Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Corina Crețu: Pentru perioada 2021-2027 politica de coeziune are cea mai mare sumă alocată, pentru prima dată în istoria UE. România, o creștere de peste 10% a fondurilor

Published

on

Politica de coeziune este, pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, portofoliul cu cea mai mare sumă alocată în viitorul buget multianual, respetiv pentru perioada 2021-2027, iar România, Bulgaria şi Grecia au prevăzută o creştere de peste 10% faţă de fondurile actuale, a declarat, sâmbătă, la Alba Iulia, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, informează Agerpres.

Foto; Corina Cretu/ Facebook

”Este un moment în care şi guvernul, şi autorităţile locale trebuie să se pregătească în paralel şi cu proiecte pentru viitoarea perioadă de programare 2021-2027. Comisia (n.r. Europeană) a făcut deja propunerea pentru viitorul buget, este în analiza Parlamentului European şi a Consiliului European, ca co-legislatori – sper ca propunerea Comisiei să rămână aşa cum este acum, unde politica de coeziune are, pe ansamblu, 373 de miliarde de euro pentru această perioadă 2021-2027, pentru prima dată în istoria UE portofoliul cu cea mai mare sumă alocată. Iar România, alături de Bulgaria şi Grecia, au ca propunere, în propunerea Comisiei, o creştere de peste 10% faţă de fondurile pe care le avem acum şi sper că vom învăţa din lecţiile, din greşelile pe care fiecare stat, până la urmă, le-a făcut la începutul perioadei de programare şi vom valorifica la maximum aceşti bani”, a afirmat oficialul Comisiei Europene.

Aflată în vizită oficială în România, Corina Creţu a avut, începând de miercuri, o serie de întâlniri în Transilvania – la Sibiu, Petroşani, Cluj Napoca, Turda şi Alba Iulia, cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale şi a vizitat proiecte cu finanţare europeană.

”Cred că a fost o vizită (..) utilă atât pentru mine, cât şi pentru autorităţile locale, pentru că este foarte important pentru mine să văd care sunt direct problemele cu care se confruntă autorităţile locale. Fac acest lucru în toate statele membre şi mă bucur că am reuşit să fac şi acest turneu. Concluzia mea este una singură, aceea că trebuie să profităm la maximum de şansele pe care ni le oferă apartenenţa la Uniunea Europeană, să cheltuim cât mai rapid banii europeni, să simplificăm procedurile, birocraţia. Sigur că facem acest lucru şi lucrăm cu autorităţile române pentru a depăşi întârzieri, întârzieri care vin şi din exterior, datorită unor factori externi, de pildă adoptarea târzie a legislaţiei privind fondurile europene pentru perioada 2014-2020 a dus la întârzieri în toate statele membre, pe de altă parte întârzierile interne vin, din ceea ce am spus de atâtea ori, proceduri greoaie, birocraţie excesivă, uneori slaba capacitate administrativă”, a precizat comisarul european.

Citiți și: 

Comisarul Corina Crețu face apel la reducerea birocrației și la depunerea de proiecte mature în materie de infrastructură: Fonduri europene sunt, important este ca Ministerul Transporturilor să depună proiecte

Corina Crețu și-a exprimat dorința pentru realizarea unei rețele a schimburilor de bune practici, pentru că unele oraşe, ca Alba Iulia, de exemplu, au o experienţă mai mare faţă de altele în privinţa realizării proiectelor pe fonduri europene. “Avem această reţea la nivelul UE, unde cei 40.000 de lucrători pe fonduri europene pot să se deplaseze pe banii Comisiei Europene în orice stat membru care solicită ajutor pe un anumit domeniu sau altul, fie că e vorba de instrumente financiare, achiziţii publice, dar numai la solicitarea lor. Continuăm să lucrăm mână în mână cu autorităţile naţionale, locale, regionale pentru folosirea banilor pe care îi avem pe acest exerciţiu bugetar”, a mai spus oficialul Comisiei Europene.

În perioada 17-18 septembrie, comisarul european Corina Crețu va participa, alături de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, la reuniunile la nivel înalt din cadrul Summitului Inițiativei celor Trei Mări, ce va avea loc la București.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Președintele Parlamentului European: Am avut o ”întâlnire constructivă” cu Rovana Plumb, comisarul european desemnat pentru transport

Published

on

© David Sassoli/ Twitter

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a avut miercuri, la Strasbourg, o întrevedere cu Rovana Plumb, comisar european desemnat pentru transport în echipa Ursulei von der Leyen.

O întâlnire constructivă astăzi cu Rovana Plumb, comisar desemnat pentru transport”, a scris Sassoli, pe contul său de Twitter.

 

Cei doi social-democrați sunt colegi în cadrul grupului S&D în Parlamentul European.

Mă bucur că am putut discuta cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, unul dintre cei mai importanți membri ai familiei social-democrate europene, despre responsabilitățile mandatului de comisar european. Am subliniat, în acest context, viziunea președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ce privește politica de transport la nivel european ca parte centrală a Pactului Verde European”, a declarat Rovana Plumb pentru CaleaEuropeană.ro după întâlnirea cu Sassoli.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat pe 10 septembrie componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024, nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, urmând a primi portofoliul Transporturilor.

Conform procedurii, toți comisarii desemnați urmează a fi audiați, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie, în comisiile de resort din Parlamentul European. În ce o privește pe Rovana Plumb, aceasta va fi audiată în Comisia pentru transport și turism.

În scrisoarea de misiune pe care Ursula von der Leyen i-a trimis-o Rovanei Plumb săptămâna trecută, președintele ales al Comisiei Europene precizează că ”transportul durabil, sigur și accesibil” reprezintă principal obiectiv pentru mandatul comisarului din partea României în următorii cinci ani.

Ursula von der Leyen îi solicită lui Plumb să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă și să extindă Sistemul de comercializare a emisiilor către sectorul maritim.

Între altele, președinta aleasă a Comisiei Europene îi transmite comisarului desemnat că va trebui să contribuie la atingerea obiectivului privind reducerea poluării, la revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei pentru a o actualiza în conformitate cu ambițiile climatice ale UE.

”Va trebui să asiguri modernizarea continuă a sistemelor cheie de transport”, i-a mai scris von der Leyen, oferind ca exemple completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei Trans-europene de transport ”cât mai repede cu putință”.

Potrivit scrisorii transmise, Ursula von der Leyen îi mai solicită Rovanei Plumb să asigure, în contextul modernizării transporturilor, respectarea drepturilor pasagerilor, necesitatea menținerii standardelor de înaltă siguranță, precum și implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Planul Juncker în România: 720 de milioane de euro au fost investite în proiecte de digitalizare, infrastructură și reciclare

Published

on

© Fișă informativă pentru România ---- https://ec.europa.eu

În urma ultimei reuniuni a Consiliului de administrație al Băncii Europene de Investiții (BEI), se preconizează că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) al Planului Juncker va atrage după sine investiții în valoare de 433.2 miliarde de euro, se arată în comunicatul Reprezentanței Comisii Europene în România.

Proiectele din România au obținut finanțări în valoare totală de 720 milioane de euro. 

© Fișă informativă pentru România —- https://ec.europa.eu

Totodată, România ocupă în prezent locul al 21-lea în materie de investiții atrase afarente FEIS, în raport cu PIB-ul.

Finanțarea de 720 de milioane de euro este așteaptă să genere investiții totale în valoare de 3 miliarde de euro.

Prezentăm trei exemple concrete prin care România a beneficiat de aceste fonduri cu ajutorul ”Planului Juncker”

Trecerea la tehnologii digitale: RADIOCOM

Un împrumut de 9,8 milioane EUR ajută Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. (Radiocom) din România să digitalizeze infrastructura terestră de radiodifuziune a țării. Fondurile vor fi utilizate pentru a înființa și extinde o rețea digitală de radiodifuziune care să permită trecerea de la distribuția TV analogică la cea digitală terestră. Astfel, 94 % din populație va putea beneficia de televiziune digitală, iar Radiocom va utiliza într-un mod mai eficient valorosul spectru de frecvențe radio.

Economie circulară: GREENFIBER

BEI oferă un împrumut de 7,5 milioane EUR societății GreenFiber International SA. Firma produce fibre din PET-uri reciclate, care sunt utilizate apoi în articole de mobilier, în sectorul autoturismelor și în domeniul modei, dar și în construcții. Acest proiect de economie circulară va contribui la crearea a 280 de locuri de muncă cu normă întreagă și va avea ca rezultat creșterea cu peste 50 000 de tone pe an a cantității de deșeuri colectate și prelucrate în România.

Modernizarea serviciilor de alimentare cu apă: ALBA

Un împrumut de 12 milioane de euro ajută Compania Regională de Apă din județul Alba să își îmbunătățească serviciile de alimentare cu apă potabilă și serviciile de salubrizare, în beneficiul a circa 332 000 de locuitori ai județului. Costul total al proiectului este estimat la aproximativ 114 milioane EUR și implică extinderea rețelei de apă, modernizarea unor conducte de aducțiune, construirea a două stații de epurare, extinderea sistemului de canalizare și renovarea unor stații de pompare.

Întreaga listă a investițiilor poate fi consultată aici.

Citiți și: Planul Juncker: Peste 170 de milioane de euro pentru IMM-urile și studenții din România

 


Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul “Plan Juncker”, este una dintre prioritățile de top ale Comisiei Europene. Se axează pe stimularea investițiilor pentru crearea de locuri de muncă și creșterea economică prin utilizarea mai inteligentă a resurselor financiare noi și existente, eliminarea obstacolelor din calea investițiilor și asigurarea vizibilității și asistenței tehnice pentru proiectele de investiții.

Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI)  oferă o garanție pentru prima pierdere, care permite BEI să investească în proiecte mai multe, adesea mai riscante. Proiectele și acordurile aprobate pentru finanțare în cadrul EFSI până în prezent se estimează că vor mobiliza aproape 410 miliarde EUR în investiții și vor sprijini aproximativ 952 000 de IMM-uri din toate cele 28 de state membre.

Mai multe informații despre Planul Juncker, aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European: Jean-Claude Juncker și Michel Barnier, îngrijorați de riscul unui Brexit fără acord, înainte ca eurodeputații să adopte o rezoluție pentru amânarea termenului limită

Published

on

© European Parliament

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, au avertizat miercuri asupra riscului unei ieșiri fără acord a Marii Britanii din Uniunea Europeană, în timpul unei dezbateri în plenul Parlamentului European la Strasbourg, la capătul căreia eurodeputații vor vota rezoluţie prin care cer Regatului Unit să părăsească UE având un acord.

La două zile după o întâlnire neconcludentă cu premierul britanic Boris Johnson, desfăşurată la Luxemburg, Juncker a spus că riscul unui Brexit fără acord rămâne ”extrem de real”, în timp ce Barnier că nu trebuie subestimate consecinţele unui Brexit fără acord.

”Aceasta va fi poate opţiunea Regatului Unit, dar niciodată opţiunea Uniunii Europene”, a spus Jean-Claude Juncker în hemiciclul de la Strasbourg, citat de Agerpres, la două zile după o întâlnire neconcludentă cu premierul britanic Boris Johnson, desfăşurată la Luxemburg.

În intervenţia sa în faţa eurodeputaţilor, Jean-Claude Juncker a spus că nu are ”niciun ataşament emoţional” faţă de ”plasa de siguranţă” irlandeză, dar a precizat că i-a transmis lui Boris Johnson angajamentul său faţă de obiectivele acestui mecanism.

”Riscul unui Brexit fără acord rămâne foarte real”, a spus Juncker, adăugând că Uniunea Europeană va încerca să evite acest scenariu. ”Nu sunt sigur că vom reuşi. Este foarte puţin timp rămas. Dar sunt sigur că trebuie să încercăm”, a subliniat Juncker.

Conform sursei citate, Michel Barnier a atenţionat că problemele implicate de ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar trebuie să fie soluţionate înainte ca viitoarea relaţie cu Londra să fie convenită.

”Sfătuiesc pe toată lumea să nu subestimeze consecinţele – evident pentru Regatul Unit în primul rând, dar şi pentru noi – absenţei unui acord”, a spus negociatorul-șef al UE, în plenul Parlamentului European.

Potrivit Adevărul, Parlamentul European va vota o rezoluție care le va actualiza poziţia în privinţa Brexit. Un proiect existent susţine că un acord rămâne cel mai bun mod ca Marea Britanie să părăsească UE şi că ţine de britanici să aducă idei alternative pentru a evita o graniţă concretă cu Irlanda, în acelaşi timp cu protejarea procesului de pace şi a economiei de pe insula Irlandei.   De asemenea, Parlamentul European va da aprobarea pentru amânarea termenului de pe 31 octombrie, dacă astfel se va evita un Brexit dur.

Parlamentul britanic, unde premierul Boris Johnson şi-a pierdut majoritatea, a votat în urmă cu două săptămâni, înainte de a fi suspendat până la 14 octombrie, o lege vizând împiedicarea unei ieşiri din UE fără acord, care îl obligă pe şeful guvernului să ceară o amânare de trei luni a Brexitului dacă nu se ajunge la un acord până la 19 octombrie.

Johnson a susţinut însă că ar prefera să fie “mort într-un şanţ” decât să ceară o nouă amânare.

Londra respinge soluţia aşa-numită “plasa de siguranţă”(“backstop”), inevitabilă, în opinia Bruxellesului, în lipsa unei alternative credibile. Aceasta prevede ca Marea Britanie să rămână “într-un spaţiu vamal unic” cu UE dacă nu este găsită o soluţie mai bună până la finalul perioadei de tranziţie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending