Connect with us

ROMÂNIA

Comisarul european Corina Crețu, scrisoare către premierul Viorica Dăncilă privind spitalele regionale: Graficul general rămâne încă neclar, sub presiunea timpului

Published

on

Foto: Calea Europeană

Comisarul european Corina Crețu pentru politică regională, Corina Crețu, i-a transmis premierului României, Viorica Dăncilă, o scrisoare prin care îi solicită acesteia să comunice Bruxelles-ului care este poziția oficială a Guvernului în privința celor trei spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova, anunță un comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Înaltul oficial european le-a solicitat autorităților române să prezinte o planificare clară și să valideze în cel mai scurt timp atât cadrul de intervenție pentru întregul proiect, cât și termenele de implementare, urmând ca apoi acestea să fie comunicate în cel mai scurt timp Comisiei.

Înaltul oficial european invită totodată autoritățile române să transmită Comisiei Europene o serie de clarificări în privința măsurilor pe care intenționează să le ia, pentru a evita întârzieri suplimentare în demararea lucrărilor la cele trei spitale regionale.

”Așa cum am subliniat și în scrisoarea pe care v-am transmis-o încă din data de 25 aprilie 2018, sprijinirea implementării cu succes și la timp a celor trei spitale regionale rămâne prioritatea zero pentru mine și Comisia Europeană. În acest sens, este esențială accelerarea pregătirii proiectelor și îmbunătățirea orientării și a coordonării în cadrul ministerelor de resort (Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării Regionale). Chiar dacă s-au înregistrat progrese în ceea ce privește pregătirea studiilor de fezabilitate, evaluarea impactului asupra mediului și consolidarea capacității administrative a Unității de implementare a proiectelor din cadrul Ministerului Sănătății, graficul general rămâne încă neclar, sub presiunea timpului”, a precizat comisarul european Corina Crețu în scrisoarea înaintată premierului României.

Potrivit înaltului oficial european, este necesar ca termenele limită să fie respectate și cele trei faze de implementare a proiectelor – construirea, dezafectarea sau reconversia vechilor instalații, după caz, precum și formarea personalului – să progreseze în paralel.

În același timp, comisarul european Corina Crețu menționează că sunt ”trei aspecte critice care trebuie să fie abordate de către autoritățile române înainte ca solicitarea pentru proiectul major privind construcția celor 3 spitale regionale să fie transmisă Comisiei Europene:

– Deficitul de finanțare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Europene de Investiții;

– Revizuirea modelului prin care cele trei spitale regionale vor fi finanțate, odată ce vor fi date în exploatare, pentru a se asigura adaptările necesare cu privire la gestionarea și mecanismele de finanțare, astfel încât noile investiții să acopere costurile operaționale preconizate;

– Proiectul trebuie să îndeplinească obiectivele strategiei naționale de sănătate la nivel național și local, respectiv planurile regionale de asistență medicală și master-planurile de sănătate ale celor trei regiuni”, mai menționează Corina Crețu în scrisoare.

În finalul scrisorii adresate premierului României, comisarul european pentru politică regională precizează faptul că serviciile Comisiei Europene oferă deja asistență tehnică Ministerului Sănătății, reiterând totodată angajamentul său personal, cât și al serviciilor Direcției Generale pentru Politică Regională (DG REGIO), de a sprijini în continuare autoritățile din România în vederea realizării celor trei spitale regionale în actualul exercițiu financiar, inclusiv prin mobilizarea de asistență suplimentară acolo unde este cazul.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

POLITICĂ

162 de ani de la Unirea Principatelor Române. Klaus Iohannis evocă “un nou rol istoric” al României: Suntem legați indisolubil de apartenența la UE și NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

România are un nou rol istoric, iar parcursul de acum se leagă indisolubil de apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, a afirmat, duminică, președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj în care aduce “un omagiu triumfului idealului Unirii Principatelor Române din 1859”, cu prilejul împlinirii a 162 de ani de la importantul eveniment istoric. “Așa cum în lipsa unui crez unionist cele două Principate nu ar fi devenit un singur stat, fără principiile democratice care ne-au călăuzit drumul spre integrarea euro-atlantică nu putem să întărim instituțional statul pe mai departe”, a remarcat președintele.

În debutul mesajului său, șeful statului i-a adus un tribut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, subliniind că “acest moment strălucit nu s-ar fi putut înfăptui fără contribuția decisivă a unei personalități remarcabile”.

“Într-o simbioză politică și socială cu adevărat istorică, poporul și elitele vremii și-au impus țelul în interiorul și în afara granițelor: unitatea românilor din cele două Principate, Moldova și Țara Românească. (…) Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Moldovei și al Țării Românești, a fost un eveniment gândit cu iscusință de cei din interiorul și din afara statului, români devotați și prieteni străini care au susținut nobilul ideal al Unirii”, a spus el.

Iohannis a arătat că, printr-o inovație politică și juridică greu de imaginat în climatul european de atunci, unioniștii generației pașoptiste au înfruntat forțele potrivnice și au realizat primul pas important în făurirea României moderne.

“Reformele care au urmat au pus bazele unui proces ireversibil de sincronizare și armonizare a spațiului politic și social românesc cu cel european. În doar câțiva ani de mandat, Alexandru Ioan Cuza a edificat osatura instituțională, administrativă și juridică a statului român modern prin adoptarea unui nou Cod Civil și prin impunerea împărțirii atribuțiilor administrative la nivel central și local, fiind, totodată, și inițiatorul unor ample reforme agrare și fiscale, precum și al unui pachet de legi dedicat învățământului românesc”, a afirmat acesta.

Președintele a subliniat că moștenirea lăsată de arhitecții Unirii din 1859, deopotrivă instituțională și simbolică, reprezintă temelia solidă pe care să continuăm modernizarea României, una dintre direcțiile majore fiind consolidarea învățământului românesc, care să ofere o educație accesibilă și performantă.

“De aceea vă invit, dragi români, să facem din proiectul „România Educată” unul dintre pilonii centrali ai următorilor ani. Este o datorie a celor de la guvernare, a dascălilor, a întregii societăți”, a mai punctat el.

“De asemenea, este necesar să depășim centralismul administrativ, un veritabil obstacol în calea modernizării actuale a României. Avem nevoie de o nouă paradigmă a descentralizării, care să încurajeze eficiența prin delegarea mai multor sarcini către administrațiile locale, care cunosc mai bine nevoile cetățenilor și pot rezolva problemele din regiunile defavorizate ale României. În plus, politizarea instituțiilor, o practică toxică și de notorietate în societatea noastră, nu poate să ne ofere nimic bun în viitor, iar soluția este să lăsăm meritocrația să iasă la suprafață”, a completat șeful statului.

Klaus Iohannis a evocat faptul că multe dintre idealurile care i-au animat pe unioniștii de la 1859 îi animă încă pe români și a menționat un nou rol istoric pe care îl are țara noastră.

În același timp, România are un nou rol istoric, iar parcursul de acum se leagă indisolubil de apartenența la Uniunea Europeană și la NATO. Așa cum în lipsa unui crez unionist cele două Principate nu ar fi devenit un singur stat, fără principiile democratice care ne-au călăuzit drumul spre integrarea euro-atlantică nu putem să întărim instituțional statul pe mai departe“, a mai subliniat președintele.

Iohannis a făcut apel și la unitatea și solidaritatea românilor în contextul Unirii din 1859.

Cea mai prețioasă lecție a paginilor vii de istorie de la momentul Unirii din 1859 este cea a unității și a solidarității, atât de frumos exprimată în imnul Unirii Principatelor: „eu ți-s frate, tu mi-ești frate!”. Indiferent de obstacole, atât timp cât ne dorim cu toții o Românie mai bună, vom putea să ne atingem țelul dacă rămânem uniți și avem ca deziderat binele întregii națiuni. Să sărbătorim și să onorăm România împreună, în fiecare zi! La mulți ani tuturor românilor!”, a conchis el.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. De asemenea, anul acesta se împlinesc și 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. 

Continue Reading

NATO

Raport CEPA: NATO trebuie să desemneze România drept “centru de greutate” în regiunea Mării Negre. România, o “țară-ancoră” pentru eforturile SUA în zonă

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre, afirmă generalul locotenent Ben Hodges, fost comandant al forțelor SUA în Europa, care reia teza sa potrivit căreia NATO ar trebui să desemneze România drept centrul său de greutate în regiune.

Hodges a făcut aceste remarci într-un nou raport intitulat “The Black Sea… or a Black hole?” și publicat de Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington, singurul think tank din capitala SUA dedicat problematicii Europei Centrale și de Est. Raportul propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre.

Potrivit acestuia, regiunea Mării Negre este esențială pentru securitatea și stabilitatea Occidentului, ea aflându-se la intersecția a patru forțe: democrație liberală la capătul său vestic, agresiune militară rusă la nord, agresiune financiară chineză la est și instabilitate în sud.

“Alianța trebuie să dezvolte o strategie care plasează regiunea Mării Negre în mijlocul hărții geostrategice. (…) În mod ideal, Turcia ar trebui să fie centrul de greutate al NATO în regiune”, consideră Hodges.

Constatând însă că Turcia este reticentă în a provoca Kremlinul sau în întrerupe status-quo-ul în regiunea Mării Negre, generalul american susține însă că România ar trebui să joace acest rol.

“Pe termen scurt și mediu, NATO ar trebui, prin urmare, să desemneze România drept centrul de greutate datorită poziției sale geografice, a proximității față de alți aliați, precum și de Ucraina și Moldova, a eforturilor sale de modernizare solide și a infrastructurii sale strategice de transport”, spune el.

Raportul lui Hodges reprezintă și o continuare a unor documente similar realizate în 2019 și 2020, tot sub coordonarea sa, intitulateStrengthening NATO’s Eastern Flank – A Strategy for Baltic – Black Sea Coherence” și “One Flank. One Threat. One presence”/ “Un singur flanc. O singură amenințare. O singură prezență”. În cel din urmă raport, Ben Hodges spune că România este centrul de greutate al posturii NATO de descurajare regională pe flancul estic și are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat.

Ce conține noul raport?

Și în raportul prezent, Ben Hodges reia ideea consolidării apărării țărmului vestic al Mării Negre prin dezvoltarea în România a unor sisteme NATO A2/AD, alcătuite din sisteme maritime fără pilot și sisteme la sol, inclusiv rachete anti-navă, drone și rachete HIMARS. În vreme ce sistemele HIMARS au fost deja achiziționate și se așteaptă recepția lor, iar SUA au început să amplaseze drone MQ-9 Reaper la Baza de la Câmpia Turzii, Guvernul a solicitat Parlamentului să aprobe de urgență un contract cu Guvernul SUA pentru sistemele de rachetă anti-navă.

În noul raport, generalul american sugerează că “România ar trebui să propună înființarea și găzduirea unui Centru de excelență NATO pentru sistemele fără pilot datorită condițiilor sale de zbor ideale și a lungului litoral al Mării Negre, precum și prezenței fluviului Dunărea. În cele din urmă, România ar trebui să continue extinderea infrastructurii de formare și logistică la baza aeriană Mikhail Kogălniceanu (MK) și la zonele de antrenament Smârdan și Cincu, îmbunătățind capacitățile pentru exerciții comune, multinaționale, care să atingă standardele de calificare ale Armatei SUA şi ale Forţelor Aeriene ale SUA”.

În continuare, Ben Hodges propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre, care cuprinde și multiple referiri la România, inclusiv în ce privește domeniul mobilității militare. 

“Îmbunătățirea mobilității militare pentru a permite o desfășurare și o consolidare mai rapidă. NATO, UE și țările din regiune trebuie să abordeze provocările care rezultă din infrastructura de transport subdezvoltat și din traversarea Munților Carpați”, precizează Hodges, recomandând utilizarea fluviului Dunărea pentru transportul unor încărcături militare de volum mare, similar cu ceea ce se întâmplă în prezent pe Rin.

“Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre”, conchide generalul american.

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Florin Cîțu: România, printre țările care au pregătit foarte bine campania de vaccinare. Păstrăm obiectivul de a vaccina 10,4 milioane de români până în septembrie

Published

on

© Guvernul României

Campania de vaccinare merge bine, afirmă premierul Florin Cîţu, menţionând că păstrează obiectivul ca 10,4 milioane de români să fie vaccinaţi, cu ambele doze, până la sfârşitul lunii septembrie.

“Campania de vaccinare merge bine. Toate ţările depind de numărul de doze de vaccin. Totuşi, datele arată clar că România este printre ţările care au pregătit foarte bine această campanie. Continuăm în acelaşi ritm şi păstrăm obiectivul de a vaccina 10,4 milioane de români, cu ambele doze, până la sfârşitul lui septembrie şi cel puţin 1,2 milioane români, cu ambele doze, până la 29 martie”, a scris Cîţu, sâmbătă, pe Facebook.

Prim-ministrul a subliniat importanţa respectării “peste tot şi tot timpul” a regulilor de protecţie anti-coronavirus, arătând că doar în acest mod s-a redus numărul de infectări.

Șeful Guvernului a fost completat și de coordonatorul campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiță, care a declarat într-o intervenție la Digi24 că numărul persoanelor care s-au programat în vederea vaccinării a crescut semnificativ, ceea ce arată un succes al campaniei de vaccinare în România.

Țara noastră se află printre primele țări din Europa ca acoperire a vaccinării și pe locul al treilea în ceea ce privește media numărului de doze din ultimele șapte zile, raportat la suta de locuitori. 

Potrivit datelor puse la dispoziția CNCAV de către Institutul Național de Sănătate Publică, prin aplicația Registrul Electronic Național al Vaccinărilor (RENV), care ține evidența vaccinărilor, numărul total de persoane vaccinate împotriva COVID-19 cu vaccinul Pfizer BioNTech (începând cu data de 27 decembrie 2020) este de 302.570 persoane, până la data de 20 ianuarie 2021. Dintre acestea, 296.756 persoane au fost vaccinate cu 1 doză, iar 5.814 persoane vaccinate cu 2 doze.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE17 mins ago

Prima convorbire a lui Joe Biden cu un lider european: Președintele SUA și premierul britanic Boris Johnson subliniază “rolul critic al NATO” pentru relația transatlantică

SUA47 mins ago

SUA: Administrația Joe Biden cere Rusiei eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi și condamnă “metodele brutale” utilizate împotriva manifestanților

Dacian Cioloș59 mins ago

Proteste în Rusia. Dacian Cioloș le cere miniștrilor de externe din UE să adopte sancțiuni “care să țintească inima regimului autoritar al domnului Putin”

POLITICĂ1 hour ago

162 de ani de la Unirea Principatelor Române. Klaus Iohannis evocă “un nou rol istoric” al României: Suntem legați indisolubil de apartenența la UE și NATO

NATO17 hours ago

Raport CEPA: NATO trebuie să desemneze România drept “centru de greutate” în regiunea Mării Negre. România, o “țară-ancoră” pentru eforturile SUA în zonă

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Papa Francisc îi îndeamnă pe jurnaliști să meargă pe teren: Criza presei riscă să ducă la o informație fabricată fără a verifica la fața locului

PPE19 hours ago

Donald Tusk, mesaj către regimul din Rusia după manifestațiile pro-Navalnîi: “Nu puteți să puneți întreaga națiune după gratii”

RUSIA19 hours ago

Mii de cetățeni protestează în Rusia în semn de sprijin pentru Aleksei Navalnîi: “Rusia va fi liberă. Putin e un asasin”. Soția lui Navalnîi, arestată

POLITICĂ20 hours ago

Premierul Florin Cîțu: România, printre țările care au pregătit foarte bine campania de vaccinare. Păstrăm obiectivul de a vaccina 10,4 milioane de români până în septembrie

U.E.21 hours ago

Ministrul turc de externe avertizează UE: Orice sancțiuni împotriva Turciei vor distruge dialogul dintre Ankara și Bruxelles

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac4 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE4 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac5 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending