Comisarul european Corina Crețu a declarat miercuri că Raportul privind protecția bugetului UE în cazul deficiențelor generalizare ale statului de drept, adoptat în ianuarie de Parlamentul European, este o măsură îndreptată către fiecare ţară din Uniune, nu în special către România, în condiţiile în care statele membre au devenit din ce în ce mai dornice să se ştie mult mai exact ce se întâmplă cu banii europen, informează Agerpres.
”Cred că trebuie să existe acest control asupra felului în care sunt folosiţi banii europeni. Această rezoluţie vine în continuarea principiului nostru de la Comisia Europeană, acela al toleranţei zero faţă de fraudă, şi este un palier în plus, un element în plus. Rămâne ca domnul prim-vicepreşedinte Timmermans, împreună cu doamna comisar Vera Jourova, cu Parlamentul şi Consiliul să găsească această formulă cât mai corectă, pentru a nu lăsa loc abuzurilor şi pentru, într-adevăr, a folosi banii europeni. Este vorba de banii cetăţenilor europeni. 80% din fondurile noastre se duc în regiunile cele mai sărace. Un olandez primeşte 12 euro pe cap de locuitor, un român primeşte peste 300 de euro pe cap de locuitor. La o contribuţie de 13 miliarde de euro, România a primit din partea UE 45 de miliarde de euro. Statele au devenit din ce în ce mai dornice să se ştie mult mai exact ce se întâmplă cu banii europeni şi important pentru noi e să avem cât mai puţine fraude”, a precizat Corina Creţu, în conferinţa de presă în care Pro România şi-a anunţat candidaţii pentru alegerile europarlamentare din 26 mai.
Ea a subliniat că fiecare stat membru urmează să fie sancţionat în funcţie de numărul de fraude şi că modul de funcţionare a acestui mecanism nu a fost stabilit deocamdată.
”Fraudele au scăzut de la an la an, pentru că oamenii au înţeles că banul european este cel mai controlat ban. Şi într-adevăr nu este o măsură care – aşa cum a fost prezentată din păcate în unele medii în România – să se îndrepte către România. Este îndreptată către fiecare ţară. Nu e vina nimănui, de pildă, că în raportul OLAF din 2017 România este pe primul loc, cu 11 cazuri majore de fraudă. Dar acest lucru se schimbă de la an la an. Fiecare ţară va fi sancţionată în funcţie de numărul de fraude. Este un principiu al toleranţei zero faţă de fraude. Cum va funcţiona acest mecanism o vor decide Parlamentul şi Consiliul, ca şi co-legislatori”, a adăugat comisarul european.
Parlamentul European a votat la 17 ianuarie, în cadrul primei sesiuni plenare din acest an în care și România și-a prezenta programul de lucru la președinția Consiliului UE, noi reguli care vor restrânge accesul la fonduri pentru statele membre care nu respectă statul de drept și au probleme cu independența justiției și combaterea corupției.
Documentul general, care include și ”regulile de îngheţare a plăţilor UE către ţările membre care pun în pericol statul de drept, prin acţiuni precum intervenţia în instanţele judecătoreşti sau lipsa măsurilor împotriva fraudei şi a corupţiei”, a fost adoptat cu 397 voturi pentru, 158 de voturi împotrivă și 69 de abțineri.
Prin acest vot, deputații europeni sunt pregătiți să înceapă negocierile cu privire la formularea finală a regulamentului cu miniștrii UE, care nu și-au adoptat încă poziția. Regulamentul va fi negociat cu președinția română a Consiliului UE. Propunerea de regulament privind “protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre” face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.
Reamintim că un program – denumit Programul pentru Drepturi și Valori al Uniunii Europene – a fost propus de Comisia Europeană în proiectul privind Cadrul Financiar Multianual al UE 2021 – 2027 cu scopul de a finanța proiecte de promovare a drepturilor și valorilor Uniunii Europene în statele membre. Programul va putea finanța, printre altele, campanii de informare și comunicare, activități de formare, schimb de bune practici și monitorizare analitică. Sunt eligibile toate entitățile juridice din statele membre, adică atât instituțiile guvernamentale, cât și organizațiile non-guvernamentale, instituțiile mass-media etc.
Comisia Europeană a propus, inițial, trei componente ale programului: egalitate și drepturi, participarea cetățenilor la viața democratică a Uniunii și combaterea violenței. Ulterior, Parlamentul European a propus o a patra componentă: promovarea democrației și a statului de drept. Astfel, programul va avea un buget total de 1,6 miliarde de euro, dintre care cel puțin 500 de milioane de euro urmează a fi folosiți pentru componenta de promovare a democrației și a statului de drept.
