contextul crizei provacate de COVID-19. 

“Împreună cu omologii mei german, italian şi spaniol, cer Comisiei Europene să îşi dubleze eforturile pentru: garantarea continuităţii fluxului de mărfuri, protejarea companiilor noastre, în special în sectorul aviaţiei (şi) mobilizarea finanţărilor europene pentru operatorii transportului feroviar de marfă”, a scris pe Twitter Djebbari.


Sectorul transportului, ca toate celelalte sectoare ale economiei europene, este grav afectat pe fondul pandemiei de COVID-19.

Însă, Executivul European a luat deja măsuri pentru a atenua efectele crizei actuale. Astfel, au fost create ”culoare verzi” pentru ca transportul de echipamente medicale și alimente esențiale să nu fie afectat în această perioadă. Adina Vălean a solicitat acest lucru la scurt timp după ce mai multe state membre au începus să își închidă granițele în contextul pandemiei.

De asemenea, Comisia Europeană a venit în ajutorul companiilor aeriene. Parlamentul Europea și Consiliului Uniunii Europene au votat pentru amendamentul Comisiei Europene care doreșe suspendarea până la 24 octombrie 2020 cerințele privind sloturile aeroportuare care obligă companiile aeriene să utilizeze cel puțin 80% din sloturile care le-au fost alocate pentru decolare și aterizare pentru a le putea păstra în anul următor.

Derogarea adoptată de Consiliu  este menită să ajute transportatorii aerieni să facă față scăderii drastice a traficului aerian cauzate de criza provocată de coronavirus.

 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending