Connect with us

COMISIA EUROPEANA

LIVE VIDEO&TEXT Comisarul european Marianne Thyssen, în dialog cu cetățenii la Iași privind viitorul UE: ”Europa socială înseamnă să pui cetățenii pe primul loc”

Published

on

Comisarul european Marianne Thyssen, responsabil pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, s-a aflat într-o vizită oficială în România, în perioada 11-12 octombrie, în cadrul căreia a participat și la o sesiune de dialog cu cetățenii, la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pe tema viitorului Uniunii Europene.

Dialogul cu cetățenii al comisarului european a fost transmis LIVE VIDEO&TEXT de CaleaEuropeana.ro, atât pe www.caleaeuropeana.ro, cât și pe pagina sa de Facebook.

LIVE VIDEO

LIVE TEXT

Comisarul european Marianne Thyssen, despre viziunea legată de acest tip de dialog cu cetățenii UE: Sunt comisar pentru ocuparea forței de muncă. misiunea mea este de a mă asigura că Europa este un organism social. Eu folosesc des această exprimare, Europa socială înseamnă să pui cetățenii pe primul loc. Provocările ne afectează pe toți. Vreau să ascult care sunt așteptările voastre și mă bucur foarte mult că această dezbatere are loc în România. Nimeni nu trebuie marginalizat. 

Comisia a publicat o Carte Albă pentru a lansa o dezbatere cu privire la viitorul nostru comun. Președintele CE a spus că Europa este o Uniune a egalilor, ceea ce extinde UE către granițele sale. Noi credem că este vorba de a aduce societățile noastre mai apropate unele de altele și facem acest lucru prin plionul social de drepturi sociale, un compas ca să măsurăm, să obținem mai multă libertate egalitate în domeniul educației, instruirii și domeniul social. 

La locul de muncă. Spunem că lucrătorii trebuei ăs primească aceeași plată ca și colegii lor europeni. Trebuie să facem față provocărilor puse de dezvoltarea industrială. Ce înseamnă acest lucru din punct de vedere de asigurări sociale? 70 de milioane de europeni nu au competențe. Ne punem problema cum putem să instruim astfel de oameni?

În 2017 luptăm pentru egalitate de gen. Nicio femeie nu este obligată să alegă între familie și carieră. Este vorba și de egalitatea ăntre generații. Ocuparea locurilor de muncă a fost una dintre prioritățile mele, mai ales de către tineri. 

Comisarul european, despre felul în care putem răspunde la nevoile companiilor și instituțiilor de a obține lucrători având în vedere oferta universităților: Am vorbit despre inițiativa privind pilonul de afaceri sociale și dibla învățare. Se schimbă economia și în ăerioada digitală oamenii au nevoei de competențe digitale ți de mai multe competențe, care n usunt încă cunoscute pentru că schimbările se produc foarte rapid. Oamenii care vor dori să ocupe un post va trebui să fie mai pregătiți. Am lasnat o stategie privind competențele. Am dorit să vedem că oamenii cu competențeșle cele mai reduse pot căpăta cometențe mai bune. Ne interesează și alte nivelulri , nu doar la partea de jos a scării, ci și de cea de sus. Este vorba de programa din universități. Am început ăs lucrăm la nivel sectorial, cei participațni fiind idn educație, instruire, producție, astfel încât ei să examineze potențiaele nevoi pentru viitorul apropiat pentru a furniza instituțiilor de educație cunoțtinețele necesare. În viitor, felul în care va arăta societatea va fi diferit față de felul în care arăta societatea părinților mei. Tinerii de azi vor avea de trecut prin mai multe transferuri. 

Despre cine trebuie să impulsioneze situația: Toți cei implicați, și chiar ș iangajaotori iau datoria să facă asta. Noi îndemnăm autoritățile să facă ceea ce trebuie. Statele membre fac sistemele de educație. La scara statelor membre și la universități trebuie sî găsim acest răspuns. Noi credem că în slujbă se paote învăța. Studenții pot urma stagii în întreprinderi. Îi invităm pe angajatori să ofere stagii pentru formare de claitate. De aceea am dezvolștat și un cadru pentru ofmrare, de ucenicie, pentru a ne asigura că există mentori. 

Despre modul în care putem aduce împreună cetățenii de diferite naționalități, făcând referire la cazul catalan: Felul în care statele membre se organizează pe plan intern ține de ele însele. Statele pot avea un model centralziat sau unul federal. Ele trebuei să decidă acest lucru. Noi în Comisia Europeană le spunem catalanilor că această chestiune trebuie rezolvată în Spania. 

Despre cum putem ocnvinge angajatorii să repsecte legea, contractul, făcând trimitere la zona gri privind salarizarea: Este vorba de control și verificare aici,de inspectoratele care trebuei să vadă dacă se pun în practică prevederile legii. Autoritățile trebuei să facă inspecții. Este vorba de răspunderea statului român. Contorlul asupra legislației ține tot de obligațiile statului membru. Dacă situația are loc în mai multe locuri, atunci este u naspect care ține de instituții. 

Despre plata diferențiată în cadrul companiilor multinaționale precum Amazon la nivelul statelor membre: Am încercat să promovăm mai multă convergență. Pentru lucrătorii detașați, putem interveni pentru avem reguli la nivel comunitar pentru că e o problemă transfrontalieră. Salariile la nivel de stat membru țin de statul membru pentru că există probabil un acord între reprezentanții sindicali și cei patronali. 

Despre provocările și tipurile de protecție trebuie să îi acopere pe cei care lcurează în formate noi: Vrem să vedem dacă persoanele care activează în noi moduri de muncă pot avea acces la protecție socială, de asigurări sociale. Uneori nu știm. Vorbim de un lucrător independent sau de un angajat care lucrează pentru un patron. Încercăm să vedem cum putem aplica niște niveluri minime de protecție pentru cei, de exemplu, care au contracte la cerere. 

Despre provocarea demografică: Știm că vor fi mai puțin oameni de vârstă activă, deci relația se schimbă. Acum există 1 pensionar la 4 oameni activi, dar până în 2060 raportul va fi de 1 la doi, așa că trebuie să vedem cum vom putea finanța sistemul de pensii. Oricum speranța de viață a crescut. Trebuie să ridicăm vârsta de pensionare, având în vedere că în unele țări există un sistem vechi, mai ales în contextul în care speranța de viață a crescut.  Trebuie să clădim un sistem de pensii care să asigure o viață sigură. Dacă pensiile vor fi mai mari în viitor, acest lucru nu înseamnă că trebuie să crești și povara finanțărilor publice. 

Despre plata egală din companii și despre calitate diferită a produselor: Să vorbim despre angajați. Există propuneri discutate în PE ca să facem exact ce a spus Juncker, dac există lucrători detașați, acesta să aibă salarii la fel ca cel local. Sper să putem ajunge ăn Consiliul Euroepan și în Consiliul de Miniștrii până la finalul lunii octombrie astfel încât parlamentul să voteze raportul. Este foarte important ăs construim o punte între est și vest. 

Privind consumatorii, am descoperit că există o problemă. S-a anunțat că producsele nu au aceeați calitate în diferite țări. Acest lucru ține întâi de toate de companii. Nu spunem că produsul trebuie să fie într-un anumit fel. Înțeleg care este problema. Acum ne interesează la scara instituțiilor europene ce putem face. Nu putem emite reguli pentur orice, dar vedem ce putem face. 

Despre o strategie comună la nivelul UE despre angajare la negru și despre plata de impozite integrale chiar și pentru slujbele cu norme reduse: Există problema aceasta a nerespectării reguluilor. Dacă acestea ar fi, ar fi angajări oficiale. Există o platformă a muncii în Europa. Dacă sunt angajați oficiali, oamenii ar fi acoperiți de reglementările privind munca. Privind plata impozitelor pentru munca cu o durată limitată, am traversat o perioadă care nu era foarte bună, dar pe piața muncii se observă că există locuri de muncă precare. Munca cu normă redusă e bună. Dacă cineva alege să muncească cu termen redus, poate combina viața privată cu munca. De cele mai multe ori însă acest lucru nu este o alegere. 

Despre împărțitea costurilor privind formarea de către angajatori. Când se face pregătirea la locul de muncă, putem spune că e bine: Dubla învățare permite surmontarea unor probleme din viața tinerilor. Cei care sunt în situația de a învăța la locul de muncă sunt mult mai avantajați. Observăm că în cazul organizării de programe de dublă învățarea angajatorii ivestesc, suportând un risc, dar ei sunt conștineți de acest lucru. În multe state membre acest sistem nu este la fel de bine dezvoltat ca în Germania. Putem cere ca angajatori isă fie plătiți? Atunci când ucenicii  urmează stagii de pregătire, cred că angajatorii beneficiază deja. 

Despre modul în care tinerii îi pot moderniza pe cei din instituțiile publice și private astfel încât acestea să înlesnească inserția tinerilor pe piața muncii: Noi încurajăm educația și parteneriatele cu întreprinderile. Dacă vreți să dezvoltați învățarea dublă, trebuie ca toate părțile implicate să participe la procesul de identificare a perspectivelor.

Despre oferirea unor garanții privind găsirea unui loc de muncă după absolvirea tinerilor români: Mulți români studiază din greu. A avea competențe mai bune este de importantă crucială. Există locuri de muncă? Pot să vă spun că Comisia a început cu o misiune clară. Am început să ne îndreptăm către o nouă direcție. Noi dorim să creăm cel mai bun mediu, prielnic inovației.  Am observat că rata șomajului este scăzută în România, așadar ne îndreptăm în direcția cea bună. Cea mai importantă a mandatului a fost locuri de muncă, schimbare și ocupare. 

Despre coordonarea eforturilor de educare cu cele de infrastructură: Trebuie să luptăm pe toate fronturile. De aceea spun tinerilor de aici că toți comisarii se străduiesc să creeze un mediu mai bun, economic, juridic, dar și de infrastrucutră. Avem planuri de transport pentru a interconecta statele membre pentru că există verigi lipsă. Există acum cadrul multianual care se termină în 2020 și ne gândim deja la viitor, infrastructură, capital uman. 

Despre competențele pe care trebuie să le aibă un lcurător la instituțiile europene. Aceleași competenețe care sunt necesare și în România și poate și câteva aptitudini lingvistice. Dacă vrei să fii avocat într-o instituție euroepană, mai întâi trebuie să fii avocat bun în România. Noi dorim să avem buni profesioniști și puteți afla dacă vizitați diferite website-uri europene. Trebuie să aveți competențe legate de comportament, aptitudini lingvistice. Sunt convins că în România sunteți bine pregătiți. 

Despre măsurile adoptate de UE pentru a face față ratei ridicate de șomaj în rândul tinerilor. Politica noastră se concentrează fix pe acest lucru: Am avut o cifră de aproximativ 20% și sunt bucuroasă să anunț că este în scădere, ajungând la 16%. Noi continuăm să dezvoltăm garanția pentru tineri, o inițitivă cu fond dedidcat. cu structuri. Noi cerem statelor membre ăs înregistreze toți tinerii care  nu au un loc de muncă iar când acețtia părăsesc școala, să poată beneficia de un stagiu de pregătire. 

Am văzut că problema a fost foarte acută în 2014-2016 și că nu putem folosi banii alocați pentru șapte ani. Am cerut și primit bani pentru a realiza această reformă. Am cerut României să adopte reforme. Trebuie să creăm locuri de muncă. 

Comisarul european Marianne Tyssen, despre viitoarele alegeri europene: Mergeți și votați, aveți acest drept cetățenesc pentru că dumeavoastră sunteți cei care-i numiți pe cei care vă decid viitorul. Avem multe probleme și trebuie să găsim împreună soluții mai bune. Proiectul european a început ca unul al păcii lucru reconfirmat de expoziția de la universitate care celebrează cei 60 de ani de la înființarea UE. Niciun stat membru nu poate face lucrurile de unul singur și mă bucură când văd cuvinte ca unitate și viitor. 


“În 11 octombrie, la București, comisarul Thyssen s-a întâlni cu Lia-Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale, cu Gabriel Petrea, ministrul consultării publice și dialogului social, și cu Rovana Plumb, ministrul delegat pentru fonduri europene”, informează Reprezentanța Comisiei Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

A doua zi, pe 12 octombrie, la Iași, înaltul oficial european va avea un dialog cu cetățenii, axat pe politicile și sprijinul UE în domeniul ocupării forței de muncă și afacerilor sociale, precum și pe viitorul Europei, și va participa la vernisajul expoziției cu tema “60 de ani de UE”.

Dialogul cu cetățenii este, astfel, cel de-al șaptelea eveniment de acest tip organizat în România în acest an după dialogurile la care au participat, la București, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, și președintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz; la Cluj-Napoca, unde a luat parte comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, și la Zalău, unde au participat Corina Crețu și ministrul român al fondurilor europene, Rovana Plumb.  

Comisarul Thyssen își va încheia vizita la un proiect cu finanțare europeană, pus în practică de Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T. Popa”, în parteneriat cu Institutul pentru Boli Cardiovasculare “Prof. dr. George I.M. Georgescu”.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat sectorului cultural prin intermediul unui ghid online privind finanțarea UE

Published

on

© Creative Europe/ Facebook

Comisia Europeană a lansat un nou ghid interactiv care cartografiază toate oportunitățile de finanțare disponibile la nivelul UE pentru sectoarele culturale și creative, denumit „CulturEU”, un ghișeu unic care reunește 75 de oportunități de finanțare din 21 de programe diferite, de la Europa Creativă și Orizont Europa la fondurile structurale și InvestEU.

În doar câteva clicuri, instrumentul interactiv online poate direcționa orice entitate culturală europeană către cel mai adecvat sprijin financiar din partea UE pe care îl are la dispoziție, se arată în comunicatul oficial. 

„Libertatea artistică, creativitatea și diversitatea culturală sunt emblematice pentru modul nostru de viață european. Europa este un motor cultural care are nevoie de sectoarele sale creative și culturale pentru a prospera. Alături de Next Generation EU, lansăm astăzi un nou instrument online pentru a permite artiștilor, creatorilor și profesioniștilor noștri din domeniul culturii să navigheze cu ușurință printre schemele de sprijin disponibile la nivelul UE și să le aleagă cele mai relevante. Împreună putem realiza o redresare durabilă pentru sectoarele creative și culturale din întreaga Europă”, a transmis vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas. 

Ghidul a fost elaborat pentru a ajuta partenerii care lucrează în sectoarele culturale și creative, indiferent de tipul și dimensiunea lor, să navigheze în peisajul finanțării UE, să înțeleagă ce oportunități le stau la dispoziție și, în cele din urmă, să acceseze mai ușor finanțarea UE.

Părțile interesate pot filtra în mod automat oportunitățile de finanțare relevante în funcție de nevoile lor, de sectorul lor și de tipul de organizație pe care o reprezintă. Ghidul este completat de exemple și bune practici care pot servi drept sursă de inspirație. CulturEU va fi actualizat periodic cu cele mai recente informații privind noile cereri de propuneri și va fi disponibil în toate limbile UE la începutul anului 2022.

Sectoarele culturale și creative au fost grav afectate de restricțiile ample instituite în timpul pandemiei de COVID-19. De la începutul pandemiei, Comisia a luat o serie de măsuri pentru a aborda consecințele pandemiei asupra sectoarelor culturale și creative, completând și sprijinind acțiunile statelor membre: sprijin financiar, cooperare la nivelul UE respectând totodată competențele naționale, investiții.

Acțiunile întreprinse până în prezent la nivelul UE pentru a sprijini sectoarele culturale și creative includ:

  • creșterea sprijinului financiar al UE pentru sectoarele culturale și creative cu aproape 2,5 miliarde EUR din programul Europa creativăcrea și aproape 2 miliarde EUR din programul Orizont Europa, sume dedicate proiectelor culturale, creative și favorabile incluziunii în perioada 2021-2027;
  • alocarea de fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență.
  • aprobarea ajutorului național în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat pentru o sumă totală de peste 420 de milioane EUR;
  • publicarea de orientări ale UE privind redeschiderea și redresarea în condiții de siguranță a sectorului;
  • lansarea unei platforme dedicate, Creatives Unite, pentru ca artiștii, artiștii interpreți sau executanți și alți profesioniști din domeniul cultural și creativ să facă schimb de informații, inițiative și idei. Această platformă numără în prezent peste 43 000 de utilizatori.

Comisia continuă să coordoneze și să faciliteze schimburile la nivelul UE pentru a examina provocările cu care se confruntă sectoarele culturale și creative în momentul de față și oportunitățile de care dispun acestea.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a încă 7,4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, a cărui valoare totală se ridică la 39,4 miliarde de euro sub formă de granturi.

Plata acestei prime sume, pe lângă cele 5,1 miliarde de euro din prefinanțare, este condiționată de respectarea celor 38 de jaloane și ținte stipulate în document, informează instituția într-un comunicat.

Comisia Europeană are acum la dispoziție două luni pentru a face evaluarea. Acesta va trimite apoi analiza preliminară Comitetului economic și financiar din cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Franța a trimit Planul Național de Redresare și Reziliență la 29 aprilie. Valoarea acestuia se ridică la 39,4 miliarde de euro sub formă de granturi, adică 1,62% din PIB-ul țării, și cuprinde alocări de 46% pentru combaterea schimbărilor climatice și 21% pentru tranziția digitală.

PNRR-ul Franței a primit aprobarea din partea Comisiei Europene la 23 iunie, etapă care a deschis calea Consiliului Uniunii Europene de a da undă verde acestui document la 13 iulie.

Astfel, Parisul a demarat la 19 august implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Cererea Franței de deblocare a fondurilor ce îi revin prin Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 723,8 miliarde de euro (prețuri curente) o succede pe cea înaintată de Spania la 12 noiembrie.

Madridul a cerut Comisiei Europene să efectueze o plată de 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza îndeplinirii a 52 de jaloane și ținte legate de mobilitatea durabilă, eficiență energetică, conectivitate, politicilor în domeniul administrației publice, educației și domeniului social.

La fel ca și în cazul Franței, Comisia Europeană dispune de două luni pentru a evalua cererea.

Spania a depus Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 69,5 miliarde de euro granturi (5,58% din PIB) la 30 aprilie și a primit aprobarea Comisiei Europene la 17 iunie. Acesta cuprinde alocări de 40% pentru combaterea schimbărilor climatice și de 28% pentru tranziția digitală. 

Prefinanțarea a intrat în țară la 17 august, după ce Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde PNRR-ului Spaniei tot la 13 iulie.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă și pentru care ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat deja acordul de împrumut

Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, la 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, după ce, anterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, acestui document prin intermediul căruia țara noastră va putea să-și redreseze economia și să-și construiască reziliența în urma pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Planul cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.

Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană organizează luni cea de-a doua ediție a Forumului companiilor de știri europene pentru a discuta despre transformarea industriei mass-media, anunțând, de asemenea, că va sprijini dezvoltarea unei “redacții europene de știri” (European newsroom) care să reunească 16 agenții de presă, printre care şi agenţia naţională de presă română Agerpres, se arată în comunicatul oficial. 

Pe lângă agenţia germană coordonatoare a proiectului, vor mai participa agenţiile AFP (Franţa), AGERPRES (România), ANSA (Italia), APA (Austria), ATA (Albania), Belga (Belgia), BTA (Bulgaria), EFE şi Europa Press (ambele din Spania), FENA (Bosnia-Herţegovina), HINA (Croaţia), MIA (Macedonia de Nord), STA (Slovenia), Tanjug (Serbia) şi TASR (Slovacia), potrivit Agerpres

„Prin colaborarea transfrontalieră, mass-media este mai puternică. Am văzut rezultatele incredibile ale investigațiilor transfrontaliere, cum ar fi recentele documente Pandora. Comisia Europeană își sporește sprijinul pentru acest tip de colaborare, prin intermediul redacției europene de știri și al unor noi parteneriate jurnalistice până la sfârșitul anului”, a transmis vicepreședinte Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová. 

Comisia Europeană va aloca acestui proiect 1,76 milioane de euro, fonduri care vor fi folosite, printre altele, pentru creşterea finanţării destinate formării jurnalistice şi pentru crearea unui nou website multilingv cu articole pe teme europene ale agenţiilor de presă participante.

„Organizăm spațiul informațional al european și creștem accesul cetățenilor la informații de calitate. Această primă redacție europeană de știri va permite jurnaliștilor să relateze în comun despre afacerile UE și să promoveze un spirit de colaborare. Anul viitor, vom prezenta o lege privind libertatea presei pentru a stimula pluralismul mediatic și pentru a îmbunătăți rezistența sectorului în ansamblu”, a subliniat comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Citiți și: Comisia Europeană promite sprijin și protecție pentru jurnaliști: Nu există democrație fără libertate și pluralism în mass-media. Un atac asupra mass-media este un atac asupra democrației

Prima ediție a Forumului european al presei a avut loc în martie 2021. Acesta a contribuit la pregătirea primei recomandări din istoria Comisiei privind siguranța jurnaliștilor. Această a doua ediție reunește părțile interesate din sectorul mass-media pentru a discuta despre sursele de venit, modelele de afaceri, implicarea comunității, diversitatea, convergența media, cât și despre noile parteneriate.

Forumul face parte dintr-un efort mai amplu privind sprijinirea redresării și transformării sectoarelor media. Acesta include creșterea finanțării UE pentru proiecte media, precum European Newsroom. Mai mult, inițiativa va crea un centru pentru corespondenții de știri care vor lucra împreună pe teme europene.

Proiectul ar urma să înceapă încă din luna ianuarie, iar redacţia va deveni operaţională aproximativ la jumătatea anului viitor, estimează Comisia Europeană, care în prezent caută o sală ce va fi alocată noii redacţii europene.

Amintim că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor. 


La 16 septembrie, Comisia Europeană a emis prima recomandare din istorie privind protecția, siguranța și responsabilizarea jurnaliștilor. Recomandarea include un set de acțiuni concrete, cum ar fi centre comune de coordonare, servicii de sprijin pentru victime și mecanisme de alertă timpurie. De asemenea, are în vedere o abordare consolidată și mai eficientă în ceea ce privește urmărirea penală a faptelor penale, cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii, mecanismele de reacție rapidă, precum și protecția economică și socială. Propune acțiuni pentru o mai bună protecție a jurnaliștilor în timpul protestelor și demonstrațiilor, abordează amenințările online și cibernetice și atrage o atenție deosebită asupra amenințărilor la adresa femeilor jurnaliste. Aceasta vizează asigurarea unor condiții de lucru mai sigure pentru toți profesioniștii din domeniul mass-media, fără teamă și intimidare, atât online, cât și offline.

Comisia lucrează la o inițiativă de combatere a proceselor abuzive intentate împotriva jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului pentru a-i împiedica să informeze publicul și să raporteze cu privire la chestiuni de interes public (SLAPP). Comisia va prezenta în 2022 o lege europeană privind libertatea presei, pentru a proteja independența și pluralismul mijloacelor de informare în masă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Alin Mituța5 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța cere Comisiei Europene să modifice legislația în privința etichetării mierii pentru a preveni frauda cu “miere” îndoită cu siropuri

Cristian Bușoi7 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de Luptă împotriva Cancerului din PE, pledează pentru oncologie personalizată: Suntem datori să le oferim pacienților o viață lungă și îngrijire de calitate

ENGLISH7 hours ago

MEP Vasile Blaga: The European Social Security Passport, a first step in protecting the rights of Romanian workers in the EU

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat sectorului cultural prin intermediul unui ghid online privind finanțarea UE

NATO8 hours ago

Desfășurare de forțe în spațiul aerian al României începând cu 1 decembrie: SUA trimit elicoptere de luptă la Baza Mihail Kogălniceanu pentru a proteja flancul estic al NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Pașaportul European de Securitate Socială, un prim pas în protejarea drepturilor muncitorilor români în UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană lansează un instrument digital prin care statele UE își pot monitoriza reziliența socială, economică, ecologică, digitală și geopolitică

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.9 hours ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 day ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

Team2Share

Trending