Connect with us

U.E.

Comisarul european Mariya Gabriel și eurodeputatul Dan Nica: Un buget solid pentru cercetare și inovare este motorul UE pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă

Published

on

Op-ed comun – Mariya Gabriel, comisar european, și Dan Nica, eurodeputat

Pandemia de COVID-19 este fără precedent, astfel cum este și răspunsul nostru comun la aceasta. În timp ce guvernele și societățile din întreaga lume se luptau să oprească pandemia mondială,  economiile noastre sufereau mai mult ca niciodată, iar viața personală și profesională ne era perturbată grav, cercetarea și inovarea s-au dovedit a fi instrumentele cele mai puternice și de impact pentru a ne readuce la o „ nouă normalitate”.

Cercetătorii și inovatorii lucrează fără încetare pentru a înțelege mai bine noul virus, deoarece acesta este singurul mod prin care putem dezvolta tratamente și diagnostice eficiente și prin care vom produce un vaccin așteptat la nivel mondial.

În fața incertitudinii economice și a imposibilității de a evalua efectele pe termen lung ale pandemiei, cercetarea și inovarea vor ghida Europa în tranziția verde și cea digitală.

Cercetarea și inovarea nu și-au pierdut capacitatea de a impulsiona creșterea, de a crea locuri de muncă și de a stimula competitivitatea. Dar Europa are nevoie de un buget adecvat pentru a  realiza acest lucru, al cărui nucleu să fie cercetarea și inovarea.  Pe 19 iunie, Consiliul European va relua, după mai multe luni, discuțiile privind bugetul pe termen lung al UE. Săptămânile următoare vor fi cruciale pentru îndreptarea acestuia în direcția cea bună.

Uniunea Europeană a creat cel mai mare program de cercetare și inovare din lume: Orizont 2020. Cercetarea și inovarea sunt cel mai important motor de creștere. Contribuția estimată la PIB a programului Orizont 2020 este de 400 până la 600 de miliarde de euro până în 2030. Aceasta conduce la dezvoltarea de activități cu grad ridicat de cunoștințe, care reprezintă peste 33% din totalul ocupării forței de muncă din Europa.

Anticipând provocările foarte mari pe care ni le rezervă viitorul, în prezent ne aflăm în ultimele etape ale finalizării succesorului său și mai ambițios: Orizont Europa. Acesta dispune de instrumente puternice și de abordări inovatoare, precum noi parteneriate public-privat și misiuni la scară largă, care să ne ajute să atingem neutralitatea climatică până în 2050. Capacitatea Europei de a aborda decarbonizarea și transformarea digitală se bazează pe dezvoltarea și actualizarea noilor tehnologii și ale inovațiilor. Pentru a reuși să atingem obiectivul potențial de reducere cu 50% a emisiilor de CO2 până în 2030, obiectiv de natură transformatoare pentru toate sectoarele industriale din Europa, vom avea nevoie de eforturi coordonate și de un program puternic Orizont Europa.

La 27 mai 2020, Comisia și-a propus să consolideze Orizont Europa cu încă 13,5 miliarde de euro din instrumentul de redresare “Next Generation EU”. Programul Orizont Europa va ajunge la 94,4 miliarde de euro în total. Fondurile suplimentare vor permite o concentrare mai mare și vor facilita cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranzițiilor verde și digitală.

Avem nevoie de statele membre acum – avem nevoie de România – pentru a oferi Europei șansa unei redresări bazate pe realizări științifice și pentru a conveni asupra unui buget ambițios pentru Orizont Europa. Obținerea unui buget suficient pentru Orizont Europa nu ar însemna doar crearea a până la 100.000 de locuri de muncă în activități de cercetare și inovare până în 2027, ci și o investiție vastă în economiile noastre.

În același timp, miniștrii cercetării ar trebui să accelereze discuțiile cu privire la aspectele neclarificate privind Orizont Europa. Vom evita astfel întârzierea lansării acestui program care ne va ajuta atât să combatem impactul pe termen lung al pandemiei, cât și să ne pregătim mai bine pentru viitoarele provocări.

 Totodată, va contribui la combaterea cancerului, la descoperirea de noi soluții pentru orașele neutre din punct de vedere climatic, la asigurarea energiei și a securității alimentare, ne va ajuta să avem mai mare grijă de calitatea mărilor și a oceanelor și va contribui la pregătirea noastră pentru schimbările sociale și economice inevitabile. Să nu pierdem această șansă!

Mariya Gabriel este comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Dan Nica este eurodeputat PSD și S&D, raportor al Parlamentului European pentru Orizont Europa – Regulamentul de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare.


Editorialul a fost trimis pentru publicare de Reprezentanța Comisiei Europene și viziunile reflectate reprezintă poziția autorilor.

U.E.

Explozii la Beirut: Președintele Franței Emmanuel Macron merge joi în capitala Libanului pentru “a se întâlni cu toţi actorii politici”

Published

on

© Council of the European Union

Emmanuel Macron se va deplasa joi în Liban pentru “a se întâlni cu toţi actorii politici” după exploziile care au devastat Beirutul şi care s-au soldat cu cel puţin 100 de morţi şi mii de răniţi, a anunţat preşedinţia franceză, citată de AFP.

Şeful statului francez se va întâlni cu omologul său libanez Michel Aoun şi prim-ministrul Hassan Diab, într-un moment în care Franţa şi-a declarat solidaritatea cu Libanul şi a trimis personal şi ajutor material pentru a le veni în ajutor autorităţilor de la Beirut, a precizat Palatul Elysée, potrivit Agerpres.

Un anunț ulterior a fost făcut și de Emmanuel Macron pe pagina sa de Facebook.

“Mă voi duce mâine la Beirut să ma întâlnesc poporul libanez pentru a le aduce mesajul fraternității și solidarității din partea francezilor. Vom discuta situația cu autoritățile politice”, a spus Macron.


Miercuri după-amiază, prim-ministrul francez Jean Castex îi va reuni pe principalii miniştri implicaţi pentru “a coordona ansamblul ajutoarelor pe care le vom trimite la faţa locului”, conform sursei citate.

“Trei avioane pleacă astăzi spre Beirut, unul de la Marsilia (sud), cu echipe de lucrători medicali care pot interveni imediat, şi două de pe aeroportul (parizian n.r.) Roissy cu 25 de tone de material şi echipe de securitate ale Ministerului de Interne”, a precizat la rândul său şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves le Drian.

Avioanele care pleacă de pe aeroportul Roissy urmează să decoleze în jurul prânzului, urmând să ajungă la destinaţie câteva ore mai târziu.

La Marsilia, pompierii navali au trimis material de urgenţă şi o echipă medicală de nouă persoane în Liban, a precizat serviciul lor de comunicare.

Ei s-au îmbarcat la bordul unui avion privat pus la dispoziţie de directorul general al companiei CMA-CGM, unul dintre liderii mondiali în transportul maritim. Acesta, Rodolphe Saadé, este de origine libaneză.

“Atunci când suntem încercaţi prietenii trebuie să fie aproape şi noi suntem”, a subliniat Jean-Yves Le Drian, după ce a discutat telefonic cu omologul său libanez Charbel Wehbe.

Franţa va avea de altfel “iniţiative în zilele care urmează” pentru a mobiliza ajutorul internaţional necesar, în special la nivel european, pentru a oferi asistenţă imediată Libanului, a mai precizat şeful diplomaţiei franceze, fără a furniza amănunte suplimentare.

“Pentru moment, este timpul ca solidaritatea internaţională să se arate”, a spus Jean-Yves Le Drian, atrăgând atenţia asupra distrugerii portului precum şi a “necesităţii alimentare indispensabile întrucât silozurile cu cereale au explodat şi ele”.

Cele două explozii foarte puternice din portul Beirut s-au soldat marţi cu cel puţin 100 de morţi şi mii de răniţi, iar sute de mii de oameni au rămas fără locuinţe. Exploziile au provocat scene de devastare şi panică în capitala libaneză, declarată oraş “sinistrat”.

Guvernul libanez pune exploziile pe seama unei încărcături de nitrat de amoniu depozitată în port “fără măsuri de siguranţă”.

Continue Reading

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis caleaeuropeana privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Cluj-Napoca, în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături de Milano, Valencia și Viena

Published

on

© Municipiul Cluj-Napoca/ Facebook

Municipiul Cluj-Napoca se numără printre cele 12 orașe europene finaliste în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării 2020, fiind singurul oraș din România înscris în această competiție și unicul din Europa de Est care a ajuns în finală.

Douăsprezece orașe din nouă țări se află în etapa finală a concursului pentru a deveni Capitala Europeană a Inovării 2020, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Orașul câștigător ar putea obține 1 milion de euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor.

Cele 12 orașe finaliste, prezentate în ordine alfabetică, sunt următoarele: 1. Cluj-Napoca (Romania), 2. Espoo  (Finlanda), 3. Gent (Belgia), 4. Groningen (Țările de Jos), 5. Helsingborg (Suedia), 6. Leeuwarden (Țările de Jos), 7. Leuven (Belgia), 8. Linz (Austria), 9. Milano (Italia), 10. Reykjavik (Islanda), 11. Valencia (Spania), 12. Viena (Austria).

Citiți și Emil Boc și Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii: Cluj-Napoca candidează pentru ”Capitală europeană a inovării 2020” și vrea să fie primul oraș din Europa Centrală și de Est care câștigă acest titlu

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că „inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile. Atunci când orașele își alimentează ecosistemele de inovare, astfel încât actorii din domeniul inovării și cetățenii să se întâlnească și să colaboreze, ele își stimulează dezvoltarea și reziliența. Cea de-a șasea ediție a premiului „Capitala europeană a inovării” va fi un alt concurs important și va prezenta cele mai bune practici inovatoare care impulsionează orașele europene.”

Un juriu la nivel înalt format din experți independenți au selectat cei 12 finaliști, analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor.

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Comisia va anunța câștigătorul și ocupanții celorlalte locuri premiate ai concursului „Capitala europeană a inovării 2020” în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, care se vor desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei inovatoare 2020, Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) – „Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar” și Premiul pentru impact Orizont 2020.

Concursul „Capitala europeană a inovării” (iCapital) este organizat și finanțat în cadrul programului Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare. Aceasta recunoaște că orașele sunt actori unici în promovarea inovării, care contribuie în mod semnificativ la creșterea rezilienței, a durabilității și a calității vieții. Orașele din statele membre ale UE și din țările asociate la programul Orizont 2020 sunt eligibile pentru participarea la concurs.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending