Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, propune ca România, Bulgaria și Croația să adere la Spațiul Schengen, măsură menită să actualizeze și să consolideze acest spațiu, în contextul în care accesul la liberă circulație în interiorul Uniunii Europene a fost restrâns, ca măsură de a limita răspândirea noului coronavirus, informează Reuters, citat de Agerpres.
De altfel, declarația a fost făcută în contextul discuției referitoare la redeschiderea frontierelor europene, după ce controlul asupra pandemiei de COVID-19 va permite acest lucru.
”Pe termen lung, trebuie să acţionăm mai bine decât să revenim la status quo. Trebuie să actualizăm şi să consolidăm suplimentar spaţiul Schengen. Pentru început, vreau ca Bulgaria, România şi Croaţia să adere”, a spus comisarul european pentru afaceri interne.
Comentariile lui Johansson indică așadar dorința Comisiei Europene ca statele membre ale Uniunii Europene să restabilească Spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care practic este nefuncţional după închiderea frontierelor statelor membre în contextul crizei coronavirusului.
”Acum trebuie să ne întoarcem în viitor, să ne întoarcem la normalitate. Şi trebuie să facem asta cât mai curând după ce situaţia o va permite”, a spus comisarul european Ylva Johansson într-o videoconferinţă cu europarlamentari.
”Statele membre au introdus măsuri diferite, într-o manieră necoordonată. Ridicarea acestor restricţii naţionale diferite va lua ceva timp, dar o putem face”, a adăugat Johansson.
Înaltul oficial european a reamintit că, atunci când a fost creat Spațiul Schengen de către cinci țări, în 1985, Zidul Berlinului încă era un simbol al Europei divizate de Războiul Rece și milioane de europeni nu puteau călători în mod liber.
Parlamentul Uniunii Europene a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.
Cea mai recentă mărturie în acest sens stă declarația președintelui PE David Sassoli, care, la începutul lunii ianuarie a acestui an, cu ocazia primei vizite externe a lui Ludovic Orban în calitatea de prim-ministru al României, și-a arătat sprijinul, ”din toată inima”, față de aderarea țării noaste la Spațiul Schengen.
În plus, trebuie amintit că la 1 august 2018, România și Bulgaria au devenit parte a Sistemul de informații Schengen, sporind astfel ”nivelul de securitate în spațiul Schengen” și eficientizând ”lupta împotriva criminalității grave și a terorismului”.
În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului trecut pentru aderarea la Spațiul Schengen, în urma unei evaluări de patru ani.
Hotărârea finală cu privire la aderarea deplină a unui stat membru UE la Spaţiul Schengen este luată prin vot – cu unanimitate – de către miniştrii din cele 27 de state membre, în cadrul Consiliului.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cooperare cu președintele Consiliului European, Charles Michel, au prezentat la mijlocul lunii aprilie o foaie de parcurs europeană pentru ridicarea treptată, într-un mod coordonat, a măsurilor de izolare adoptate de statele membre în vederea limitării răspândirii viruslui SARS-CoV-2.
Astfel, Comisa Europeană a stabilit prin foaia de parcurs trei principii-cheie care ar trebui avute în vedere: stabilirea un calendaro abordare europeană și măsuri de însoțire.
Săptămâna viitoare, executivul european va prezenta linii directoare pentru măsuri echilibrate în vederea evitării unui al doilea val de infectări cu noul coronavirus.
