Connect with us

U.E.

Comisarul european Mariya Gabriel și eurodeputatul Dan Nica: Un buget solid pentru cercetare și inovare este motorul UE pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă

Published

on

Op-ed comun – Mariya Gabriel, comisar european, și Dan Nica, eurodeputat

Pandemia de COVID-19 este fără precedent, astfel cum este și răspunsul nostru comun la aceasta. În timp ce guvernele și societățile din întreaga lume se luptau să oprească pandemia mondială,  economiile noastre sufereau mai mult ca niciodată, iar viața personală și profesională ne era perturbată grav, cercetarea și inovarea s-au dovedit a fi instrumentele cele mai puternice și de impact pentru a ne readuce la o „ nouă normalitate”.

Cercetătorii și inovatorii lucrează fără încetare pentru a înțelege mai bine noul virus, deoarece acesta este singurul mod prin care putem dezvolta tratamente și diagnostice eficiente și prin care vom produce un vaccin așteptat la nivel mondial.

În fața incertitudinii economice și a imposibilității de a evalua efectele pe termen lung ale pandemiei, cercetarea și inovarea vor ghida Europa în tranziția verde și cea digitală.

Cercetarea și inovarea nu și-au pierdut capacitatea de a impulsiona creșterea, de a crea locuri de muncă și de a stimula competitivitatea. Dar Europa are nevoie de un buget adecvat pentru a  realiza acest lucru, al cărui nucleu să fie cercetarea și inovarea.  Pe 19 iunie, Consiliul European va relua, după mai multe luni, discuțiile privind bugetul pe termen lung al UE. Săptămânile următoare vor fi cruciale pentru îndreptarea acestuia în direcția cea bună.

Uniunea Europeană a creat cel mai mare program de cercetare și inovare din lume: Orizont 2020. Cercetarea și inovarea sunt cel mai important motor de creștere. Contribuția estimată la PIB a programului Orizont 2020 este de 400 până la 600 de miliarde de euro până în 2030. Aceasta conduce la dezvoltarea de activități cu grad ridicat de cunoștințe, care reprezintă peste 33% din totalul ocupării forței de muncă din Europa.

Anticipând provocările foarte mari pe care ni le rezervă viitorul, în prezent ne aflăm în ultimele etape ale finalizării succesorului său și mai ambițios: Orizont Europa. Acesta dispune de instrumente puternice și de abordări inovatoare, precum noi parteneriate public-privat și misiuni la scară largă, care să ne ajute să atingem neutralitatea climatică până în 2050. Capacitatea Europei de a aborda decarbonizarea și transformarea digitală se bazează pe dezvoltarea și actualizarea noilor tehnologii și ale inovațiilor. Pentru a reuși să atingem obiectivul potențial de reducere cu 50% a emisiilor de CO2 până în 2030, obiectiv de natură transformatoare pentru toate sectoarele industriale din Europa, vom avea nevoie de eforturi coordonate și de un program puternic Orizont Europa.

La 27 mai 2020, Comisia și-a propus să consolideze Orizont Europa cu încă 13,5 miliarde de euro din instrumentul de redresare “Next Generation EU”. Programul Orizont Europa va ajunge la 94,4 miliarde de euro în total. Fondurile suplimentare vor permite o concentrare mai mare și vor facilita cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranzițiilor verde și digitală.

Avem nevoie de statele membre acum – avem nevoie de România – pentru a oferi Europei șansa unei redresări bazate pe realizări științifice și pentru a conveni asupra unui buget ambițios pentru Orizont Europa. Obținerea unui buget suficient pentru Orizont Europa nu ar însemna doar crearea a până la 100.000 de locuri de muncă în activități de cercetare și inovare până în 2027, ci și o investiție vastă în economiile noastre.

În același timp, miniștrii cercetării ar trebui să accelereze discuțiile cu privire la aspectele neclarificate privind Orizont Europa. Vom evita astfel întârzierea lansării acestui program care ne va ajuta atât să combatem impactul pe termen lung al pandemiei, cât și să ne pregătim mai bine pentru viitoarele provocări.

 Totodată, va contribui la combaterea cancerului, la descoperirea de noi soluții pentru orașele neutre din punct de vedere climatic, la asigurarea energiei și a securității alimentare, ne va ajuta să avem mai mare grijă de calitatea mărilor și a oceanelor și va contribui la pregătirea noastră pentru schimbările sociale și economice inevitabile. Să nu pierdem această șansă!

Mariya Gabriel este comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Dan Nica este eurodeputat PSD și S&D, raportor al Parlamentului European pentru Orizont Europa – Regulamentul de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare.


Editorialul a fost trimis pentru publicare de Reprezentanța Comisiei Europene și viziunile reflectate reprezintă poziția autorilor.

Corina Crețu

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu solicită public Guvernului de la București să comunice informații cu privire la stadiul tratativelor și al încheierii Acordului de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană cu privire la fondurile de coeziune 2021-2027, atenționând că România “a pierdut startul” utilizării banilor din politica regională. 

Fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Crețu amintește că în mai 2018 a prezentat alături de comisarul pentru buget de la acea vreme, Gunther Oettinger, propunerea privind politica de coeziune aferentă Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, care prevedea alocarea a cel puțin 30 de miliarde de euro pentru România, reprezentând al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare regională, după Polonia, Italia și Spania. 

“Pe 29 mai 2018, în calitate de comisar european pentru politică regională, subliniam că propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, arătând că am îmbunătățit flexibilitatea acestei politice și am simplificat normele pentru ca țările, regiunile și cetățenii care au nevoie de acești bani să poată beneficia de șansa schimbării vieții lor și a comunităților lor în bine. Trei ani mai târziu, negocierea și adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 s-a suprapus și cu tratativele privind cel mai amplu pachet de redresare economică din istorie ca urmare a pandemiei. Consider că este o eroare și o lipsă de viziune strategică să se discute preponderent despre cele 30 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi, care vor veni prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar Acordul de Parteneriat privind politica de coeziune să nu figureze pe agenda publică a guvernanților“, a declarat Corina Crețu.

În luna iunie, Consiliul UE și Parlamentul European au aprobat pachetul politicii de coeziune de 330 de miliarde de euro, din care România va putea beneficia de aproximativ 27-28 de miliarde de euro, a patra cea mai mare alocare națională, după ce executivul de la Bruxelles va aproba Acordul de Parteneriat cu Guvernul de la București. 

În acel context, europarlamentarul Corina Crețu a atenționat în runde succesive de poziții publice că “negocierile pentru România privind Programele Operaționale sunt foarte întârziate” și a criticat lentoarea administrativă și lipsa voinței politice din partea autorităților române.

Reamintesc că fondurile de coeziune disponibile pentru România sunt comparabile ca resursă bugetară cu banii aferenți PNRR. Mai mult, dacă luăm în considerare că fondurile de redresare alocate țării noastre cuprind o componentă însemnată, de aproape 16 de miliarde de euro, de împrumuturi, aș tinde să cred că suntem în fața unui deserviciu făcut României prin lentoarea și obscuritatea cu care evoluează negocierile privind Acordul de Parteneriat pentru coeziune. Fondurile regionale de 27 de miliarde de euro ce îi revin României sunt duble față de granturile disponibile prin PNRR. De asemenea, lipsește viziunea integrată de a crea un mix de finanțare din sursele aflate la dispoziție pentru a genera modernizare și prosperitate țării noastre”, a deplâns eurodeputatul român.

Ea a oferit în acest sens exemplul Greciei, o țară care ar putea fi preluată ca model de către România.

“Grecia a fost al treilea stat membru, după Portugalia și Spania, care a primit aprobarea Comisiei Europene și pentru Planul Național de Redresare și Reziliență de aproximativ 30 de miliarde de euro. La finalul lunii iulie, Grecia a devenit primul stat UE care a primit undă verde de la Comisia Europeană privind fondurile de coeziune, iar Atena va beneficia de 21 miliarde de euro până în 2027”, a subliniat aceasta.

În schimb, coaliția de la București a intrat în vacanță fără PNRR aprobat și fără Acord de Parteneriat cu Comisia Europeană privind politica de coeziune. Cine va resimți acest start pierdut? Românii, evident, ei fiind acum nevoiți să mai sufere încă o amânare către modernizare, dezvoltare și prosperitate“, a conchis Corina Crețu.

Așa-numitul “pachet de coeziune” cuprinde obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, precum și Regulamentul privind dispozițiile comune, un set de norme care reglementează fondurile regionale, de coeziune și sociale ale UE în următorii șapte ani.

Toate cele trei regulamente au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE la 30 iunie 2021. și au intrat în vigoare în ziua următoare, 1 iulie 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

Published

on

© European Union, 2011/Source: EC - Audiovisual Service

Astăzi, 3 august, intră în vigoare normele care fac ca viitorul Sistem european de informații și autorizații de călătorie (ETIAS) să fie interoperabil cu alte sisteme de informații ale UE. Acesta este un pas important către intrarea în funcțiune a ETIAS până la sfârșitul anului 2022, informează Comisia Europeană.

Odată ce ETIAS va fi în operațional, cetățenii din afara UE care călătoresc în spațiul Schengen și care sunt scutiți de obligația de a deține viză vor trebui să se înregistreze și să obțină o autorizație înainte de a călători. Sistemul va face verificări încrucișate ale călătorilor cu sistemele de informații ale UE privind securitatea internelor, frontierele și migrația înainte de călătorie, contribuind la identificarea din timp a persoanelor care pot reprezenta un risc pentru securitate sau sănătate, precum și la respectarea normelor privind migrația.

Normele care intră în vigoare astăzi detaliază modul în care ETIAS va funcționa în raport cu alte sisteme de informații ale UE pe care le va consulta în timpul controalelor, și anume Sistemul de intrare/ieșire, Sistemul de informații privind vizele, Sistemul de informații Schengen și un sistem centralizat pentru identificarea statelor membre care dețin informații de condamnare privind resortisanții din afara UE.

Crearea ETIAS face parte din activitatea în curs de desfășurare a UE în vederea instituirii unui sistem modern de gestionare a frontierelor externe și pentru a se asigura că sistemele de informații colaborează într-un mod inteligent și bine orientat. ETIAS nu va modifica țările din afara UE care sunt supuse obligativității vizelor și nici nu va introduce o nouă obligație de viză pentru resortisanții țărilor care sunt scutite de această obligație.

Cetățenii din afara UE care nu sunt scutiți de viză vor avea nevoie doar de câteva minute pentru a completa o cerere online care, în marea majoritate a cazurilor (se preconizează că va fi de peste 95%), va avea ca rezultat aprobarea automată. Procesul va fi simplu, rapid și accesibil: autorizația ETIAS va costa 7 euro, o taxă unică, și va fi valabilă timp de 3 ani și pentru intrări multiple.

Continue Reading

U.E.

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

Published

on

© European Union, 2018

Uniunea Europeană s-a alăturat NATO și a condamnat marți atacul comis asupra petrolierului Mercer Street în Marea Arabiei, pe care Statele Unite, Israelul și Regatul Unit l-au atribuit Iranului, dar UE a solicitat ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea și stabilitatea în regiune”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Condamnăm acest atac. Luăm notă de evaluările făcute de Statele Unite, Regatul Unit şi Israel şi cerem evitarea oricărei acţiuni dăunătoare pentru pacea şi stabilitatea în regiune”, a declarat Nabila Massrali, purtătoare de cuvânt al Înaltului Reprezentat al UE, Josep Borrell.

”Această acţiune este contrară libertăţii de navigaţie şi este inacceptabilă”, dar ”circumstanţele acestui atac trebuie clarificate”, a adăugat ea.

Un mesaj similar a venit și din partea NATO, care ”a condamnat ferm recentul atac fatal asupra navei MV Mercer Street în largul coastelor Omanului”, prezentând în egală măsură ”condoleanțe față de România și Regatul Unit pentru pierderile suferite”.

Condoleanțe au prezentat și Statele Unite, alăturându-se ”partenerilor și aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului împotriva navei Mercer Street”.

Petrolierul Mercer Street, în proprietate japoneză şi operat sub pavilion liberian de compania Zodiac Maritime care aparţine miliardarului israelian Eyal Ofer, a fost joi ţinta unui atac în timp ce naviga fără încărcătură în Marea Arabiei, în largul coastelor Omanului. Un român membru al echipajului navei şi un britanic angajat al societăţii de securitate Ambrey au fost ucişi.

Luând în considerare elementele prezentate de partenerii internaționali ai României cu privire la faptul că atacul a avut caracter deliberat și, respectiv, a fost coordonat de Iran, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul acestei țări pentru a oferi explicații.

Într-un gest coordonat, și MAE britanic l-a convocat, la rândul său, pe ambasadorul Iranului în Regatul Unit, ca ”răspuns la atacul ilegal comis asupra petrolierului Mercer Street pe 29 iulie”.

În oglindă, regimul de la Teheran i-a chemat la sediul MAE iranian pe reprezentanții diplomatici ai României și Regatului Unit.

De altfel, miniștrii de externe ai României și Regatului Unit au avut convorbire telefonică în urma căreia au solicitat în comun elucidarea ”cât mai rapidă” a incidentului de pe nava ”Mercer Street”. O discuție similară a fost purtată de ministrul Bogdan Aurescu și cu omologul său israelian, statul acestuia din urmă convenind să colaboreze, alături de SUA, pentru a investiga această tragedie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu6 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.7 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA8 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL9 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

NATO10 hours ago

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

U.E.10 hours ago

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

ROMÂNIA1 day ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending