Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Corina Crețu: Comisia Europeană are și va continua să aibă toleranță zero față de fraudă și corupție cu fonduri europene

Published

on

©️ Corina Crețu/ Facebook

Corina Crețu a participat astăzi, 12 iunie, la reuniunea anuală a Colegiului Comisarilor UE cu membrii Curții Europene de Conturi, moment în care, în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, a menționat că un lucru rămâne cert pentru perioada care urmează: „Comisia Europeană are și va continua să aibă toleranță zero față de fraudă și corupție cu fonduri europene. Totodată, Comisia va continua să sprijine toate statele membre în ceea ce privește prevenirea și detectarea cazurilor de fraudă.”

Această întâlnire a fost organizată înainte de reuniunea la nivel înalt a zonei euro din 21 iunie 2019, iar Comisia Europeană a trecut în revistă astăzi progresele privind aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei care au fost înregistrate de la publicarea raportului celor cinci președinți și invită statele membre să ia măsuri concrete în continuare.

Corina Crețu menționează că această reuniune anuală a fost o „bună ocazie” pentru a-și exprima aprecierea față de buna cooperare pe care a avut-o cu Curtea Europeană de Conturi în cei 5 ani de când sunt parte a Comisiei Juncker: „Am avut, într-adevăr, un dialog constructiv cu membrii Curții Europene de Conturi și cred că e important să depunem toate eforturile în continuare pentru a consolida această colaborare.”

@Corina Crețu/Facebook

Privind politica de coeziune, aceasta rămâne „o parte importantă a bugetului UE și tocmai de aceea o cooperare și mai strânsă pe viitor va contribui la o înțelegere comună mai profundă între Comisia Europeană și Curtea Europeană de Conturi.”

În mesajul transmis pe pagina oficială de Facebook, Corina Crețu a mai scris că „încrederea reciprocă și cooperarea sunt cuvinte-cheie pentru viitoarea activitate comună a Comisiei Europene cu Curtea Europeană de Conturi, cu scopul clar al protejării bugetului Uniunii Europene.”

Contextul întâlnirii Colegiului Comisarilor: În cei patru ani de la publicarea raportului, s-au înregistrat progrese importante în ceea ce privește consolidarea zonei monedei unice și a uniunii economice și monetare a Europei, care a devenit mai robustă ca niciodată. Multe dintre deficiențele constatate în urma crizei economice, financiare și sociale de după 2007 au fost soluționate. Cu toate acestea, trebuie încă luate măsuri importante. Moneda unică și coordonarea procesului de elaborare a politicilor economice sunt mijloace pentru atingerea unor obiective, și anume mai multe locuri de muncă, creștere economică, investiții, echitate socială și stabilitate macroeconomică pentru membrii zonei euro, precum și pentru UE în ansamblu. 

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Această Comisie a luptat din greu pentru finalizarea uniunii economice și monetare: s-au realizat multe lucruri, dar mai sunt încă multe de făcut. Dorim să creăm locuri de muncă, să stimulăm creșterea economică și echitatea socială pentru cetățenii noștri. Dorim să menținem stabilitatea și reziliența economiilor noastre și capacitatea Europei de a-și lua viitorul în propriile mâini.”

Corina Crețu este membră a partidului PRO România, iar în scurt timp își va începe mandatul de eurodeputat în Parlamentul European. De la 1 noiembrie 2014, Comisar pentru Politica Regională al Comisiei Europene. În legislatura 2000-2004 Corina Crețu a fost aleasă deputat, dar a demisionat pe data de 10 ianuarie 2001 și a fost înlocuită de deputatul Ștefan Cazimir.Între anii 1992-1996 și 2000-2004 a fost consilier prezidențial și purtător de cuvânt al președintelui României, Ion Iliescu. Corina Crețu a fost membru în Comisia pentru Politica Externă a Senatului României și membru titular în Adunarea Parlamentară a OSCE. Corina Crețu a fost senator în legislatura 2004-2008 iar în 2007 a fost înlocuită de senator Nora Cecilia Rebreanu. Ca senator, Corina Crețu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Maroc, Republica Elenă și Republica Croația. A fost aleasă eurodeputat la alegerile din 2007, la cele din 2009 și la alegerile din 2014, când a fost pe primul loc pe lista de candidați ai Alianței PSD-UNPR-PC. A ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European în perioada iunie-octombrie 2014. (Mai multe informații despre activitatea lui Corina Crețu, aici.)

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană, tot mai aproape de crearea unui Spațiu european al educației. Au fost selectate primele 17 ”Universități europene”, din care vor face parte și trei universități din România

Published

on

©ec.europa.eu

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

De altfel, în cadrul unui discurs susținut în luna septembrie a anului 2017 la Sorbona, prestigioasa universitate pariziană, președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat ideea universităților europene care să permită studierea în străinătate.

Fiecare dintre consorțiile desemnate câștigătoare de Comisia Europeană va primi aproximativ 5 milioane de euro, dintr-un total de 85 de milionae de euro, pentru operaționalizarea universității europene pe care consorțiul trebuie să o formeze.

La lansarea apelului Executivului european de finanțare, 54 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 17 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre.

Desemnarea câștigătorilor a avut la bază evaluarea a 26 de experți externi independenți, precum rectori, prosefori sau cercetători, aleși de Comisia Europeană.

Universitățile europene sunt alianțe transnaționale ale instituțiilor de învățământ superior din întreaga UE care împărtășesc o strategie pe termen lung și promovează valorile și identitatea europene. Inițiativa este menită să consolideze în mod semnificativ mobilitatea studenților și a personalului și să promoveze calitatea, incluziunea și competitivitatea învățământului superior european.

Universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Dezvoltat împreună cu statele membre, instituțiile de învățământ superior și organizațiile studențești, conceptul de universități europene a atras cereri din 54 de alianțe care implică mai mult de 300 de instituții de învățământ superior din 28 de state membre și alte țări participante la programul Erasmus +.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european, Jyrki Katainen, participă la cea de-a 135-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor, oferind un schimb de opinii privind activitatea raportorului PPE pe tema ”Europa sustenabilă”

Published

on

©EPP Group in the European Committee of the Regions

În perioada 26-27 iunie 2019 se desfășoară cea de-a 135-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor în hemiciclul Parlamentului European de la Bruxelles.

În prima zi a sesiunii plenare va avea loc o dezbatere privind localizarea obiectivelor ONU pentru dezvoltare durabilă, participând și comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen, dar și viitoarea președinție finlandeză, se arată în comunicatul delagației PPE din Comitetul regiunilor.

Dezbaterea începe la ora 17:15 și va fi transmisă live pe pagina de Facebook, Calea Europeană.

În cea de-a doua zi, membrii vor organiza o dezbatere privind rolul regiunilor UE în guvernanța pe mai multe niveluri în ceea ce privește schimbările climatice și tranziția în domeniul energiei cu Miguel Arias Cañete, Comisarul European pentru acțiune în domeniul climei și energie.

În cadrul sesiunii plenare cu numărul 135, avizele conduse de raportorii PPE vor fi discutate și adoptate în cadrul reuniunii, printre care:

  • Obiectivele de dezvoltare durabilă (SDG): o bază pentru o strategie europeană pe termen lung pentru o Europă durabilă până în 2030 de către raportorul Arnoldas Abramavičius, membru al Consiliului municipal al districtului Zarasai (LT-PPE)
  • Consolidarea educației STE (A) M în UE de către raportoarea Csaba Borboly, președintele Consiliului Județean Harghita (RO-PPE)
    Sesiunea plenară va fi precedată de reuniunile Biroului PPE-CoR și ale Grupului PPE-DE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu la ultimul Consiliu Afaceri Generale prezidat de România: Felicit Președinția română pentru că a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului

Published

on

© Council of the European Union

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a felicitat marți Președinția română a Consiliului UE pentru că a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului privind anvelopa politicii de coeziune din cadrul viitorului buget multianual al Uniunii Europene.

În această dimineață la Luxemburg, la reuniunea miniștrilor UE responsabili cu politica de coeziune, am discutat despre stadiul actual al negocierilor privind politica de coeziune de după 2020 și despre pregătirea noilor programe, în strânsă legătură cu recomandările prezentate în cadrul semestrului european. În discursul meu, am vorbit despre motivele pentru care am propus o legătură și mai strânsă între politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 și semestrul european”, a scris Crețu, pe Facebook, după participarea sa la Consiliul Afaceri Generale în formatul politicii de coeziune, ultimul prezidat de România.

Comisarul european a arătat că la mai bine de un an de când Comisia Europeană a prezentat propunerile sale legislative cu privire la viitoare politică de coeziune, miniștrii au avut ocazia de a trece în revistă toate rezultatele negocierilor de până acum dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE și de a oferi orientarea necesară pentru viitoarele negocieri atât pentru politica de coeziune post 2020, cât și pentru viitoarea programare.

Am felicitat Președinția română a Consiliului UE, care a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului, așa cum a fost prevăzut, și să lanseze trialoguri cu Parlamentul European. Rămân la părerea că o legătură mai puternică cu semestrul european este esențială pentru succesul politicii de coeziune și pentru reducerea disparităților dintre statele membre și dintre regiunile UE”, a mai scris Corina Crețu.

Comisarul european a făcut aceste precizări în condițiile în care pachetul legislativ pentru politica de coeziune în perioada 2021-2027 consolidează legătura cu Semestrul European, un mecanism care reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE și care face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene.

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending