Connect with us

FONDURI EUROPENE

Comisarul european Corina Crețu: Autostrada Unirii poate fi eligibilă pentru cofinanţare din fondurile europene structurale şi de investiţii

Published

on

Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni poate fi eligibilă pentru cofinanţare din Fondurile europene structurale şi de investiţii şi este responsabilitatea autorităţilor române să pregătească un proiect în acest sens, a declarat pentru Agerpres comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.

Un proiect de lege privind aprobarea realizării autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, numită Autostrada Unirii, a fost aprobat miercuri de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

„Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni poate fi eligibilă pentru cofinanţare din Fondurile europene structurale şi de investiţii, având în vedere faptul că este situată în reţeaua TEN-T de bază şi este totodată parte a Master Planului general de transport. Mai mult decât atât, accesibilitatea regiunii de nord-est a României este foarte importantă, zona urbana Iaşi este cea mai populată din Romania, după capitala Bucureşti”, a precizat oficialul european.

În context, Corina Creţu a subliniat că investiţiile în infrastructura de transport a Uniunii Europene se axează pe finalizarea reţelelor transeuropene de transport (TEN-T) şi că statele membre au căzut de acord să finalizeze părţile centrale şi globale ale acestora până în 2030, respectiv 2050.

„Ar fi de dorit să se dea prioritate investiţiilor care primesc fonduri nerambursabile din Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune şi care vizează construirea secţiunilor româneşti ale coridoarelor TEN-T, în special construirea secţiunilor transcarpatice nefinalizate. În acest sens, merită să i se acorde o atenţie specială Moldovei, care este o regiune situată la graniţa externă a Uniunii Europene. De asemenea, această regiune este slab conectată la celelalte regiuni ale ţării, la vest (Transilvania) şi la sud (Bucureşti şi Constanţa)”, a subliniat Corina Creţu.

Potrivit acesteia, în conformitate cu principiul gestiunii partajate a fondurilor structurale şi de investiţii europene, autorităţilor române le revine sarcina de a selecta proiectele, de a pregăti cereri de finanţare, respectiv proiecte solide şi de a le trimite spre aprobare serviciilor Comisiei Europene, în cazul proiectelor majore, al căror cost total depăşeşte 75 milioane euro. „Serviciile Comisiei (DG REGIO) nu au primit încă o cerere de finanţare pentru acest proiect”, a spus comisarul european.

Deoarece fondurile UE disponibile sunt limitate, atât România, cât şi Comisia Europeană au responsabilitatea de a acorda prioritate acelor investiţii care au cel mai bun raport calitate-preţ, dar şi cel mai mare impact, a mai spus oficialul european.

Proiectul de lege privind aprobarea obiectivului de investiţii autostrada Iaşi – Târgu Mureş (numită şi „Autostrada Unirii”), iniţiat de parlamentari ai Partidului Mişcarea Populară (PMP) şi semnat de reprezentanţi ai tuturor formaţiunilor politice, a fost adoptat atât de Senat, cât şi de Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Potrivit proiectului, Autostrada Unirii începe la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste râul Prut şi se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov – Borş, în apropierea oraşului Târgu Mureş.

Autostrada Unirii se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin parteneriat public-privat. În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanţare comunicat de Ministerul Transporturilor.

Ministerul Transporturilor este responsabil pentru coordonarea realizării Autostrăzii Unirii şi va demara, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, procedurile necesare pentru acest obiectiv de investiţii.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FONDURI EUROPENE

O nouă finanțare europeană în valoare de 116,1 milioane de EURO pentru îmbunătățirea vieții europenilor

Published

on

Foto: Calea Europeană © Zaim Diana

UE investește 116,1 milioane de euro pentru a îmbunătăți calitatea vieții europenilor, potrivit comunicatului oficial remis Calea Europeană.

Noua finanțare a programului LIFE va oferi mai mult de 3,2 miliarde de euro pentru a sprijini suplimentar 12 proiecte de mediu și probleme climatice pe scară largă pentru a sprijini tranziția Europei către o economie circulară cu emisii reduse de carbon.

Comisia Europeană a anunțat pe 15 februarie o investiție de 116,1 milioane de euro pentru cele mai recente proiecte integrate care vor fi finanțate în cadrul programului LIFE pentru mediul înconjurător și acțiunea privind clima. Finanțarea va sprijini proiecte în 10 state membre: Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Italia, Portugalia și Slovenia.

Proiectele integrate îmbunătățesc calitatea vieții cetățenilor, ajutând statele membre să se conformeze legislației UE în cinci domenii: natură, apă, aer, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice. Acestea sprijină planurile necesare pentru punerea în aplicare a legislației privind mediul și clima în mod coordonat și pe o scară teritorială largă.

Cele 12 proiecte selectate au un buget total de 215,5 milioane de euro, dintre care 116,1 milioane de euro au fost cofinanțate de UE. Finanțarea UE va mobiliza investiții care vor conduce la o sumă suplimentară de 3,2 miliarde de euro, deoarece statele membre pot utiliza și alte surse de finanțare UE, inclusiv fondurile agricole, regionale și structurale, Orizont 2020, precum și fondurile naționale și investițiile din sectorul privat.

 

 

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb: Salut aprobarea de către Comisia Europeană a proiectului pentru construcția liniei de metrou M6 București – Aeroportul Henri Coandă

Published

on

Ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb a salutat miercuri aprobarea de către Comisia Europeană a finanțării Magistralei 6 de metrou 1 Mai – Aeroportul Henri Coandă, după ce comisarul Corina Crețu a aprobat acordarea de fonduri europene de peste jumătate miliard de euro pentru construcția magistralei de metrou până la Aeroportul Otopeni.

”Salut aprobarea de către Comisia Europeană a proiectului pentru construcția liniei de metrou M6 București – Aeroportul Henri Coandă, atât de așteptat de bucureșteni. Este încununarea unei munci de peste 2 ani a colegilor mei care gestionează Programul Operațional Infrastructură Mare, a experților Metrorex și Ministerului Transporturilor, precum și a partenerilor noștri de la Comisia Europeană, cărora le mulțumesc. Așteptăm de la Metrorex demararea lucrărilor pentru acest proiect de mare importanță pentru creșterea mobilității la nivelul municipiului București și județului Ilfov. Magistrala 6 de metrou este un prim pas pentru dezvoltarea infrastructurii Aeroportului Henri Coandă”, a declarat Plumb, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul, în valoare totală de 1,391 miliarde euro (inclusiv TVA), vizează lucrările aferente secțiunii dintre stațiile 1 Mai și Aeroportul Henri Coandă, în lungime de 14,2 km. Vor fi finanțate, de asemenea, lucrările pentru 12 stații de metrou și 12 trenuri de călători.

Finanțarea aprobată din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 este de 608,97 milioane euro (fără TVA).

Contribuția Comisiei Europene, prin Fondul de Coeziune, reprezintă 517,63 milioane euro.

 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Avertismentul lui Klaus Iohannis pentru Guvern: ”Fondurile europene au rămas, din nou, pe post de Cenușăreasă”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a criticat marți, în contextul participării sale la o recepție organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, stadiul absorbției fondurilor europene din actuala perioadă de programare 2014-2020, comparând această situația cu ”Cenușăreasa”.

Nevoile de dezvoltare ale economiei, în direcții esențiale precum modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, necesită alocări importante în sfera investițiilor publice. Deși s-a promis că 2018 va fi anul investițiilor, ceea ce s-a obținut se numește inflație, importuri și adâncirea unor dezechilibre macroeconomice, precum deficitul comercial și cel de cont curent (…) Fondurile europene au rămas, din nou, pe post de «Cenușăreasă». Guvernul a absorbit cu circa 20% mai puțin decât propria țintă asumată, neglijând investiții absolut necesare dezvoltării”, a declarat Iohannis.

Precizările șefului statului vin în contextul în care România trebuie să ofere și o orientare generală cu privire la noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, unde țara noastră ar urma să aibă alocat un buget de aproximativ 31 miliarde de euro pentru politica de coeziune, cu 8% mai mult decât în prezent.

Pe de altă parte, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene publicate la începutul lunii ianuarie, România a ajuns la o absorbție de 26% a fondurilor europene, aproape de media Uniunii Europene, care este de 27%.

În context, ministrul de resort Rovana Plumb preciza că rata de absorbție trebuie calculată începând cu anul 2017, până în acea perioadă nivelul de absorbție fiind la 0%.

Reamintim că o serie de critici în această privință au venit și din partea comisarului european pentru politică regională, Corina Crețu, în ceea ce privește discuția construcției spitalelor regionale prin parteneriat public-privat, în condițiile în care România are alocate fonduri europene cu această destinație.

De asemenea, Corina Crețu avertiza autoritățile române la finalul anului trecut asupra unui risc de decomitere de 830 de milioane de euro la nivelul Programului Operaţional Regional, subliniind în repetate rânduri nevoia de a depune proiecte care să acopere această sumă până la 31 decembrie 2018.

 

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending