Connect with us

U.E.

Comisarul european pentru justiție, după ce statele membre au respins un instrument esențial pentru combaterea spălării banilor: Le voi aminti cuvintele mari declarate după fiecare scandal de tipul Panama Papers sau după atacurile teroriste

Published

on

Într-o lovitură dată Comisiei, statele membre au respins oficial joi un proiect de propunere care cuprindea 23 de state şi jurisdicţii care nu ar face suficient pentru a combate spălarea banilor şi finanţarea terorismului, potrivit unei postări pe Twitter a comisarului european pentru justiție, Věra Jourová‏.

,,Comisia este dezamăgită de decizia de astăzi a Consiliului de a se opune unei măsuri menite să protejeze mai bine sistemul financiar al UE împotriva riscurilor spălării de bani și de finanțare a terorismului, cu atât mai mult cu cât chestiunea nu a fost discutată la nivel politic în Consiliu”, se arată într-o declarație a comisarului european pentru justiție, Věra Jourová‏.

Cu doar 8 luni în urmă [iunie 2018], Consiliul și Parlamentul European au adoptat norme mai stricte privind spălarea banilor și finanțarea terorismului – luând lecții în urma publicării “documentelor Panama” și a atacurilor teroriste pe teritoriul UE.

Unul dintre elementele noii directive este o evaluare autonomă a deficiențelor țărilor terțe în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului, pe baza unor criterii juridice care le depășesc pe cele stabilite de Grupul de acțiune financiară (FATF). În acest sens, spune comisarul Věra Jourová‏, ,,întocmirea unei liste de țări cu risc ridicat este un instrument foarte important”.

Cu  toate acestea, statele membre au afirmat că propunerea ,,nu a fost întocmită în urma unui proces transparent şi flexibil care stimulează activ ţările afectate să întreprindă acţiuni decisive, respectând în acelaşi timp dreptul lor de a fi ascultate”, potrivit Agerpres.

Comisarul european a infirmat faptul că statele membre și cele terțe nu ar fi fost consultate anterior privind metodologia de redactare a acestei liste, afirmând că ,,trebuie să le întrebăm din nou ce nu le-a plăcut”:

,,Comisia a efectuat o evaluare atentă pe baza unei metodologii solide și a consultat experții statelor membre. De asemenea, statele membre au fost consultate cu privire la metodologia însăși, care respectă criteriile stabilite în directivă. Comisi a angajat, de asemenea, în discuție țările terțe în cauză imediat după ce colegiul comisarilor a aprobat concluziile preliminare la 23 ianuarie 2019, respectând pe deplin dreptul țărilor terțe de a fi audiate. Și vom continua să discutîm cu țările terțe în cauză și să le încurajăm să abordeze deficiențele din zona lor”, a spus aceasta.

,,La urma urmei, nu listăm țările terțe de dragul de a le lista, ci pentru a aborda riscurile pentru sistemul financiar al UE”, a adăugat comisarul.

În ceea ce privește pașii următori, plenul Parlamentului European va dezbate săptămâna viitoare. Eurodeputații și-au exprimat deja sprijinul la nivelul Comitetului, marți, 5 martie, dar trebuie obținut sprijinul Consiliului. În acest sens, comisarul Věra Jourová‏ a declarat că trebuie întocmită o nouă listă.

,,Mă voi adresa Statelor Membre pentru a le aminti declarațiile făcute după fiecare scandal de tipul Panama Papers sau după atacurile teroriste, când s-au folosit cuvinte mari cu privire la combaterea acestor lucruri”.

De asemenea, Comisia Europeană va intra în discuții cu statele membre la nivel politic pentru a cădea de acord asupra căii de urmat:

,,Sper că nu arăt ca o persoană care se dă bătută. Scopul nostru rămâne să ne îndeplinim obligațiile legale în temeiul Directivei privind combaterea spălării banilor. Este o responsabilitate comună a instituțiilor UE de a proteja cetățenii noștri și sistemul financiar al UE împotriva amenințărilor legate de spălarea banilor și finanțarea terorismului.”, a încheiat comisarul pentru justiție.

Printre numele de pe lista contestată sunt Arabia Saudită, patru teritorii americane – Samoa Americană, Guam, Porto Rico şi Insulele Virgine Americane -, Panama şi mai multe state devastate de războaie, precum Afganistan, Irak, Siria şi Yemen.

Comisia este obligată să întocmească o astfel de listă în baza reglementărilor de combatere a spălării banilor adoptate în ultimii ani. Propunerea urmează să prevadă ca instituţiile financiare europene să aplice verificări suplimentare pentru tranzacţiile care implică clienţi şi instituţii din teritoriile incluse pe listă. Însă lista propusă a fost primită cu critici, inclusiv din partea SUA, Arabiei Saudite şi Panama, informează Agerpres.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Social-democrații din Parlamentul European, despre relațiile post-Brexit: Nu vom accepta concurența neloială care poate dăuna intereselor UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

După cea mai recentă rundă de negocieri dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie, Grupul social-democraților din Parlamentul European, solicită Guvernului britanic să își îndeplinească promisiunile făcute în Declarația politică, convenită de toate părțile în octombrie 2019, pentru a deschide calea pentru un acord privind viitorul parteneriat.

Iratxe García, liderul grupului S&D, a declarat că ”în urmă cu doar 8 luni, premierul Boris Johnson a scris cu pixul pe hârtie și a fost de acord cu o serie de angajamente importante pentru viitorul parteneriat între UE și Marea Britanie. Acestea includ condiții de egalitate și nu vom accepta concurența neloială care poate dăuna intereselor UE”.

De asemenea, problema crucială a punerii în aplicare a Acordului de retragere este încă pe masă”, a mai menționat Irtaxe García.

Capacitatea guvernului britanic de a-și asigura garanțiile cu privire la drepturile cetățenilor și Protocolul privind Irlanda și Irlanda de Nord va fi un ”test de încredere pentru viitor”, se mai arată în comunicatul grupului S&D, remis Caleaeuropeana.ro

Liderului Grupului S&D subliniază că Michel Barnier va avea parte de sprijinul lor deplin: ”Apreciem angajamentele sale pentru transparență, precum și eforturile sale de a se asigura că Parlamentul European nu numai că este informat, ci și implicat activ.”

Citiți și: Uniunea Europeană și Regatul Unit încheie o nouă rundă de negocieri privind relațiile post-Brexit fără progrese semnificative. Michel Barnier: Nu putem continua aşa la nesfârşit

Continue Reading

U.E.

Cetățenii români care sosesc în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, obligați să se auto-izoleze timp de 14 zile, începând cu 8 iunie

Published

on

© Wikipedia

Toate persoanele care sosesc în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord începând cu data de 8 iunie 2020 sunt obligate să se auto-izoleze timp de 14 zile, a anunțat ambasadorul României în Regatul Unit, Dan Mihalache, într-un mesaj pe pagina oficială de Facebook.

De asemenea, ambasadorul explică ce obligații există în perioada de autoizolare: ”la sosire trebuie să declarați o adresă la care veți rămâne timp de 14 zile; veți completa un Formular fie online înainte de călătorie, fie la sosire.”

Cetățenii români care ajung în Regatul Unit, începând cu 8 iunie, nu au voie să facă următoarele lucruri timp de 14 zile: ”să mergeți la locul de muncă, la școală sau în zonele publice timp de 14 zile; să folosiți transportul public sau taxiurile; să primiți vizitatori, inclusiv prieteni și familie, cu excepția cazului în care aceștia vin pentru a oferi un sprijin necesar; să ieșiți la cumpărături, nici măcar pentru bunuri necesare, cu excepția situației în care nu aveți pe nimeni care să vă poată ajuta în acest sens.”

În cazul în care nu se va putea furniza o locație pentru auto-izolare care să corespundă criteriilor vor fi plasați în spații amenajate de Guvernul britanic.
Nerespectarea auto-izolării este sancționată cu o amendă de 1.000 de lire sterline, iar nerespectarea obligației de a depune formularul cu o amendă de 100 lire.

Poliția de frontieră poate refuza intrarea pe teritoriul UK a oricărui cetățean non-britanic care nu se supune acestei măsuri. Persoanele sosite vor trebui să utilizeze mijloace de transport personale, precum o mașină, pentru a se deplasa spre spațiul de autoizolare.

Guvernul britanic a prevăzut și o listă a persoanelor exceptate de la această măsură, disponibilă la: https://www.gov.uk/government/publications/coronavirus-covid-19-travellers-exempt-from-uk-border-rules/coronavirus-covid-19-travellers-exempt-from-uk-border-rules.

Guvernul britanic a precizat că aceste restricții vor fi analizate și supuse revizuirii din trei în trei săptămâni, pentru a se asigura că sunt în conformitate cu cele mai recente dovezi științifice și că sunt eficiente și necesare.

Formularul este disponibil aici : https://www.gov.uk/provide-journey-contact-details-before-travel-uk

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Este nevoie de extinderea programelor de tip ”școală după școală” care să sprijine copiii vulnerabili

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară, se arată îngrijorat de categoria copiilor vulnerabili care abandonează timpuri sistemul de învățământ.

”Este nevoie de înființarea și extinderea programelor de tip „școală după școală” care să sprijine copiii, în mod special pe cei vulnerabili, să obțină rezultate școlare mai bune”, transmite deputatul european într-un mesaj scris pe pagina de Facebook.

Eugen tomac semnalizează că la nivel național, nu există încă un mecanism integrat, care să abordeze problema părăsirii timpurii a școlii: ”Abandonul școlar este cel mai des corelat cu expunerea la riscul de sărăcie și excluziune socială.”

De asemenea, potrivit statisticilor, abandonul școlar crește după finalizarea ciclului gimnazial.

”Există numeroase dovezi în România că astfel de programe unde elevii beneficiază de ajutor specializat în efectuarea temelor, de activități educative, recreative și de timp liber de calitate care să consolideze bagajul lor de cunoștințe, contribuie la prevenirea abandonului școlar, precum și la creșterea bunăstării copilului”, a mai menționat acesta.

Cifrele din România arată că 74% dintre copiii aflați în risc de sărăcie au părinți care nu au absolvit o școală primară sau secundară. Tot din această cauză, în 2018, România era a treia țară din UE unde 1 din 5 tineri între 15-24 ani nu se află într-un sistem de formare sau educație și nu este nici angajat.

 din România și Bulgaria erau, în 2018, cea mai vulnerabilă categorie a populației care se confrunta cu riscul de sărăcie și excluziune socială, la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate pe 5 martie de Eurostat.

Conform cifrelor Eurostat, copiii erau în 2018 grupul de vârstă cu cel mai mare risc de sărăcie şi excluziune socială în aproape jumătate din statele membre ale Uniunii Europene, iar procentul variază de la 13,1% în Slovenia şi 13,2% în Cehia, la 38,1% în România şi 33,7% în Bulgaria.

De asemenea, raportat la categoriile de vârstă, 23,4% din copiii din UE erau supuşi, în 2018, riscului de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu 22,1% din adulţi (cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani) şi 18,4% din vârstnici (în vârstă de 65 de ani sau mai mult).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending