Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Corina Crețu: ,,Am realizat Platforma de Date Deschise privind situația Fondurilor Structurale si de Investiții din România pentru o mai bună transparență”. România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde de EURO

Published

on

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu a anunțat printr-un mesaj pe pagina sa oficială de Facebook, că alături de echipa ei a îmbunătățit Portalul privind Fondurilor Structurale si de Investiții pentru perioada 2014-2020 ,,pentru o mai bună transparență”.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Fiecare cetățean poate urmări evoluția din fiecare țară a Fondurilor Structurale si de Investiții pentru perioada 2014-2020. România, prin intermediul a 8 programe naționale, beneficiază de finanțare ESIF de 30,8 miliarde EURO, reprezentând o medie de 1 548 de euro pe persoană în perioada 2014-2020. Acest portal include vizualizări privind planificarea și implementarea fondurilor disponibile, plățile UE către România și realizările la nivel de țară. Puteți explora în continuare programele Fondurilor ESI ale țării în secțiunea “Programms”, în care sunt enumerate și programele inter-regionale relevante pentru România, potrivit unui raport realizat de Comisia Europeană.

ESIF: Fondurile Structurale și de Investiții Europene reprezintă Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru zona maritimă și pescuit. Mai multe informații despre Fondurile Structurale și de Investiții Europene.

Situația tuturor programelor din România poate fi accesată pe site-ul oficial al Comisiei Europene.

 

 

Foto: European Comission

COMISIA EUROPEANA

Pregătirea pentru Brexit: Comisia Europeană adoptă două propuneri vizând atenuarea impactului asupra pescuitului în UE în situația unui Brexit fără acord

Published

on

Având în vedere continua incertitudine din Regatul Unit cu privire la ratificarea acordului de retragere, Comisia a adoptat astăzi două propuneri legislative menite să contribuie la atenuarea impactului semnificativ pe care l-ar avea un Brexit fără acord asupra pescuitului în UE, se arată într-un comunicat publicat de aceasta.

Aceste propuneri fac parte din activitățile continue desfășurate de Comisie în vederea pregătirii pentru situația unui Brexit fără acord și a realizării de planuri de acțiune în acest sens și vor contribui la asigurarea unei abordări coordonate la nivelul UE într-un astfel de scenariu.

Prima propunere vizează posibilitatea pentru pescarii și operatorii din statele membre ale UE să primească compensații din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime pentru încetarea temporară a activităților de pescuit. Ele vor contribui la atenuarea parțială a impactului în cazul în care un Brexit fără acord ar duce la închiderea bruscă a apelor Regatului Unit pentru navele de pescuit din UE.

A doua propunere modifică Regulamentul privind gestionarea sustenabilă a flotei externe. Scopul acestei propuneri este de a asigura faptul că UE este în măsură să acorde navelor din Regatul Unit acces în apele UE până la sfârșitul anului 2019, cu condiția ca și navelor UE să li se acorde acces reciproc în apele Regatului Unit. Propunerea prevede, de asemenea, o procedură simplificată de autorizare a navelor Regatului Unit pentru a pescui în apele UE și a navelor UE pentru a pescui în apele Regatului Unit – în cazul în care Regatul Unit ar acorda accesul necesar. Această propunere se limitează la anul 2019 și se bazează pe acordul din 17 și 18 decembrie 2018 al Consiliului Agricultură și Pescuit privind posibilitățile de pescuit pentru 2019. 

Aceste măsuri de pregătire nu diminuează impactul de ansamblu al unui Brexit fără acord și nu reinstituie, în niciun fel, toate beneficiile conferite de apartenența la UE sau termenii unei posibile perioade de tranziție, astfel cum se prevede în acordul de retragere. Ele sunt limitate la aceste domenii specifice în cazul cărora protejarea intereselor vitale ale UE este absolut necesară, iar simpla existență a unor măsuri de pregătire nu este suficientă. Ca regulă generală, măsurile vor avea un caracter temporar, un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de către UE. 

În perioada următoare, Comisia va conlucra cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a asigura adoptarea actelor legislative propuse, astfel încât acestea să intre în vigoare până la 29 martie 2019. De asemenea, Comisia va continua să pună în aplicare planul ei de acțiune vizând pregătirea pentru Brexit și va monitoriza necesitatea unor măsuri suplimentare, sprijinind, în continuare, statele membre în activitatea lor de pregătire.

Reamintim că la data de 19 decembrie 2018, Comisia a publicat cea de a treia comunicare privind pregătirea pentru Brexit, care a pus în aplicare planul de acțiune în caz de Brexit fără acord. Această comunicare a inclus 14 măsuri care vizează un număr limitat de domenii în care scenariul unui Brexit fără acord ar crea perturbări majore pentru cetățenii și întreprinderile din UE-27. Printre aceste domenii se numără serviciile financiare, transportul aerian, serviciile vamale și politica privind clima.

Comisia a publicat, de asemenea, 88 de anunțuri vizând măsuri de pregătire specifice unor sectoare, pentru a informa publicul cu privire la consecințele retragerii Regatului Unit în absența unui acord de retragere. Ele sunt disponibile în toate limbile oficiale ale UE. Comisia a purtat, de asemenea, discuții tehnice cu statele membre ale UE-27, atât în ceea ce privește aspecte generale legate de stadiul pregătirilor, cât și în ceea ce privește măsuri de pregătire vizând sectoare specifice, precum și aspecte juridice și administrative specifice. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL&PPE): ”Prestația ministrului Rovana Plumb, profund nesatisfăcătoare în Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European”

Published

on

Prestația Ministrului Rovana Plumb profund nesatisfăcătoare în Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European! Deși mi-aș fi dorit să mă pot declara mulțumit după dezbaterea REGI, unde doamna Rovana Plumb a prezentat prioritățile Președinției Române, însă prestația acesteia a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie.”, a menționat eruoaprlamentarul Daniel Buda într-o postare pe pagina oficială de Facebook.

Această reacție a eurodeputatului survine după ce,  Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a prezentat marți 22 ianuarie, prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European.

Daniel Buda adaugă faptul că ,,dezbaterea din Comisia pentru Dezvoltare Regională a demonstrat încă o dată că rezervele exprimate asupra Președinției Rotative a Consiliului Uniunii Europene nu au fost fără suport. Deși mi-aș fi dorit să mă pot declara mulțumit după dezbaterea REGI, unde doamna Rovana Plumb a prezentat prioritățile Președinției Române, însă prestația acesteia a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie.”

România a ratat șansa de a-și sublinia prioritățile dar, în același timp, și de a-și prezenta viziunea concretă asupra proiectului european. O prezentare plină de generalități și banalități în care am vorbit despre cum trebuie să facem “să fie bine ca să nu fie rău”, o prezentare lipsită de substanță și de asumări concrete asupra noilor provocări și nevoi ale Uniunii Europene. Ajustările financiare generate de BREXIT, care au dus la tăieri de fonduri din Politica de Coeziune, criza migrației, nevoile crescânde legate de cercetare, inovare, digitalizare, creșterea rolului autorităților locale în procesul de absorbție a fondurilor europene erau teme care aveau nevoie de răspunsuri ferme.

,,Atât eu, cât și colegii mei am adresat întrebări concrete legate de simplificarea procedurilor dar și de schimbarea regulilor în timpul jocului, așa cum a fost de exemplu în România când, prin Ordonanța 114/2018, s-au schimbat autoritățile de implementare, transferând competențe de la o autoritate la alta, fără a exista personalul necesar pentru implementarea corectă și la timp a acestor proiecte.” Fără răspuns au rămas și

Aspectele legate de opinia Președinției Române față de macrocondiționalități, ratele de cofinanțare sau regula N+3, care se dorește a fi dusă la N+2 de către Comisia Europeană ,,au râmas fără răspuns”.

În mod paradoxal, deși România a ales ca motto al Președinției “Coeziune, o valoare europeană”, Politica de Coeziune nu este tratată într-un capitol aparte și este menționată alături de alte priorități în cadrul “Europa convergenței: creștere, coeziune, comeptitivitate și conectivitate”, menționează eurodeputatul.

,,Deși îmi doresc o președinție de succes a României, rezervele sunt incomensurabile, în condițiile în care actuala guvernare nu reușește să atragă fonduri europene în proiectele majore de infrastructură ale României. Este greu să faci figură bună în exterior, câtă vreme la tine acasă mizeria economică, socială și morală este ridicată la rang de virtute.”

Citiți și:

Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene și ministru intermar al Transporturilor, prezintă în comisiile REGI și TRAN ale PE prioritățile Președinției române a Consiliului UE

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Forumul Economic Mondial recunoaște Comisia Europeană drept campioană în economia circulară 2019

Published

on

Forumul Economic Mondial recunoaște Comisia Europeană drept campioană în economia circulară

Ieri seară la Davos, Comisia Europeană a primit premiul pentru Economie Circulară 2019 de în cadrul Forumului Economic Mondial și Forumul Tinerilor Globali, ca recunoaștere a muncii depuse pentru accelerarea tranziției către o economie circulară care protejează mediul și reduce emisiile de gaze cu efect de seră oferind în același timp oportunități pentru locuri de muncă, și creștere de investiții.

,,Suntem bucuroși să împărtășim acest premiu cu voi toți”, au transmis reprezentanții Comisiei Europene în cadrul forumu-lui de la Davos (Elveția).

În 2015, Comisia a stabilit o strategie globală unică, ,,Pachetul Economic Circular” care vizează închiderea bulei de resurse prin introducerea unor măsuri care acoperă întregul ciclu de viață al produselor și materialelor – de la producție și consum la gestionarea deșeurilor și reutilizarea acestora ca materii prime în economie. Măsurile sugerate abordează, de asemenea, schimbările climatice cu economii de energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și includ prima strategie europeană pentru materiale plastice.

Comisia a emis mai mult de 90% din cele 54 de acțiuni planificate. O economie circulară face parte din modernizarea și transformarea necesară pentru ca UE să devină prima economie majoră din lume și să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, conform strategiei pe termen lung propusă de Comisie în noiembrie 2018. În plus, Comisia reflectă în prezent la măsuri necesare pentru a face o Europă mai durabilă.

 

Continue Reading

Trending