Connect with us

U.E.

Comisarul european pentru afaceri interne cere ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Spațiul Schengen: Trebuie să actualizăm şi să consolidăm suplimentar acest spațiu

Published

on

©audiovisual.ec.europa.eu

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, propune ca România, Bulgaria și Croația să adere la Spațiul Schengen, măsură menită să actualizeze și să consolideze acest spațiu, în contextul în care accesul la liberă circulație în interiorul Uniunii Europene a fost restrâns, ca măsură de a limita răspândirea noului coronavirus, informează Reuters, citat de Agerpres.

De altfel, declarația a fost făcută în contextul discuției referitoare la redeschiderea frontierelor europene, după ce controlul asupra pandemiei de COVID-19 va permite acest lucru.

Pe termen lung, trebuie să acţionăm mai bine decât să revenim la status quo. Trebuie să actualizăm şi să consolidăm suplimentar spaţiul Schengen. Pentru început, vreau ca Bulgaria, România şi Croaţia să adere”, a spus comisarul european pentru afaceri interne.

Comentariile lui Johansson indică așadar dorința Comisiei Europene ca statele membre ale Uniunii Europene să restabilească Spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care practic este nefuncţional după închiderea frontierelor statelor membre în contextul crizei coronavirusului.

”Acum trebuie să ne întoarcem în viitor, să ne întoarcem la normalitate. Şi trebuie să facem asta cât mai curând după ce situaţia o va permite”, a spus comisarul european Ylva Johansson într-o videoconferinţă cu europarlamentari.

”Statele membre au introdus măsuri diferite, într-o manieră necoordonată. Ridicarea acestor restricţii naţionale diferite va lua ceva timp, dar o putem face”, a adăugat Johansson.

Înaltul oficial european a reamintit că, atunci când a fost creat Spațiul Schengen de către cinci țări, în 1985, Zidul Berlinului încă era un simbol al Europei divizate de Războiul Rece și milioane de europeni nu puteau călători în mod liber.

Parlamentul Uniunii Europene a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

Cea mai recentă mărturie în acest sens stă declarația președintelui PE David Sassoli, care, la începutul lunii ianuarie a acestui an, cu ocazia primei vizite externe a lui Ludovic Orban în calitatea de prim-ministru al României, și-a arătat sprijinul, ”din toată inima”, față de aderarea țării noaste la Spațiul Schengen.

În plus, trebuie amintit că la 1 august 2018, România și Bulgaria au devenit parte a Sistemul de informații Schengen, sporind astfel ”nivelul de securitate în spațiul Schengen” și eficientizând ”lupta împotriva criminalității grave și a terorismului”.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului trecut pentru aderarea la Spațiul Schengen, în urma unei evaluări de patru ani.

Hotărârea finală cu privire la aderarea deplină a unui stat membru UE la Spaţiul Schengen este luată prin vot – cu unanimitate – de către miniştrii din cele 27 de state membre, în cadrul Consiliului.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cooperare cu președintele Consiliului European, Charles Michel, au prezentat la mijlocul lunii aprilie o foaie de parcurs europeană pentru ridicarea treptată, într-un mod coordonat, a măsurilor de izolare adoptate de statele membre în vederea limitării răspândirii viruslui SARS-CoV-2.

Astfel, Comisa Europeană  a stabilit prin foaia de parcurs trei principii-cheie care ar trebui avute în vedere: stabilirea un calendaro abordare europeană și măsuri de însoțire.

Săptămâna viitoare, executivul european va prezenta linii directoare pentru măsuri echilibrate în vederea evitării unui al doilea val de infectări cu noul coronavirus.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Donald Tusk face apel la trezirea capitalelor din UE după discursul lui Putin: Europa trebuie să egaleze potențialul militar al Rusiei

Published

on

© European Union 2024

Premierul polonez Donald Tusk a făcut joi un apel ca potenţialul militar al Rusiei să fie egalat la nivel european, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a vorbit în discursul său anual despre starea națiunii invocând progresele ţării sale în materie de armament, notează EFE, potrivit Agerpres.

“Europa trebuie să înţeleagă că această nouă cursă a înarmării pe care Rusia o impune lumii şi agresiunea rusă în Ucraina trebuie să provoace o trezire în toate capitalele europene şi în UE pe ansamblu”, a declarat Tusk în cadrul unei apariţii la Varşovia alături de premierul leton Evika Silina.

O astfel de trezire trebuie să ducă la “decizii care să egaleze potenţialul militar al Rusiei şi să facă ca Europa să fie mai bine înarmată şi mai bine pregătită, nu mai rău”, a subliniat el.

“Cuvintele lui Putin cu privire la faptul că Rusia se înarmează şi trece de facto la o economie de război sunt reale. Nu sunt doar nişte declaraţii agresive”, a spus Tusk, adăugând că deciziile anunţate de liderul rus de a creşte autonomia Rusiei şi de a-şi moderniza forţele armate trebuie luate “absolut în serios”.


Citiți și 

UE dorește să ”schimbe paradigma, de la răspuns de urgență la pregătire pentru apărare”, urmând să prezinte o strategie europeană pentru industria din domeniu (Politico)

Made in Europe. Ursula von der Leyen face apel la o ”mentalitate europeană în domeniul apărării” pentru ”a contura viitorul arhitecturii noastre de securitate”, în complementaritate cu NATO


Putin a avertizat NATO că consecinţele desfăşurării de trupe aliate în Ucraina vor fi “tragice”, respingând în acelaşi timp ca “absurde” acuzaţiile potrivit cărora Moscova se gândeşte să atace Europa.

“Ei (occidentalii) au vorbit despre posibilitatea de a trimite contingente militare occidentale în Ucraina (…) Dar consecinţele acestor intervenţii ar fi într-adevăr mult mai tragice”, a declarat preşedintele rus în discursul rostit în Gostinîi Dvor, un Palat al Congresului situat lângă Piaţa Roşie din Moscova, potrivit AFP.

“Ei trebuie să înţeleagă că şi noi avem arme capabile să lovească ţinte de pe teritoriul lor. Tot ceea ce inventează ei în acest moment, pe lângă faptul că înspăimântă întreaga lume, este o ameninţare reală de conflict cu folosirea armelor nucleare şi, prin urmare, de distrugere a civilizaţiei”, a continuat preşedintele rus.

Putin a anunţat joi că Rusia a îndeplinit planurile de dezvoltare a tuturor rachetelor şi armelor cele mai noi anunţate de Kremlin în 2018, dintre care unele au fost deja livrate forţelor armate ruse şi chiar folosite în războiul din Ucraina.

“Am făcut deja sau am încheiat lucrările pentru tot ceea ce am planificat în domeniul armamentului, ceea ce am anunţat în mesajul meu din 2018”, a spus el în discursul său despre starea naţiunii în faţa celor două camere ale parlamentului.

“Se lucrează în continuare la o gamă întreagă de sisteme de arme foarte noi. Vom afla mai târziu despre noi realizări ale oamenilor de ştiinţă şi ale producătorilor noştri de arme”, a subliniat el în discursul care a durat două ore şi şase minute şi a fost proiectat în cinematografe din diferite regiuni ale Rusiei, ca parte a campaniei sale electorale.

Continue Reading

U.E.

UE îl compară pe Putin cu Stalin după ce dictatorul rus a amenințat NATO și Europa cu arme nucleare: Putin este responsabil de toate consecințele războiului din Ucraina

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană l-a comparat joi pe preşedintele rus Vladimir Putin cu fostul dictator sovietic Iosif Stalin, atribuindu-i responsabilitatea pentru “toate consecinţele” războiului în Ucraina, după avertismentul dat de Putin Alianţei Nord-Atlantice în cazul în care ar trimite trupe în Ucraina, relatează EFE, potrivit Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru afaceri externe, Peter Stano, a declarat că discursul lui Putin despre starea naţiunii adresat joi parlamentului rus, în care a avertizat NATO şi a asigurat că armata rusă a primit deja primele rachete intercontinentale Sarmat, capabile să transporte fiecare câte 10-15 focoase nucleare ghidate, “poate fi rezumat astfel foarte pe scurt”.

“În esenţă, este o decepţie pentru naţiune; naţiunea trăieşte sub o represiune care seamănă cu vremurile lui Stalin, armata este într-o stare dezastruoasă, economia este în ruină, ţara este complet distrusă, iar eforturile sale de a distruge Ucraina nu au fost, până acum, decât un eşec”, a declarat Stano în cadrul conferinţei de presă zilnice la Comisia Europeană.

Peter Stano a precizat că discursul trebuie înţeles în contextul viitoarelor alegeri prezidenţiale din Rusia, programate pentru luna martie şi al “eforturilor lui Putin de a fi reales”, precum şi o încercare de a abate de la sine vina pentru războiul împotriva Ucrainei.

“Continuă să-şi dezamăgească propria naţiune şi încearcă să continue să dezamăgească publicul internaţional, dacă mai există cineva care îl mai ascultă. El a început războiul împotriva Ucrainei, el este responsabil pentru toate consecinţele pe plan intern în Rusia, pe plan regional în Ucraina, dar şi pe scena globală”, a subliniat Stano.

Iar “toate aceste ameninţări cu arme nucleare sunt complet inacceptabile şi nepotrivite”, a declarat purtătorul de cuvânt citat.

Citiți și Vladimir Putin trebuie tras la răspundere pentru uciderea lui Navalnîi, reclamă Parlamentul European într-o rezoluție în care cere UE să sprijine active opoziția democratică a Rusiei

Putin a avertizat NATO că consecinţele desfăşurării de trupe aliate în Ucraina vor fi “tragice”, respingând în acelaşi timp ca “absurde” acuzaţiile potrivit cărora Moscova se gândeşte să atace Europa.

“Ei (n.r. – occidentalii) au vorbit despre posibilitatea de a trimite contingente militare occidentale în Ucraina (…) Dar consecinţele acestor intervenţii ar fi într-adevăr mult mai tragice”, a declarat preşedintele rus în discursul rostit în Gostinîi Dvor, un Palat al Congresului situat lângă Piaţa Roşie din Moscova, potrivit AFP.

“Ei trebuie să înţeleagă că şi noi avem arme capabile să lovească ţinte de pe teritoriul lor. Tot ceea ce inventează ei în acest moment, pe lângă faptul că înspăimântă întreaga lume, este o ameninţare reală de conflict cu folosirea armelor nucleare şi, prin urmare, de distrugere a civilizaţiei”, a continuat preşedintele rus.

Putin a anunţat joi că Rusia a îndeplinit planurile de dezvoltare a tuturor rachetelor şi armelor cele mai noi anunţate de Kremlin în 2018, dintre care unele au fost deja livrate forţelor armate ruse şi chiar folosite în războiul din Ucraina.

“Am făcut deja sau am încheiat lucrările pentru tot ceea ce am planificat în domeniul armamentului, ceea ce am anunţat în mesajul meu din 2018”, a spus el în discursul său despre starea naţiunii în faţa celor două camere ale parlamentului.

“Se lucrează în continuare la o gamă întreagă de sisteme de arme foarte noi. Vom afla mai târziu despre noi realizări ale oamenilor de ştiinţă şi ale producătorilor noştri de arme”, a subliniat el în discursul care a durat două ore şi şase minute şi a fost proiectat în cinematografe din diferite regiuni ale Rusiei, ca parte a campaniei sale electorale.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Vladimir Putin trebuie tras la răspundere pentru uciderea lui Navalnîi, reclamă Parlamentul European într-o rezoluție în care cere UE să sprijine active opoziția democratică a Rusiei

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Statul rus, și Vladimir Putin personal, poartă responsabilitatea penală și politică pentru moartea celui mai puternic adversar al lor, Alexei Navalnîi, potrivit eurodeputaților.

Parlamentul European condamnă cu fermitate asasinarea lui Alexei Navalnîi și îi oferă sprijinul deplin Iuliei Navalnaia în hotărârea sa de a-i continua activitatea.

Într-o rezoluție adoptată joi, eurodeputații subliniază că întreaga responsabilitate penală și politică pentru moartea lui Navalnîi îi revine statului rus, și în special președintelui Vladimir Putin, care trebuie să fie tras la răspundere.

Eurodeputații avertizează că uciderea lui Alexei Navalnîi este încă un semn al represiunii crescânde și sistematice din Rusia și solicită o anchetă internațională independentă și transparentă asupra uciderii acestuia, pentru a descoperi adevărul, a asigura tragerea la răspundere și a face dreptate.

Sistemul politic al Rusiei este controlat, potrivit rezoluției, de un regim autoritar consolidat, sub care corupția este generalizată, care folosește alegerile falsificate pentru a oferi un simulacru de democrație și concentrează toată puterea în mâinile lui Vladimir Putin .

Sprijin pentru opoziția democratică din Rusia

Subliniind că poporul rus nu poate fi confundat cu „regimulinstigator la război, autocratic și cleptocrat al Kremlinului”, eurodeputații își exprimă solidaritatea cu toți cei din Rusia și din afara ei care, în ciuda represiunii brutale intenționate și a consecințelor personale grave, continuă să găsească curajul de a spune adevărul.

Alexei Navalnîi a întruchipat lupta pentru libertate și democrație în Rusia cu visul său de a avea o „Rusie frumoasă a viitorului”, potrivit eurodeputaților, care solicită UE și statelor sale membre să continue să dea dovadă de solidaritate și să sprijine activ societatea civilă rusă independentă și opoziția democratică.

De asemenea, ei îndeamnă statele membre să își intensifice eforturile pentru a găsi modalități fezabile de eliberare a celor care suferă în închisoare și represiune, în special deținuții politici sau bolnavi care au fost torturați, inclusiv opțiunea unui posibil schimb de deținuți.

Sprijinul pentru Ucraina este cel mai bun răspuns față de Kremlin

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, autoritățile ruse și-au intensificat represiunea împotriva vocilor opoziției din țară, avertizează eurodeputații, care doresc ca UE, statele sale membre și partenerii care împărtășesc aceeași viziune din întreaga lume să continue sprijinul politic, economic, financiar și militar pentru Ucraina, ca fiind cel mai bun răspuns la practicile opresive si agresive actuale ale regimului de la Kremlin.

Victoria decisivă a Ucrainei ar putea duce la schimbări reale în Federația Rusă, în special la deimperializare, decolonializare și refederalizare, toate acestea fiind condiții necesare pentru instaurarea democrației în Rusia.

Parlamentul solicită Comisiei și, în special, Serviciului European de Acțiune Externă să elaboreze o politică strategică proactivă pe termen lung față de Rusia, care să răspundă în mod eficace realității relațiilor UE-Rusia de astăzi, situației drepturilor omului din Rusia și nevoii de sprijin pentru societatea civilă rusă și pentru reprezentanții opoziției din exil.

Rezoluția a fost adoptată cu 506 voturi pentru, 9 împotrivă și 32 abțineri.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

U.E.3 hours ago

Donald Tusk face apel la trezirea capitalelor din UE după discursul lui Putin: Europa trebuie să egaleze potențialul militar al Rusiei

U.E.3 hours ago

UE îl compară pe Putin cu Stalin după ce dictatorul rus a amenințat NATO și Europa cu arme nucleare: Putin este responsabil de toate consecințele războiului din Ucraina

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis a aprobat numirea a patru noi ambasadori: Ovidiu Raețchi – Japonia, Daniela Gîtman – Portugalia, Daniela Cămărășan – Croația și Sebastian Mitrache – Arabia Saudită

ROMÂNIA7 hours ago

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu subliniază rolul cheie al investițiilor din fonduri europene, dar și al unei piețe de capital mature și competitive pentru creșterea economică

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Vladimir Putin trebuie tras la răspundere pentru uciderea lui Navalnîi, reclamă Parlamentul European într-o rezoluție în care cere UE să sprijine active opoziția democratică a Rusiei

NATO8 hours ago

Grupul de luptă NATO din România condus de Franța va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, de la 1.500 la 4.000 de militari aliați

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE9 hours ago

În plin proces de aderare la OCDE, Guvernul României face toate eforturile de a implementa cu succes reformele și țintele pe care și le-a asumat la nivel de țară și prin PNRR, subliniază Mircea Abrudean

ROMÂNIA9 hours ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Parlamentul European solicită UE să furnizeze Ucrainei tot ce are nevoie pentru a învinge Rusia: Aliații UE și NATO ar trebui să sprijine militar Ucraina cu nu mai puțin de 0,25% din PIB-ul lor anual

ROMÂNIA11 hours ago

Marcel Ciolacu, la Congresul PES de la Roma, unde va fi desemnat candidatul comun pentru preşedinţia Comisiei Europene

ROMÂNIA9 hours ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

RUSIA1 day ago

Din PE, Iulia Navalnaia transmite Occidentului: Dacă vreți să-l învingeți pe Putin, trebuie să deveniți inovatori. Încetați să mai fiți plictisitori

ROMÂNIA2 days ago

Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă susține o coaliție transpartinică pentru promovarea egalității de gen: Există o legătură directă între o democrație solidă și respectarea drepturilor femeilor

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO5 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.6 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA1 week ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

Trending