Aproape 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal şi peste 144.000 de întrebări şi plângeri adresate autorităţilor naţionale sunt rezultatele raportate de Comisia Europeană (CE) la un an de la intrarea în vigoare a Regulamentului General privind Protecţia Datelor (GDPR), la 25 mai 2018, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“La 25 mai sărbătorim intrarea în vigoare a noilor norme europene în materie de protecţie a datelor, şi anume a Regulamentului general privind protecţia datelor, cunoscut ca GDPR. Aceste norme revoluţionare nu numai că au pregătit Europa pentru era digitală, dar au şi devenit un punct de referinţă la nivel mondial. Obiectivul principal al normelor a fost acela de a le oferi cetăţenilor mijloacele necesare pentru a-şi exercita drepturile şi de a-i ajuta să dobândească un nivel mai mare de control asupra datelor lor cu caracter personal. Acest lucru se întâmplă deja, deoarece cetăţenii europeni încep să îşi folosească noile drepturi, peste două treimi dintre ei fiind la curent cu acest regulament. Un alt avantaj este faptul că întreprinderile beneficiază, în prezent, de un singur set de norme, aplicabil în întreaga Uniune. Acestea şi-au pus ordine în activităţi în ceea ce priveşte datele, fapt care a condus la îmbunătăţirea nivelului de securitate a datelor şi la construirea unor relaţii bazate pe încredere cu clienţii lor“, au afirmat, într-o declaraţie comună, Andrus Ansip, vicepreşedinte pentru piaţa unică digitală, şi Vera Jourová, comisar pentru justiţie, consumatori şi egalitatea de gen.

Primele rezultate ale sondajului Eurobarometru special privind protecţia datelor, publicate miercuri de Comisia Europeană, arată că, în decurs de un an, au fost înregistrate aproximativ 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal şi peste 144.000 de întrebări şi plângeri adresate autorităţilor naţionale.

Cei doi oficiali europeni au punctat, totodată, că datorită noului Regulament european privind protecţia datelor cu caracter personal autorităţile au devenit mai eficace în abordarea încălcărilor.

“De exemplu, la un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comitetul european pentru protecţia datelor, înfiinţat recent, a înregistrat peste 400 de cazuri transfrontaliere de utilizare abuzivă a datelor cu caracter personal în Europa. Acest lucru demonstrează beneficiile suplimentare ale RGPD, întrucât protecţia datelor nu se opreşte la frontierele naţionale. Cetăţenii devin din ce în ce mai conştienţi şi acesta este un semnal foarte încurajator”, menţionează reprezentanţii Comisiei.

Potrivit oficialilor, citaţi într-un comunicat al Reprezentanţei în România a Comisiei Europene, date recente arată că aproximativ şase din zece persoane sunt la curent cu faptul că în ţara lor de reşedinţă există o autoritate pentru protecţia datelor, în creştere faţă de 2015, când patru din zece persoane ştiau acest lucru.

“Principiile GDPR sunt o sursă de inspiraţie şi pentru ţări din afara Europei. Din Chile în Japonia, din Brazilia în Coreea de Sud, din Argentina în Kenya, observăm apariţia unor noi legi privind protecţia vieţii private, bazate pe garanţii solide, drepturi individuale exercitabile şi autorităţi de supraveghere independente. O astfel de convergenţă ascendentă oferă noi oportunităţi de promovare a fluxurilor de date bazate pe încredere şi securitate. Regulamentul general privind protecţia datelor a adus schimbări, atât în Europa, cât şi în afara acesteia, însă respectarea acestuia este un proces dinamic şi nu se realizează peste noapte. Principala noastră prioritate pentru lunile următoare este să asigurăm o punere în aplicare corectă şi uniformă a regulamentului în statele membre. Îndemnăm statele membre să respecte litera şi spiritul GDPR pentru a crea un mediu previzibil şi pentru a evita sarcinile inutile pentru părţile interesate, în special pentru IMM-uri. De asemenea, vom continua colaborarea strânsă cu Comitetul European pentru Protecţia Datelor şi cu autorităţile naţionale de protecţie a datelor, precum şi cu întreprinderile şi societatea civilă, pentru a aborda cele mai presante chestiuni şi a facilita punerea în aplicare a noilor norme”, susţin Andrus Ansip şi Vera Jourová.

Regulamentul General privind Protecţia Datelor este un set unic de norme cu o abordare comună la nivelul UE în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, care se aplică direct în statele membre.

Noile reguli se aplică din 25 mai 2018, iar de atunci aproape toate statele membre şi-au adaptat legislaţia naţională pentru a se alinia la Regulament.

În cadrul sondajului Eurobarometru privind GDPR au fost colectate opiniile a peste 27.000 de persoane din întreaga Uniune Europeană.

Comisia Europeană va sărbători un an de la intrarea în vigoare a GDPR în cadrul unui eveniment care va avea loc pe 13 iunie, dată la care va publica rezultatele complete ale sondajului Eurobarometru special. 

Comisia Europeană a salutat marți decizia istorică a Consiliului Uniunii Europene privind interzicerea, din 2021, a anumitor produse din plastic de unică folosință, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro care amintește că aceste măsuri ambițioase au fost propuse de executivul european cu scopul de a reduce deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.

Marți, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o directivă care introduce noi restricții pentru anumite materiale plastice de unică folosință și prin care UE își consolidează măsurile de combatere a poluării cu materiale plastice. Decizia Consiliului UE, prezidat de România, urmează votului din Parlamentul European din luna martie, când 560 eurodeputați au votat în favoarea acestui acord.

”Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii”, a afirmat, în context, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:

– o interdicție începând cu anul 2021 privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;

– măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;

– scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;

– un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. 

Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri: interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare; dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei; obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.

Comisia Europeană are ”încredere deplină” în poporul austriac și în instituțiile din Austria în vederea soluționării corecte a situației create de scandalul politic care a dus la demisia liderului Partidului Libertății (FPOe) din funcția de vicecancelar, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Executivului european, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Am urmărit cu neîncredere cum liderul unui partid politic a fost văzut negociind accesul la media şi instituţii în schimbul fondurilor de la binefăcători care în mod clar nu sunt preocupate de interesele supreme ale europenilor”, a spus purtătorul de cuvânt al Executivului european, Margaritis Schinas.

”Avem deplină încredere în poporul austriac şi în instituţiile democratice din Austria pentru a soluţiona corect” această situaţie, a completat acesta.

Kremlinul neagă orice implicare

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia ”nu are nimic de a face” cu scandalul politic din Austria.

”Este o istorie cu care nu avem nimic de a face şi care nu poate avea nimic de a face cu noi”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cu privire la înregistrarea video compromiţătoare pentru liderul naţionalist Heinz-Christian Strache.

Preşedintele austriac Alexander Van der Bellen a propus, duminică, organizarea în septembrie a alegerilor legislative anticipate, convocate după scandalul de corupţie ce a dus la demisia vicecancelarului Heinz-Christian Strache, urmată de destrămarea coaliţiei guvernamentale de la Viena.

Citiți și:

Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Scandalul a apărut vineri după-amiază, la scurt timp după ce publicaţiile germane Der Spiegel şi Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video făcută cu camera ascunsă într-o pensiune din Ibiza în iulie 2017.

Imaginile îl arată pe Heinz-Christian Strache vorbind cu o femeie care pretinde că este nepoata unui oligarh rus. Politicianul austriac îi promite acesteia contracte publice în schimbul unui ajutor financiar pentru formaţiunea sa înaintea alegerilor legislative ce urmau să se desfăşoare câteva luni mai târziu. Mai mult, Strache îi sugerează interlocutoarei sale achiziţia celui mai influent cotidian austriac şi înlocuirea unor ziarişti cu alţii mai apropiaţi de FPOe.

Strache şi-a dat sâmbătă demisia din postul de vicecancelar şi din cel de preşedinte al FPOe, dar a acuzat ”o campanie de dezinformare” împotriva sa. Însă el a admis că a căzut cu naivitate în capcana întinsă de nişte ”agenţi provocatori” care l-au invitat la o întâlnire ”stropită cu alcool” într-o vilă în care aceştia instalaseră microfoane şi camere ascunse.