Comisarul european pentru Comerț, Phil Hogan, i-a în calcul să candideze la postul de director general al Organizației Mondiale a Comerțului, a anunțat purtătorul său de cuvânt, potrivit Reuters.
Peter Mandelson, fostul comisarul europen pentru Comerț în perioada 2004-2008, a aruncat prosopul în ring la începutul acestei luni, în vreme ce alți posibili constracandidați sunt fostul ministru spaniol de externe Arancha Gonzalez Laya și ministrul olandez al Comerțului, Siegfried Kaad.
Postul de directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului va deveni vacant la finalul lunii august, după ce Roberto Azevedo, a informat la mijlocul lunii mai că va renunța la funcție cu un an mai devreme de încheierea mandatului său, în 2021.
Viitoarea persoană care va prelua conducerea OMC va avea dosare dificile de gestionat, printre acestea numărându-se relațiile tensionate între Statele Unite și China, o ascensiune a protecționismului, ambele stimulate de pandemia de COVID-19. De asemenea, viitorul șef al organizației va trebuie să ridice problema unor noi reguli la nivel global privind e-commerce.
Este posibil ca miniștrii UE pentru Comerț, care au programată o reuniune la 9 iunie, să discute și chestiunea candidatului pentru postul de directorul OMC, existând șansa ca UE să prezinte un candidat unic. Membrii OMC pot nominaliza propriii candidați în perioada 8 iunie – 8 iulie. În contextul în care trei din cei șase directori generali precedenți au fost europeni, în vreme ce ceilalți trei proveneau din Thailanda, Brazilia și Noua Zeelandă, exită o oarecare presiune de a alege la conducerea OMC o persoană de pe continentul african.
Unul dintre principalele avantaje ale irlandezului Hogan, care este comisar european din 2014, când, în precedenta Comisie Juncker a fost responsabil pentru portofoliul Agriculturii, este experința sa cu administrația SUA, dar și buna relație cu omologul său american, Robert Lighthizer, potrivit Politico Europe.
Amintim că la mijlocul lunii mai, directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului, Roberto Azevedo, a confirmat că va renunța la funcție cu un an mai devreme de încheierea mandatului său, în 2021.
Brazilianul, în vârstă de 62 de ani, care se află la conducerea OMC din anul 2013, a precizat că va părăsi postul la 31 august.
Anunțul acestuia vine în contextul în care organizația, care se confruntă cu criticile președintelui american Donald Trump, trebuie să își aducă aportul consistent la efortul internațional privind gestionarea efectelor economice provocare de pandemia de coronavirus, într-un tablou general caracterizat de un declin accentuat al comerțului internațional și de temeri legate de izbuncnirea celei mai grave crize economice de la Marea Depresiune încoace.
Administrația Trump a acuzat în repetate rânduri că Organizația Mondială a Comerțului nu mai este fidelă obiectivului său de protejare și liberalizare a piețelor, arătându-și nemulțumirea față de aderarea Chinei la OMC, în 2001, care a dus, potrivit Washingtonului, la pierderea a milioane de locuri de muncă în SUA.
OMC reprezintă continuatorul Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), încheiat la Geneva în 1947. România a semnat protocolul de aderare la GATT la 15 octombrie 1971.
După anul 1989, ca urmare a schimbărilor survenite în sistemul economic românesc odată cu schimbarea regimului, angajamentele cantitative asumate prin protocolul de aderare nu mai puteau fi respectate.
Din data de 1 ianuarie 1995 România are calitatea de membru originar, având în vedere că țara noastră a îndeplinit cumulativ condiţiile impuse în acest sens: avea calitatea de parte contractantă la GATT-1947, a acceptat şi ratificat documentele Rundei Uruguay. Astfel, România nu a mai fost nevoită să parcurgă tot procesul obișnuit privind aderarea la Organizația Mondială a Comerțului.