Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru economie: Cei șase piloni ai planului de redresare a României sunt în linie cu prioritățile MRR, dar sunt necesare progrese pe mai multe fronturi

Published

on

© European Union, 2020

Structura Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României este în general în concordanță cu prioritățile Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) al Uniunii Europene, însă Comisia Europeană așteaptă mai multe progrese în ceea ce privește definirea clară a estimărilor de cost și de impact ale măsurilor de reformă cuprinse în plan, precum și asigurarea unor sisteme de control a cheltuirii banilor europeni pentru ca PNRR să primească undă verde, a atenționat marți, 23 martie, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, în cadrul unei conferințe online pe acest subiect. 

 

„Aș spune că avem un bun punct de plecare, cei șase piloni ai planului României sunt în linie generală cu prioritățile Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF) și salutăm ambiția de a aborda recomandările noastre specifice de țară în mai multe puncte. Deci acesta este punctul bun de plecare. Desigur, trebuie încă să vedem mult mai multe progrese pe multe fronturi. Definirea etapelor și obiectivelor, explicarea estimărilor de cost și a impacturilor preconizate, asigurarea unor sisteme de control eficiente, respectarea principiului de a nu face rău semnificativ. Toate acestea sunt puncte cruciale. Estimările de cost și impactul economic al măsurilor cuprinse în plan sunt necesare pentru ca serviciile noastre să efectueze evaluarea lor și să dea undă verde planurilor naționale de redresare”, a declarat oficialul european.

Potrivit acestuia, decontarea fondurilor MRR în timp depinde de îndeplinirea unor etape și obiective, iar acest lucru este diferit față de cazul fondurile obișnuite de coeziune. Prin urmare, a subliniat Gentiloni, aceste etape și ținte trebuie să fie stabilite și măsurate în mod corespunzător.

„Sistemele de control eficiente sunt esențiale pentru a evita frauda și pentru a se asigura că banii sunt cheltuiți bine. Iar principiul de a nu face rău semnificativ înseamnă că investițiile nu ar trebui să contravină obiectivelor noastre ecologice. Acesta va fi un lucru pe care îl vom analiza cu atenție, în special în ceea ce privește energia și transportul”, a precizat comisarul european.

În ceea ce privește componentele planului, Gentiloni a subliniat că, din perspectiva Comisiei Europene, „mai puțin înseamnă mai mult”. Cu alte cuvinte, a explicat oficialul european, dacă resursele sunt împărțite pe o gamă largă de proiecte, există probabil riscul pierderii masei critice pentru a face față cu adevărat unor probleme de lungă durată ale țării.

De asemenea, un alt element care necesită o atenție deosebită este absorbția fondurilor MRR pentru o țară cu o rată de absorbție în mod tradițional scăzută, iar România nu este singura care se află în această situație în privința fondurilor obișnuite, a mai spus comisarul european.

„Absorbția cu succes a acestor fonduri extraordinare va reprezenta o provocare suplimentară, deoarece, așa cum am spus, ele vor fi plătite după atingerea etapelor și obiectivelor. Aceasta este diferența față de alte fonduri europene”, a punctat acesta.

În cele din urmă, Paolo Gentiloni a subliniat că, în principiu, banii din MRR nu ar trebui folosiți pentru finanțarea cheltuielilor recurente, făcând referire la planurile de adoptare a unui venit minim inclusiv, care să unifice diverse forme de sprijin pentru prestații.

„Aceasta este o reformă extrem de binevenită, pe care am solicitat-o ​​de mult timp. Cu toate acestea, astfel de cheltuieli ar fi de natură recurentă. În acest context, unul dintre costurile legate de introducerea acestei reforme ar putea fi eligibil pentru sprijin RRF. Dar atunci vom căuta să vedem o evoluție clară, legată de reformă și finanțarea acesteia din alte resurse, în viitor, atunci când MRR își va fi atins potențialul de impact”, a explicat reprezentantul Executivului European.

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este pilonul principal al Planului Next Generation EU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro, din care 30,5 miliarde de euro îi revin României. 

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. Planul de Redresare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană. 

Guvernul a discutat în şedinţa de vineri, 19 martie, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prin care România va putea accesa aproximativ 30 de miliarde de euro și care urmează să fie supus dezbaterii publice, a declarat prim-ministrul Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria alături de viceprim-ministrul Dan Barna și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea.

Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de aproape 41 miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Documentul Planului Național de Redresare și Reziliență a fost publicat și pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. El cuprinde alocări de aproximativ 41-42 de miliarde de euro, așa cum Cristian Ghinea anunța recent, pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali pe care sunt alocate bugetele sectoriale.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, după aprobarea PNRR în România: Mulțumesc Klaus Iohannis și Florin Cîțu. Acum, toate eforturile trebuie să se concentreze pe implementarea la timp a reformelor

Published

on

© Florin Cîțu/ Facebook

Planul NextGenerationEU al României este o foaie de parcurs ambițioasă către redresare și mai departe, a scris Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, într-o postare pe Twitter la finalul vizitei pe care a efectuat-o luni la București în care a aprobat PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro.

Mulțumesc Klaus Iohannis și Florin Cîțu“, a scris ea, în limba română.

Acum, toate eforturile ar trebui să se concentreze pe punerea în aplicare la timp. Comisia Europeană este pregătită să furnizeze tot sprijinul pe care îl poate oferi“, a continuat șefa executivului european.

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală.

Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce a fost aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

Published

on

© European Union 2021/ Source: EC - Audiovisual

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, face apel la populația României să se vaccineze, potrivit declarației de presă susținută luni, 27 septembrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, cu ocazia vizitei sale pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

„Vaccinarea este extrem de importantă. Vaccinarea salvează vieți, vă protejează pe dvs., dar și pe cei dragi. În Uniunea Europeană avem norocul de a avea acces la vaccinuri în momentul de față, ceea ce reprezintă un avantaj enorm pentru a ne proteja cetățenii europeni, dar și pentru a reduce riscul de a răspândi boala și ca alte variante îngrijorătoare să apară. Vă încurajez, dacă nu ați profitat de ocazie, să o faceți. Profitați de ocazie și vaccinați-vă”, a transmis șefa executivului european.

De asemenea, Ursula von der Leyen a menționat că decizia legată de convingerea oamenilor de a se vaccina ține de competența națională. 

„Din experiența mea este nevoie de comunicare bună. Este foarte important faptul că 73% din populația adultă din Uniunea Europeană este deja vaccinată, iar lucrurile evoluează în sens pozitiv. Consecințele virusului nu mai sunt atât de grave. Știm că vaccinul a salvat vieți. Încurajez pe toată lumea să se vaccineze”, a punctat aceasta. 

Tot în acest sens, premierul Florin Cîțu a reamintit că instituția Comisiei Europene a ajutat foarte mult România prin faptul că a avut acces la vaccin în același moment ca toate țările din Uniunea Europeană.

„Sunt mai multe variante în UE şi după cum ştiţi şi la noi se iau în calcul aceste variante pentru a accelera campania de vaccinare. Am văzut că a început să crească, în această perioadă, numărul persoanelor care se vaccinează. Am spus de fiecare dată – singura soluţie pentru a depăşi pandemia o reprezintă vaccinarea. Orice altă măsură nu face decât să încetinească, dar nu elimină pandemia. Ne uităm să vedem în restul ţărilor din Uniunea Europeană care sunt măsurile care au avut cel mai mare impact şi le vom folosi şi aici”, a spus el. 

Președintele României, Klaus Iohannis a menționat că fără implicarea Ursulei von der Leyen România nu ar fi beneficiat de un număr important de doze de vaccin.

„Doamna președintă a avut inițiativa, a riscat și a pus pe picioare un mecanism prin care întreaga Uniune Europeană beneficiază de doze foarte multe de vaccin. Sănătatea nu este o competență a Comisiei Europene. Sănătatea este de competență națională, dar această chestiune, fără intervenția și fără sprijinul Comisiei nu ar fi putut să fie rezolvată. Sprijinul Comisiei constă în dozele de vaccin care vor veni în continuare în România”, a declarat acesta. 

„Au fost folosite peste 10 milioane de doze de vaccin în România, fiind aproape 5 milioane și jumătate de români care sunt vaccinați cu schema completă. În timp ce noi avem mii și mii de cazuri zilnice și internați la ATI și decese, în Danemarca s-a renunțat la toate restricțiile pentru că s-au vaccinat aproape toți. Împreună cu premierul convenit să ne întâlnim încă din această săptămână se reevaluăm campania de vaccinare și să vedem cum putem să o repunem pe roate. Avem arma cu care putem să terminăm pandemia, dar nu o folosim”, a adăugat Klaus Iohannis.

Uniunea Europeană a atins la finalul lunii august o etapă crucială în privința imunizării împotriva COVID-19, 70 % din populația adultă europeană fiind în prezent vaccinată complet. 

Comisia Europeană atrage atenția că vaccinarea rapidă și completă a tuturor populațiilor vizate – în Europa și la nivel mondial – este esențială pentru a controla impactul pandemiei.

UE este în continuare lider în ceea ce privește răspunsul multilateral. UE a exportat jumătate din vaccinurile produse în Europa către alte țări din lume, adică aceeași cantitate pe care a furnizat-o cetățenilor săi. Team Europe a contribuit cu aproape 3 miliarde EUR la mecanismul COVAX pentru a contribui la asigurarea a cel puțin 1,8 miliarde de doze pentru 92 de țări cu venituri mici și medii inferioare. În prezent, COVAX a furnizat peste 200 de milioane de doze în 138 de țări.

Comisia Europeană a rezervat până în prezent 4,6 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 și sunt în curs negocieri pentru doze suplimentare. Comisia colaborează, de asemenea, cu industria pentru a spori capacitatea de producție a vaccinurilor.

În același timp, ea a demarat activități de abordare a noilor variante, cu scopul de a dezvolta și de a produce rapid vaccinuri eficace împotriva acestor variante pe scară largă. Incubatorul HERA contribuie la răspunsul la această amenințare.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

Published

on

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită la București pentru aprobarea planului național de redresare și reziliență (PNRR), a declarat că există relații de lucru excelente și multă încredere între administrația pe care o conduce la Bruxelles și cea din România.

„A fost o muncă grea pentru a pune în aplicare acest plan, ca în cazul oricărui alt stat membru, dar există multe inovații și multe subiecte noi. Și este o muncă grea pentru a corela reforma cu investițiile și cu etapele pe care am convenit să le îndeplinim. Și vă mulțumim foarte, foarte mult pentru cooperarea excelentă care a existat. Și există un motiv pentru care am menționat acest lucru, deoarece, bazându-ne pe experiența pe care personalul nostru administrativ din Comisie și din administrația română au avut-o împreună, știm, de asemenea, că până acum există condiții și relații de lucru excelente și există multă încredere între cele două administrații. Așa că am trecut prin suișuri și coborâșuri cu dezvoltarea planului și știm exact ce este necesar”, a declarat Ursula von der Leyen, în conferința de presă comună la care au participat președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu.

 

De asemenea, șefa Comisiei Europene a asigurat decidenții din România de sprijinul instituției pentru îndeplinierea obiectivelor și etapelor din PNRR care coincid cu primirea unor tranșe din cele 29,1 miliarde de euro alocate țării, necesare implementării reformelor și investițiilor pentru redresare și modernizare.

„Acum, privind înainte, există un motiv pentru care există obiective de etapă în fiecare plan, deci și în planul românesc, care trebuie îndeplinite pentru ca următoarea tranșă să fie plătită. Și aici, încă o dată, vă oferim tot sprijinul și toate sfaturile posibile și, dacă este cazul, și dacă este necesar, pentru a ne asigura că îndepliniți etapele, că implementați măsurile necesare, că îndepliniți obiectivele, astfel încât următoarea tranșă să poată fi plătită. Așadar, este un sistem foarte bun de verificări și echilibre care asigură că banii contribuabililor europeni sunt investiți în mod corect”, a mai afirmat Ursula von der Leyen.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dacian Cioloș16 mins ago

Dacian Cioloș s-a întâlnit la Bruxelles cu prim-ministrul Republicii Moldova: Voi ajuta la deblocarea cât mai multor dosare care țin de cooperarea cu UE și România

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen, după aprobarea PNRR în România: Mulțumesc Klaus Iohannis și Florin Cîțu. Acum, toate eforturile trebuie să se concentreze pe implementarea la timp a reformelor

Dacian Cioloș12 hours ago

Dacian Cioloș: USR PLUS are tot dreptul să fie mândru de aprobarea PNRR. Meritele sunt ale tuturor celor care muncesc pentru o Românie modernă

U.E.14 hours ago

De la București, Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen anunță că tema prețurilor mari la energie va fi discutată în Consiliul European săptămâna viitoare: Este o problemă globală

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Cristian Ghinea anunță înființarea unui think-tank care va monitoriza și asista implementarea PNRR: Planul are același calificativ ca planurile Franței și Germaniei

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

Dragoș Pîslaru15 hours ago

Dragoș Pîslaru explică cum a obținut România calificative maxime la 10 dintre cele 11 criterii de evaluare a PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen, reverență pentru ”medici, infirmiere și întreg personalul spitalicesc” din România: Vă mulțumesc pentru profesionalismul și dedicarea de care ați dat dovadă

Cristian Bușoi15 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, despre aprobarea PNRR: Un efort diplomatic susținut la nivelul instituțiilor europene, care deschide un capitol istoric pentru România

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI24 hours ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ3 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU6 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU6 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending