Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Michel Barnier intră, sprijinit de Viktor Orban, în selecţia pentru candidatura PPE la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

Published

on

Michel Barnier, comisarul european pentru Piata Interna, s-a inscris, vineri, oficial, in procesul intren de desemnare a candidatului Partidului Popular European pentru functia de presedinte al Comisiei Europene, francezul fiind sprijinit si de Fidesz, partidul controversatului premier ungur Viktor Orban, scrie hotnews.ro.

image-2014-02-28-16704021-41-michel-barnierBarnier si-a inaintat candidatura presedintelui PPE, Joseph Daul, a informat Partidul Popular European intr-un comunicat de presa.

Comisarul european francez, care este si vicepresedinte al PPE, este sustinut de partidul sau, UMP (Uniunea pentru o Miscare Populara, din Franta), partidul din care provine fostul presedinte conservator al Frantei Nicolas Sarkozy. In plus, candidatura lui Barnier este sprijinita si de Alianta Civica Maghiara (Fidesz), partidul de centru-dreapta al premierului Ungariei, Viktor Orban.

“Michel Barnier vine cu sustinerea partidului sau UMP si este sprijinit de partidele membre ale EPP Fidesz si NSi, din Ungaria si, respectiv, Slovenia”, se arata in comunicatul PPE.

In 2011 si 2012, Orban a fost criticat de Comisia Europeana, condusa de Jose Manuel Barroso (PPE), pentru Constitutia intrata in vigoare la Budapesta in anul 2012, prin care Banca Nationala a Ungariei isi pierdea din autonomie, iar Curtea Constitutionala era impiedicata sa decida privind chestiuni fiscale. De asemenea, noua Constitutie dadea puteri presedintelui tarii sa dizolve Parlamentul, daca legislativul respingea bugetul de stat. In urma amenintarilor Comisiei Europene, Budapesta a mai atenuat din prevederile Constitutiei, printr-o serie de amendamente adoptate de Parlament pana in 2013.

Pana acum si-au mai depus candidatura fostul premier al Luxemburgului, Jean-Claude Juncker, precum si actualul prim-ministru al Letoniei, Valdis Dombrovskis.

Jean-Claude Juncker, fost lider al eurogrupului, este sustinut de partidul sau CSV (Partidul Popular Crestin Social din Luxembourg – n.r.) si are sprijinul Uniunii Crestin Democrate, partidul cancelarului german Angela Merkel. Luxemburghezul este spijinit si de partidul Nea Demokratia, din Grecia.

La randul sau, premierul leton, Valdis Dombrovskis, primul care s-a inscris in cursa intrena din PPE pentru candidatura la sefia executivului european, este sustinut de partidul lui din Letonia, Unitatea, si are sprijinul partidelor TS-LKD si IRL, din Lituania, respectiv Estonia.

In procesul de nominalizare a candidatului PPE, perioada de depunere a candidaturilor interne va ramane deschisa pana pe data de 5 martie, inclusiv.

Candidatul PPE va fi desemnat pe 7 martie, in urma votului delegatilor la Congresul PPE de la Dublin. Tot atunci va fi lansata campania.

Partidul Socialistilor Europeni (PES) l-a desemnat drept candidat pentru sefia CE pe germanul Martin Schulz, actualul presedinde al Parlamentului European. Candidatura acestuia urmeaza sa fie confirmata la Congresul PES din 1 martie.

PPE si PES sunt cele mai mari familii politice din Uniunea Europeana.

In mai 2014, cetatenii celor 28 de state membre ale UE vor alege noul Parlamentul European, iar viitoarea Comisie Europeana trebuie sa tina cont de noua configuratie politica din PE, conform Tratatului de la Lisabona.

Noua Comisie Europeana este asteptata astfel sa intre in functiune dupa ce actuala Comisie Barroso isi va fi dus la final mandatul in septembrie 2014.

Dintre cei nominalizati de familiile politice, presedintele Comisiei Europene este ales de Consiliul European, cu majoritate calificata, tinandu-se insa cont de configuratia politica reiesita din alegerile europarlamentare.

Persoana astfel propusa este supusa apoi votului Parlamentului European, fiind nevoie de majoritate absoluta pentru alegere.

Noul presedinte al CE isi supune apoi Comisia controlului parlamentar, fiecare comisar-propus pentru un portofoliu de comisar fiind audiat, in mod normal, in diferitele comisii parlamentare in functie de specialitate.

Comisia Europeana, ca intreg, este supusa apoi votului Parlamentului European. Daca trece de Parlament, Comisia este votata, ca intreg, de catre cei 28 de sefi de stat sau de guvern din UE, reuniti in Consiliul European.

COMISIA EUROPEANA

”Per aspera ad astra”. Uniunea Europeană avansează ideea creării unei Forțe Spațiale Europene pentru a rivaliza cu SUA și China

Published

on

Uniunea Europeană ar trebui să ia în calcul înființarea unei Forțe Spațiale Europene, a precizat comisarul europen pentru Economie și Societate Digitală, Elzbieta Bienkowska, informează EuObserver.

”Mai multe state membre abordează acum modalități de consolidare a politicii de apărare spre dimensiunea spațială. Vorbesc despre forțele spațiale. Ceea ce devine o realitate la nivel național, probabil ar trebui să devină o realitate și la nivel european. Trebuie să discutăm, pe termen mediu și lung, despre o Forță Spațială Europeană”, a menționat comisarul european Elzbieta Bienkowska, al cărei portofoliu include și politica spațială a Uniunii Europene, la cea de-a 11-a Conferință anuală a Politicii spațiale a Uniunii Europene, desfășurată la Bruxelles.

Nu este clar la care state s-a referit comisarul european atunci când a amintit că mai multe state iau în calcul ideea de a înființa forțe spațiale.

Amintim faptul că în luna decembrie a anului trecut, președintele american, Donald Trump ordona Departamentului Apărării să creeze un nou comandament militar însărcinat pentru spațiu, menit să supervizeze activitățile noii aripi a Pentagonului, intitulată Forța Spațiului.

Se așteaptă ca ideea înființării unei Forțe Spațiale Europene să fie primită cu scepticism și critici, având în vedere că afacerile militare reprezintă un domeniu gestionat de guvernele naționale, drept argument stând polarizarea Uniunii Europene cu privire la înființarea unei armate europene.

Cu toate acestea, se așteaptă ca programele spațiale finanțate de Uniunea Europeană, care erau inițial destinate uzului civil, să fie folosite de forțele militare europene, făcând trimitere, în acest caz, la proiectul Galileo, care cuprinde 24 de sateliți ce oferă o poziție de navigație foarte precisă.

O sursă europeană care a dorit să-și păstreze anonimatul a declarat că este nevoie ca Uniunea Europeană să devină mai independentă în domeniul militar.

”Trebuie să facem acest lucru cât mai curând posibil pentru că, cu Trump la conducere, Statele Unite ar putea, de exemplu, să se retragă din NATO de la o zi la alta”, a completat sursa europeană.

Îngrijorările unei posibile astfel de idei amintite mai sus se reflectă și în decizia pe care Camera Reprezentanților din Statele Unite a adoptat-o marți, 22 ianuarie.

Camera, condusă de democrați, a adoptat marți, în urma unui vot bipartizat încheiat cu 357 de voturi pentru și 22 împotrivă, un document intitulat ”NATO Support Act”, prin care este prevăzută interzicerea utilizării fondurilor federale pentru a retrage Statele Unite din NATO, o alianță septuagenară, începând cu acest an.

Hotărârea forului american survine în contextul în care, săptămâna trecută, New York Times, relata că, pe parcurusl anului 2018, președintele american, Donald Trump a invocat de mai multe ori, în convorbiri private, retragerea SUA din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Citiți și: 

VIDEO China a reușit prima aselenizare realizată vreodată pe faţa nevăzută a Lunii

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Pregătirea pentru Brexit: Comisia Europeană adoptă două propuneri vizând atenuarea impactului asupra pescuitului în UE în situația unui Brexit fără acord

Published

on

Având în vedere continua incertitudine din Regatul Unit cu privire la ratificarea acordului de retragere, Comisia a adoptat astăzi două propuneri legislative menite să contribuie la atenuarea impactului semnificativ pe care l-ar avea un Brexit fără acord asupra pescuitului în UE, se arată într-un comunicat publicat de aceasta.

Aceste propuneri fac parte din activitățile continue desfășurate de Comisie în vederea pregătirii pentru situația unui Brexit fără acord și a realizării de planuri de acțiune în acest sens și vor contribui la asigurarea unei abordări coordonate la nivelul UE într-un astfel de scenariu.

Prima propunere vizează posibilitatea pentru pescarii și operatorii din statele membre ale UE să primească compensații din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime pentru încetarea temporară a activităților de pescuit. Ele vor contribui la atenuarea parțială a impactului în cazul în care un Brexit fără acord ar duce la închiderea bruscă a apelor Regatului Unit pentru navele de pescuit din UE.

A doua propunere modifică Regulamentul privind gestionarea sustenabilă a flotei externe. Scopul acestei propuneri este de a asigura faptul că UE este în măsură să acorde navelor din Regatul Unit acces în apele UE până la sfârșitul anului 2019, cu condiția ca și navelor UE să li se acorde acces reciproc în apele Regatului Unit. Propunerea prevede, de asemenea, o procedură simplificată de autorizare a navelor Regatului Unit pentru a pescui în apele UE și a navelor UE pentru a pescui în apele Regatului Unit – în cazul în care Regatul Unit ar acorda accesul necesar. Această propunere se limitează la anul 2019 și se bazează pe acordul din 17 și 18 decembrie 2018 al Consiliului Agricultură și Pescuit privind posibilitățile de pescuit pentru 2019. 

Aceste măsuri de pregătire nu diminuează impactul de ansamblu al unui Brexit fără acord și nu reinstituie, în niciun fel, toate beneficiile conferite de apartenența la UE sau termenii unei posibile perioade de tranziție, astfel cum se prevede în acordul de retragere. Ele sunt limitate la aceste domenii specifice în cazul cărora protejarea intereselor vitale ale UE este absolut necesară, iar simpla existență a unor măsuri de pregătire nu este suficientă. Ca regulă generală, măsurile vor avea un caracter temporar, un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de către UE. 

În perioada următoare, Comisia va conlucra cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a asigura adoptarea actelor legislative propuse, astfel încât acestea să intre în vigoare până la 29 martie 2019. De asemenea, Comisia va continua să pună în aplicare planul ei de acțiune vizând pregătirea pentru Brexit și va monitoriza necesitatea unor măsuri suplimentare, sprijinind, în continuare, statele membre în activitatea lor de pregătire.

Reamintim că la data de 19 decembrie 2018, Comisia a publicat cea de a treia comunicare privind pregătirea pentru Brexit, care a pus în aplicare planul de acțiune în caz de Brexit fără acord. Această comunicare a inclus 14 măsuri care vizează un număr limitat de domenii în care scenariul unui Brexit fără acord ar crea perturbări majore pentru cetățenii și întreprinderile din UE-27. Printre aceste domenii se numără serviciile financiare, transportul aerian, serviciile vamale și politica privind clima.

Comisia a publicat, de asemenea, 88 de anunțuri vizând măsuri de pregătire specifice unor sectoare, pentru a informa publicul cu privire la consecințele retragerii Regatului Unit în absența unui acord de retragere. Ele sunt disponibile în toate limbile oficiale ale UE. Comisia a purtat, de asemenea, discuții tehnice cu statele membre ale UE-27, atât în ceea ce privește aspecte generale legate de stadiul pregătirilor, cât și în ceea ce privește măsuri de pregătire vizând sectoare specifice, precum și aspecte juridice și administrative specifice. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL&PPE): ”Prestația ministrului Rovana Plumb, profund nesatisfăcătoare în Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European”

Published

on

Prestația Ministrului Rovana Plumb profund nesatisfăcătoare în Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European! Deși mi-aș fi dorit să mă pot declara mulțumit după dezbaterea REGI, unde doamna Rovana Plumb a prezentat prioritățile Președinției Române, însă prestația acesteia a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie.”, a menționat eruoaprlamentarul Daniel Buda într-o postare pe pagina oficială de Facebook.

Această reacție a eurodeputatului survine după ce,  Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a prezentat marți 22 ianuarie, prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European.

Daniel Buda adaugă faptul că ,,dezbaterea din Comisia pentru Dezvoltare Regională a demonstrat încă o dată că rezervele exprimate asupra Președinției Rotative a Consiliului Uniunii Europene nu au fost fără suport. Deși mi-aș fi dorit să mă pot declara mulțumit după dezbaterea REGI, unde doamna Rovana Plumb a prezentat prioritățile Președinției Române, însă prestația acesteia a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie.”

România a ratat șansa de a-și sublinia prioritățile dar, în același timp, și de a-și prezenta viziunea concretă asupra proiectului european. O prezentare plină de generalități și banalități în care am vorbit despre cum trebuie să facem “să fie bine ca să nu fie rău”, o prezentare lipsită de substanță și de asumări concrete asupra noilor provocări și nevoi ale Uniunii Europene. Ajustările financiare generate de BREXIT, care au dus la tăieri de fonduri din Politica de Coeziune, criza migrației, nevoile crescânde legate de cercetare, inovare, digitalizare, creșterea rolului autorităților locale în procesul de absorbție a fondurilor europene erau teme care aveau nevoie de răspunsuri ferme.

,,Atât eu, cât și colegii mei am adresat întrebări concrete legate de simplificarea procedurilor dar și de schimbarea regulilor în timpul jocului, așa cum a fost de exemplu în România când, prin Ordonanța 114/2018, s-au schimbat autoritățile de implementare, transferând competențe de la o autoritate la alta, fără a exista personalul necesar pentru implementarea corectă și la timp a acestor proiecte.” Fără răspuns au rămas și

Aspectele legate de opinia Președinției Române față de macrocondiționalități, ratele de cofinanțare sau regula N+3, care se dorește a fi dusă la N+2 de către Comisia Europeană ,,au râmas fără răspuns”.

În mod paradoxal, deși România a ales ca motto al Președinției “Coeziune, o valoare europeană”, Politica de Coeziune nu este tratată într-un capitol aparte și este menționată alături de alte priorități în cadrul “Europa convergenței: creștere, coeziune, comeptitivitate și conectivitate”, menționează eurodeputatul.

,,Deși îmi doresc o președinție de succes a României, rezervele sunt incomensurabile, în condițiile în care actuala guvernare nu reușește să atragă fonduri europene în proiectele majore de infrastructură ale României. Este greu să faci figură bună în exterior, câtă vreme la tine acasă mizeria economică, socială și morală este ridicată la rang de virtute.”

Citiți și:

Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene și ministru intermar al Transporturilor, prezintă în comisiile REGI și TRAN ale PE prioritățile Președinției române a Consiliului UE

Continue Reading

Trending