Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru Extindere avansează ideea aderării Serbiei și Muntenegrului la UE în 2025: Este timpul să încheiem munca anului 1989

Published

on

Serbia și Muntenegru sunt cel mai probabil următoarele state care vor adera la Uniunea Europeană, posibil în anul 2025, a precizat în cadrul unui interviu pentru Reuters comisarul european pentru Politica de Vecinătate și negocieri de Extindere, Johannes Hahn, informează Agerpres.

Foto: EC Audiovisual Service

Este timpul să încheiem munca anului 1989“, a spus Hahn, făcând referire la extinderea UE spre Est după căderea Zidului Berlinului.

Am stabilit anul 2025 ca dată revelatoare pentru Serbia şi Muntenegru, ceea ce este realist, dar şi foarte ambiţios“, a mai afirmat oficialul european.

Potrivit unui document la care EuObserver a avut acces, UE va fixa anul 2025 ca termen pentru viitor val de extindere.

”Partenerii din Balcanii de Vest beneficiază acum de o ferestră de oportunitate istorică. Pentru prima dată, perspectiva lor de aderare are cel mai bun cadru temportal”, ar urma să spună comisarul european pentru Politica de Vecinătate și negocieri de Extindere, Johannes Hahn, în cadrul evenimentului care marchează adoptarea unei noi strategii în acest sens, ce va avea loc pe 14 februarie.

”Cu o voință politică puternică, asigurarea implementării unor reforme reale și soluții durabile pentru disputele cu vecinii, Muntenegru și Serbia ar trebui să fie pregătite pentru statutul de membru până în 2025”, mai este precizat în document.

Poziție salutară privind aderarea statelor din Balcanii de Vest la UE în anul 2025 a avut și ministrul bulgar de Externe, Ekaterina Zaharieva, a cărei țară a preluat președinția rotativă a Consiliului UE.

”Dacă toți liderii politici și societatea se concentrează pe acest lucru și pe implementarea reformelor-cheie, nu este (n.r. un termen) nerealist”, a declarat oficialul bulgar pentru EUObserver.

”Depinde de fiecare dintre țările (n.r. din regiune), de cât de repede progresează”, a spus ea, insistând că ”desigur, vor ști că dacă nu sunt pregătiți, nu va exista niciun acord pentru aderare”. „Regulile sunt clare pentru toată lumea”, a adăugat ea.

Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia speră să devină membre ale Uniunii Europene, însă şansele lor de aderare s-au redus în ultimii ani, în contextul în care politicienii din blocul comunitar, confruntaţi cu euroscepticismul din ţările lor, cu criza din 2009-2013 din zona euro şi cu votul din Marea Britanie în favoarea Brexit-ului, par să-şi fi pierdut interesul.

Însă creşterea influenţei Rusiei, criza migraţiei care afectează regiunea, direcţia luată de Turcia spre autoritarism şi dorinţa de întărire a integrării europene după ce Marea Britanie va părăsi blocul comunitar în 2019 au oferit o nouă şansă ţărilor din Balcani.

Dacă nu importăm stabilitate în regiune, vom importa instabilitate“, a spus Hahn, susţinând că procesul de aderare la UE este cel mai bun mod de a combate corupţia, crima organizată şi ameninţarea răspândirii regimurilor autoritare în regiune.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României

Published

on

©️ Calea Europeană

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat vineri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

“Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending