Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Corina Crețu aprobă fonduri de 110 milioane de euro pentru dezvoltarea sistemului de apă și canalizare în regiunea Turda – Câmpia Turzii

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a semnat joi finanțarea “Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în regiunea Turda – Câmpia-Turzii”, care va asigura tuturor locuitorilor din sudul județului Cluj acces la servicii de apă și canalizare, prin extinderea și modernizarea infrastructurii existente, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest proiect major este parte a Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) și va beneficia de un sprijin financiar din partea UE de peste 110 milioane de euro, prin Fondul de coeziune. 

Proiectul va fi implementat în 13 localități din județul Cluj, reunite în cadrul Asociației de dezvoltare intercomunitară “Apa Văii Arieșului” (Aiton, Călărași, Câmpia Turzii, Ciurila, Luna, Mihai Viteazu, Petreştii de Jos, Ploscoş, Sănduleşti, Tureni, Turda, Tritenii de Jos, Viișoara) și vine în continuarea investițiilor făcute din bani europeni în perioada 2007 – 2013 în rețeaua de apă și canalizare din această parte a judeţului.

La momentul aprobării proiectului, comisarul european Corina Crețu și-a manifestat bucuria ”că lucrurile sunt duse mai departe și că finanțarea europeană va contribui la îmbunătățirea condițiilor de trai în regiunea Turda-Câmpia Turzii”.

”Concret, cu aproape 155 milioane de euro  – din care peste 110 milioane din fonduri europene, la care se adaugă co-finanțarea națională de aproape 45 milioane de euro -, peste 16.500 de locuitori vor avea apă potabilă de calitate în gospodării, în timp ce 14.000 de locuințe vor fi racordate la sistemul de canalizare. Aceasta înseamnă că, peste patru ani, aproape toată populația din această zonă va fi racordată la rețeaua de apă și canalizare”, a mai spus Crețu.  

Proiectul prevede reabilitarea a 104 kilometri din lungimea rețelei actuale de transport al apei, precum și extinderea acesteia cu peste 250 de kilometri de conducte. În ceea ce privește sistemul de canalizare, sunt prevăzute reabilitarea actualei rețele pe o lungime de 48 de kilometri, extinderea acesteia cu 130 de kilometri,  construirea a 48 de noi stații de pompare, precum și extinderea a 2 stații de tratare a apelor uzate.

Proiectul urmează a fi implementat până la finele anului 2023 și va contribui la păstrarea unui mediu înconjurător mai curat, care asigură protecția sănătății locuitorilor și previne deversările de apă uzată din rețeaua de distribuție și stocare.

Pentru perioada 2014 – 2020, România beneficiază de o alocare de peste 22 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune, din care mai mult de 9 miliarde sunt dedicate Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM). Din acestea, 7 miliarde de euro sunt finanțări prin Fondul de coeziune, iar peste 2 miliarde prin Fondul european de dezvoltare regională. 

Parte a Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, zona Turda – Câmpia-Turzii a mai beneficiat de finanțare din partea Uniunii Europene în perioada 2007 – 2013 pentru alte două proiecte:

  • „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din regiunea Turda – Câmpia Turzii,“ ce a fost co-finanțat cu peste 63 de milioane de euro din Fondul de coeziune;
  • “Investiții și dotări pentru îmbunătățirea capacității de operare a Companiei de Apă Arieș Turda”, cu o alocare de peste 4,8 milioane de euro din Fondul de coeziune.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Tibor Navracsics: Uniunea Europeană trebuie să afirme clar că se bazează pe valori precum democrația, statul de drept și respectarea libertăților fundamentale

Published

on

Uniunea Europeană trebuie să afirme clar că se bazează pe valori precum democrația, statul de drept și respectarea libertăților fundamentale, iar pentru promovarea acestora este nevoie în continuare de experți și de studierea Uniunii Europene, a declarat comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport Tibor Navracsics, în cadrul conferinței ”30 de ani de activități în programul Jean Monnet: De ce se studiază astăzi Uniunea Europeană?”, desfășurată marți de Comisia Europeană la Biblioteca Solvay din Bruxelles, informează Agerpres. 

În anul 1989, Comisia Europenă a lansat programul Jean Monnet, menit să stimuleze și să sprijine cercetarea academică în domeniul studiilor de integrare europeană. Jean Monnet a fost primul președinte al Înaltei Autorități a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și unul dintre fondatorii Comunității Europene, ce avea să evolueze ulterior în Uniunea Europeană.

În primă instanță, programul s-a adresat doar reprezentanților mediului academic din țările membre, dar la scurt timp i-a inclus și pe cei din statele candidate.

În prezent, Acțiunile Jean Monnet reprezintă o rețea globală, ce conectează cercetători, factori de decizie și studenți din întreaga lume.

În ultimii ani, în cadrul Acțiunilor Jean Monnet aproape 5.00 de proiecte au contribuit la studiile din domeniul integrării europene care stimulează excelența și cercetarea privind încurajarea dialogului și a dezbaterii despre Europa, fiind implicați amproximativ 9.000 de profesori de la peste 1.000 de universități.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premieră pentru UE: Capacitatea de inovare a Europei o depășește pe cea a Statelor Unite; România și Bulgaria rămân pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința inovării

Published

on

©️ European Commission

România şi Bulgaria s-au clasat pe ultimele locuri în Tabloul de bord european privind inovarea din 2019, în timp ce, în premieră absolută, capacitatea de inovare a Europei o depășește pe cea a Statelor Unite, a anunţat luni Comisia Europeană.

Din 2011 până în prezent, performanţele în materie de inovare ale UE au crescut, în medie, cu 8,8%, 25 de ţări ale UE sporindu-şi performanţele în acest domeniu. Cele mai bune performanţe s-au înregistrat în Lituania, Grecia, Letonia, Malta, Marea Britanie, Estonia şi Olanda, în timp ce România şi Slovenia au înregistrat cele mai puternice scăderi ale performanţelor în acest domeniu.

Pe baza punctajelor obţinute, ţările UE se încadrează în patru grupe de performanţă: lideri în materie de inovare, inovatori puternici, inovatori moderaţi şi inovatori modeşti. Suedia este liderul în materie de inovare la nivelul UE în 2019, fiind urmată de Finlanda, Danemarca şi Olanda. Marea Britanie şi Luxemburg şi-au pierdut statutul de “lideri în materie de inovare”, alăturându-se altor ţări din categoria “inovatorilor puternici”, în timp ce Estonia face parte, pentru prima data, din grupul “inovatorilor puternici”. Singurele state membre UE incluse în categoria “inovatori modeşti” sunt România şi Bulgaria.

Premieră absolută: capacitatea de inovare a Europei o depășește pe cea a SUA

Tabloul de bord european privind inovarea şi Tabloul de bord regional privind inovarea pentru anul 2019, publicate luni de Comisie, arată că performanţele UE în materie de inovare s-au îmbunătăţit în mod constant timp de patru ani la rând. În premieră absolută, capacitatea de inovare a Europei o depăşeşte pe cea a Statelor Unite ale Americii. Cu toate acestea, UE continua să piardă teren în faţa Japoniei şi a Coreei de Sud, iar China vine rapid din urmă. Datele completează, în cadrul semestrului european, recomandările specifice fiecărei ţări publicate recent de Comisie, în care este evidenţiat rolul cercetării şi al inovării şi sunt cuprinse recomandări pentru îmbunătăţirea creşterii productivităţii şi a competitivităţii.

“Tablourile de bord privind inovarea realizate de Comisie ajută statele membre, regiunile şi UE în ansamblul său să identifice domeniile în care sunt necesare reforme ale politicilor pentru a impulsiona poziţia de lider a Europei în materie de inovare”, a afirmat Elzbieta Bienkowska, comisarul pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri.

La rândul său, Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, a adăugat: “Inovarea aduce locuri de muncă şi creştere economică. Constat cu satisfacţie că se fac progrese, în general, în întreaga UE. Cu toate acestea, pentru a rămâne în prim plan în cursa mondială, atât UE, cât şi statele sale membre trebuie să continue să investească şi să dezvolte politicile adecvate astfel încât inovarea să prospere”.

“Fondurile politicii de coeziune a UE sunt un motor principal al inovării şi al dezvoltării durabile. Startup-urile şi întreprinderile mici contribuie la crearea de noi modele de afaceri în sectorul digital sau în cel ecologic. Însă centrele de inovare pot să se dezvolte şi în ţări cu economii mai puţin puternice, iar aceste constatări ne ajută să sprijinim procesul de inovare în ecosistemele regionale, inclusiv în regiunile mai puţin dezvoltate”, a declarat comisarul pentru politica regională, Corina Creţu.

În anumite domenii specifice de inovare, ţările din UE cu cele mai bune rezultate sunt: Danemarca – resurse umane şi mediul propice inovării; Luxemburg – sisteme de cercetare atractive; Franţa – finanţare şi sprijin; Germania – investiţii ale întreprinderilor; Portugalia – IMM-uri inovatoare; Austria – crearea de legături; Malta – capital intelectual; Irlanda – impactul asupra ocupării forţei de muncă şi asupra vânzărilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, vizită în Germania: „Unitatea germană și unitatea europeană sunt două fețe ale aceleiași monede”

Published

on

© Mina Andreeva/ Twitter

Președintele Comisiei Europene a fost prezent astăzi, 17 iunie, în orașul Erfurt din Germania, unde s-a adresat plenului Landtag din Thuringia. În timpul discursului său, oficialul european a menționat că: „Unitatea germană și unitatea europeană sunt două fețe ale aceleiași monede.”

Jean-Claude Juncker a subliniat totodată că “În noiembrie 1989, germanii au făcut istorie – pașnic, cu convingere și cu curaj. Astăzi, Germania a fost unită mai mult timp decât a fost dezbinată.”

Potrivit agendei, în decursul zilei de astăzi, președintele Comisiei Europene va efectua înca o vizită în Germania, în orașul Rasdorf, unde va primi premiul „Point-Alpha”, acordat de Point Alpha Stiftung și va ține un discurs cu această ocazie.



Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending