Connect with us

ENERGIE

Comisarul european pentru energie: UE trebuie să găsească un mod de a aborda plafonarea prețului la gaze naturale care să fie acceptat de toate statele membre

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană trebuie să găsească un mod de a aborda plafonarea preţului la gaze naturale care să fie acceptat de toate cele 27 de state membre, a afirmat vineri comisarul european pentru energie, Kadri Simson, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

„Deoarece statele membre UE aşteaptă soluţii diferite, Comisia Europeană trebuie să prezinte ideea care să aibă sprijinul tuturor. Va trebui să găsim o soluţie care să fie acceptabilă pentru toate statele membre UE”, a declarat Kadri Simson, la sosirea sa la reuniunea miniştrilor Energiei din UE, unde se va discuta problema plafonării preţului gazelor naturale.

Cele 27 de state membre UE negociază propunerile făcute săptămâna trecută pentru a ţine sub control creşterea preţurilor la energie şi a limita costurile pentru consumatori, dar deja Bruxelles-ul analizează măsuri suplimentare.

România și alte 14 țări membre UE, printre care Franța, Italia și Spania, au solicitat Comisiei Europene printr-o scrisoare semnată de miniștrii Energiei, să abordeze problema prețurilor ridicate la gaze și să vină cu o propunere de plafonare care să fie aplicată „tuturor tranzacțiilor angro de gaze naturale” pentru a combate inflația.

„Criza energetică declanșată în toamna anului trecut s-a agravat și provoacă acum presiuni inflaționiste greu de suportat, care afectează puternic gospodăriile și întreprinderile noastre. Recunoaștem eforturile depuse de Comisie și măsurile pe care le-a prezentat pentru a face față crizei. Dar nu am abordat până acum cea mai serioasă problemă dintre toate: prețul tranzacțiilor angro de gaze naturale”, au subliniat cei 15 miniștrii ai Energiei în scrisoare.

La începutul acestei luni, Executivul european a prezentat un pachet de măsuri de urgenţă destinat să răspundă la explozia preţurilor la energie, dar cu toate acestea a evitat să plafoneze preţul gazelor naturale, un subiect care a provocat diviziuni în rândul celor 27 de state membre UE.

Germania, Ţările de Jos şi Danemarca susţin că plafonarea preţurilor ar pune în pericol securitatea aprovizionării prin subminarea capacităţii UE de a atrage livrări de gaze la iarnă.

Rusia a redus livrările de gaze spre Europa, după ce Occidentul a impus sancţiuni Moscovei în contextul invadării Ucrainei, astfel că ţările membre să chinuie să găsească furnizori alternativi.

Până acum, Comisia Europeană a propus o serie de măsuri de urgenţă la nivelul UE, precum taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi reducerea consumului de electricitate. Statele membre negociază aceste propuneri şi intenţionează să le aprobe la reuniunea de vineri.

În paralel se discută alte propuneri ale UE, inclusiv oferirea de sprijin de lichiditate pentru firmele din energie şi măsuri suplimentare care să ducă la scăderea preţului gazelor.

Miniștrii Energiei din UE, care au avut la începutul lunii septembrie o întâlnire pentru a discuta despre criza energetică, se vor reuni din nou la Bruxelles vineri, 30 septembrie, pentru a aborda aceeași chestiune.

Comisia Europeană a propus deja plafonarea prețului la gazul rusesc, doar că Rusia nu mai este principalul furnizor, ponderea în importurile europene de gaze naturale reprezentând 9%.

ENERGIE

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

Published

on

© European Union, 2012

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz a anunţat joi semnarea unui nou Memorandum de Înţelegere (MoU) privind Coridorul Vertical al Gazelor care include ca parte semnatară şi compania Gastrade din Grecia, proprietarul, dezvoltatorul şi viitorul operator al terminalului offshore de GNL de la Alexandroupolis, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Documentul a fost semnat la Atena, în marja celei de-a 22-a reuniuni a Summitului World LNG.

Anunțul companiei vine în contextul în care președintele Klaus Iohannis va efectua vineri și sâmbătă o vizită în Grecia. De altfel, România a pledat intens în ultima jumătate de an în convorbirile și întrunirile cu autoritățile de la Sofia și Atena pentru ca interconectul de gaze între Bulgaria și Grecia să fie finalizat și inaugurat, lucru care s-a întâmplat în luna octombrie. Conducta va urma să transporte gaze din Azerbaidjan pe axa coridorului sudic de gaze, prin conducta Caucazului de Sud, conducta Trans-anatoliană din Turcia și conducta Trans-adriatică care traversează Grecia, Albania, având ca destinație Italia, pe coasta Mării Adriatice. În același timp, Grecia continuă construcția terminalului de gaz natural lichefiat de Alexandroupolis care ar putea fi transportat prin interconectorul cu Bulgaria.

Într-un comunicat de presă al Transgaz, transportatorul de gaze precizează că în noul MOU privind Coridorul Vertical, semnat la Atena, este prevăzut că părţile vor putea analiza implicarea unor state non-UE în cazul în care această abordare este relevantă pentru implementarea Coridorului Vertical vizat şi îşi exprimă angajamentul de a promova proiecte PCI şi alte proiecte necesare, împreună sau individual, care consolidează în mare măsură realizarea Coridorului Vertical, inclusiv fără a se limita la proiectele fiecărui semnatar în parte. Documentul actualizat prevede că semnatarii intenţionează să armonizeze dezvoltările planificate în regiune, luând în considerare aşteptările CESEC şi strategiile şi politicile relevante la nivelul UE şi aspectele regionale. Memorandumul de înţelegere privind Coridorul Vertical de gaze va fi valabil 3 ani de la data semnării, cu posibilitate de extindere automată cu încă un an.

Memorandumul iniţial de Înţelegere privind Coridorul Vertical a fost semnat în anul 2019, între operatorii de sistem din România – SNTGN TRANSGAZ, Bulgaria – BULGARTRANSGAZ, Ungaria – FGSZ, Grecia – DESFA, precum şi ICGB – compania care operează interconectorul Grecia-Bulgaria – IGB, după ce în anul 2016, în cadrul reuniunii CESEC de la Budapesta, ministerele de resort din Grecia, Bulgaria, România şi Ungaria au semnat o declaraţie comună a Miniştrilor Energiei pentru gazele naturale “Coridorul Vertical”. Prin MoU, părţile semnatare conveneau asupra colaborării în vederea realizării unui coridor sud-nord al gazelor naturale, denumit Coridorul Vertical, care să interconecteze reţelele din Grecia, Bulgaria, România şi Ungaria, permiţând curgerea bidirecţională a gazelor naturale. Pentru realizarea acestui obiectiv, companiile stabileau să ia în considerare cerinţele tehnice sub forma unor noi conducte, interconectări sau dezvoltări ale reţelelor naţionale, să armonizeze dezvoltările planificate în regiune, luând în considerare aşteptările CESEC şi să depună eforturi rezonabile în realizarea unui parteneriat neexclusiv pe termen lung, fiind dispuse să coopereze reciproc în perioada de pregătire a dezvoltărilor în sistemele de conducte GR-BG-RO-HU.

Noutate faţă de versiunea precedentă, ce expiră în această lună, este că noul Memorandum de Înţelegere include ca parte semnatară şi compania Gastrade din Grecia. Gastrade este proprietarul, dezvoltatorul şi viitorul operator al terminalului offshore de GNL din nordul Greciei, Alexandroupolis, un sistem independent de gaze naturale din Republica Elenă, care va fi conectat la sistemul naţional de transport de gaze naturale din Grecia, operat de DESFA şi, în această calitate, este responsabil pentru construcţia şi punerea în funcţiune, dezvoltarea, exploatarea, gestionarea şi întreţinerea acestuia. Pe 3 mai, 2022 Gastrade a lansat unitatea flotantă de stocare şi regazificare a GNL la Alexandroupolis, Grecia. Proiectul urmează să devină o nouă poartă energetică şi să joace un rol cheie în securitatea şi independenţa energetică a Greciei şi a Europei de Sud-Est. Gastrade va contribui decisiv la tranziţia energetică fără probleme a acestei regiuni. Unitatea flotantă de stocare şi regazificare de la Alexandroupolis urmează să înceapă operaţiunile până la sfârşitul anului 2023. Capacitatea sa de regazificare contractată a atins deja până la 60% din capacitatea sa tehnică de 5,5 miliarde mc pe an.

Transgaz deţine statutul de monopol în transportul gazelor naturale din România şi vehiculează circa 90% din totalul gazelor naturale consumate.

Din anul 2008, Transgaz este listată la Bursa de Valori Bucureşti. 58,51% din acţiunile companiei sunt deţinute de statul român reprezentat de Guvern prin Secretariatul General al Guvernului şi 41,4903% de alţi acţionari (free-float).

Continue Reading

ENERGIE

Parlamentul European a decis ca noile măsuri energetice din REPowerEU să fie incluse în Planurile Naționale de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union

Parlamentul European a convenit asupra includerii măsurilor REPowerEU în planurile naționale de redresare pentru a sprijini independența față de combustibilii fosili ruși și a accelera tranziția verde, informează un comunicat oficial al PE.

Potrivit textului adoptat în plen joi cu 471 voturi pentru, 90 împotrivă și 53 abțineri, țările UE care prezintă un plan modificat de redresare și reziliență după intrarea în vigoare a prezentei propuneri vor trebui să includă măsuri de economisire a energiei, de producere a energiei curate și de diversificare a aprovizionării cu energie, potrivit prevederilor planului RePowerEU.

Stimularea independenței și combaterea sărăciei energetice

Eurodeputații au modificat propunerea inițială a Comisiei pentru a direcționa mai bine măsurile prevăzute în capitolele REPowerEU în vederea reducerii vulnerabilităților energetice în UE. Noile norme ar urma să acopere măsurile începând cu 1 februarie 2022.

Măsurile incluse în capitolele RePowerEU ar trebui să acorde prioritate investițiilor menite să combată sărăcia energetică pentru gospodăriile vulnerabile, IMM-uri și microîntreprinderi.

Finanțare

Eurodeputații doresc ca o sumă suplimentară de 20 miliarde de euro sub formă de granturi, propusă de Comisie, să provină licitarea mai devreme a certificatelor naționale de emisii în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, în loc să utilizeze certificate din rezerva UE pentru stabilitatea pieței. Aceștia cer, de asemenea, Comisiei să identifice surse suplimentare pentru a completa finanțarea acțiunilor REPowerEU, inclusiv permițând flexibilitate în utilizarea fondurilor necheltuite, în special a finanțării restante din ciclul bugetar 2014-2020.

Aceste granturi suplimentare ar urma să fie distribuite statelor membre, ținând seama de rata lor de dependență energetică, de creșterea costurilor legate de energie pentru gospodării și de ponderea combustibililor fosili în consumul intern brut de energie.

Statele membre ar trebui să țină seama de recomandările autorităților regionale, ale ONG-urilor și ale partenerilor sociali atunci când pun în aplicare noile măsuri.

Măsuri transfrontaliere și climă

Eurodeputații solicită țărilor UE să se asigure că cel puțin 35% din cheltuielile lor în cadrul capitolelor REPowerEU sunt alocate măsurilor care au o dimensiune sau un efect multinațional, chiar dacă sunt efectuate de o singură țară din UE și cu excepția cazului în care Comisia acordă o derogare în anumite circumstanțe.

Aceștia au convenit că principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul înconjurător ar trebui să se aplice capitolelor REPowerEU, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții și numai pentru măsurile în vigoare până la 31 decembrie 2024.

Președinta PE, Roberta Metsola, a declarat: „Votul de astăzi arată că suntem pregătiți să utilizăm fiecare euro posibil din fondurile noastre comune ale UE pentru a ajuta statele membre să facă față crizei energetice”.

© European Union 2022 – Source : EP

Sigfied Mureşan (PPE, România), coraportor, a declarat: „Facturile la energie au crescut brusc, ceea ce afectează profund cetățenii și întreprinderile cele mai vulnerabile. Independența și securitatea noastră energetică sunt esențiale pentru depășirea acestei crize. Planul „REPowerEU” ne va ajuta să atingem acest obiectiv. Poziția Parlamentului este clară: dorim să renunțăm la dependența de combustibilii fosili ruși și să investim în surse regenerabile de energie și în surse de energie curată. Acesta este, de asemenea, motivul pentru care Parlamentul insistă asupra proiectelor cu o valoare adăugată europeană reală, cum ar fi proiectele transfrontaliere.”

Eider Gardiazabal Rubial (S&D, Spania), coraportor, a declarat: „Pentru a sprijini cetățenii după pandemie, am transmis un mesaj clar cu ajutorul fondurilor NextGenerationEU. Însă chiar atunci când am considerat că cea mai grea perioadă s-a încheiat, Putin a invadat Ucraina și a provocat o criză geopolitică, umanitară, alimentară, energetică și inflaționistă, la care a trebuit să răspundem prin diferite instrumente. Unul dintre acestea este REPowerEU. Raportul nostru a îmbunătățit propunerea Comisiei – prin consolidarea luptei împotriva sărăciei energetice și prin sprijinirea celor mai vulnerabile gospodării, prin sporirea rolului autorităților locale, prin stimularea cooperării transfrontaliere și prin consolidarea principiului de a nu prejudicia în mod semnificativ mediul înconjurător.”

Dragoș Pîslaru (Renew, România), coraportor, a declarat: „Astăzi, oferim cetățenilor noștri instrumentele necesare pentru a face față iernii, prin proiecte care ne vor face mai puțin dependenți de combustibilii fosili ruși. Investim pe continentul nostru pentru a-l face mai durabil și mai ecologic pentru generațiile viitoare. Ghidat de principiul solidarității, am pus în aplicare Mecanismul de redresare și reziliență în urmă cu doi ani. În prezent, completăm acest instrument cu REPowerEU, permițând guvernelor să își îmbunătățească planurile de redresare investind în mai multă eficiență energetică, în combaterea sărăciei energetice și în resursele energetice verzi.”

Votul în plen constituie mandatul de negociere pentru viitoarele discuții cu guvernele UE.

Continue Reading

ENERGIE

COP27. SUA vor acorda împrumuturi de 3 miliarde dolari pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Klaus Iohannis: Avem nevoie de securitate energetică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis și trimisul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au participat, miercuri, la evenimentul de înmânare a celor două scrisori de intenţie privind împrumuturile din partea US Exim Bank pentru Unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, care a avut loc în marja celei de-a 27-a Conferinţe a Părţilor Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27), de la Sharm El-Sheikh, în Egipt.

Cele două scrisori de intenţie din partea US Exim Bank vizează un prim împrumut de circa 50 milioane de dolari, care va sprijini derularea Fazei a doua, de lucrări preliminare, a proiectului Unităţilor 3 şi 4 şi un împrumut ulterior, de 3 miliarde de dolari, care să sprijine Faza a treia, de construcţie efectivă a proiectului, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Avem nevoie de securitate energetică, dar securitatea energetică este posibilă numai prin disponibilitate energetică şi noi, în România, avem o ambiţie şi aceasta este importantă pentru români, pentru mediul de afaceri şi pentru regiune pentru că aceasta este o nouă abordare care ne va asigura că avem suficientă energie, va demonstra că suntem independenţi energetic şi va arăta cum să atingem tranziţia verde pentru că energie regenerabilă şi energia nucleară vor face posibilă înlocuirea combustibililor fosili”, a declarat Klaus Iohannis, în cadrul ceremoniei la care au mai participat și președintele US Exim Bank, Reta Jo Lewis, și ministrului român al energiei, Virgil Popescu.

 

De altfel, președintele US Exim Bank i-a înmânat ministrului energiei cele două scrisori de intenție.

În continuare, șeful statului și-a manifestat așteptarea ca după înmânarea acestor scrisori de intenție să urmeze o fază de acțiune prin care aceste reactoare vor fi construite. 

Din partea SUA, trimisul special pentru climă John Kerry a salutat leadership-ul României și al președintelui Klaus Iohannis în privința acestei cooperări. 

“Nu putem atinge neutralitate zero din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 fără ca energia nucleară să fie parte a mixului energetic”, a transmis oficialul american.

El a afirmat că proiectul din România va dubla capacitatea de producţie de energie de la Cernavodă şi va ajuta la reducerea emisiilor.

Organizarea acestei ceremonii în marja COP27 de la Sharm El-Sheikh urmează unui moment similar în dimensiunea cooperării energetice a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, care a avut loc anul trecut la COP26 de la Glasgow. Atunci, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

Însă, componenta energetică a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA precedă colaborarea privind reactoarele modulare de mici dimensiuni.

Acest nou acord între Washington și București vine să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral – cel al energiei nucleare civile. Această cooperare a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Astfel, România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. Acordul menționat a fost semnat, în luna decembrie 2020, la București.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.8 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ14 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN14 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga14 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA15 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac15 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA16 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan18 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN20 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN22 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending