Într-o lovitură dată Comisiei, statele membre au respins oficial joi un proiect de propunere care cuprindea 23 de state şi jurisdicţii care nu ar face suficient pentru a combate spălarea banilor şi finanţarea terorismului, potrivit unei postări pe Twitter a comisarului european pentru justiție, Věra Jourová.
,,Comisia este dezamăgită de decizia de astăzi a Consiliului de a se opune unei măsuri menite să protejeze mai bine sistemul financiar al UE împotriva riscurilor spălării de bani și de finanțare a terorismului, cu atât mai mult cu cât chestiunea nu a fost discutată la nivel politic în Consiliu”, se arată într-o declarație a comisarului european pentru justiție, Věra Jourová.
We, @EU_Commission, regret that @EUCouncil without any debate at political level opposed a list of countries with weak anti-money laundering rules. https://t.co/giVn23nhCa pic.twitter.com/9DwbgNxaUw
— Věra Jourová (@VeraJourova) March 7, 2019
Cu doar 8 luni în urmă [iunie 2018], Consiliul și Parlamentul European au adoptat norme mai stricte privind spălarea banilor și finanțarea terorismului – luând lecții în urma publicării “documentelor Panama” și a atacurilor teroriste pe teritoriul UE.
Unul dintre elementele noii directive este o evaluare autonomă a deficiențelor țărilor terțe în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului, pe baza unor criterii juridice care le depășesc pe cele stabilite de Grupul de acțiune financiară (FATF). În acest sens, spune comisarul Věra Jourová, ,,întocmirea unei liste de țări cu risc ridicat este un instrument foarte important”.
Cu toate acestea, statele membre au afirmat că propunerea ,,nu a fost întocmită în urma unui proces transparent şi flexibil care stimulează activ ţările afectate să întreprindă acţiuni decisive, respectând în acelaşi timp dreptul lor de a fi ascultate”, potrivit Agerpres.
Comisarul european a infirmat faptul că statele membre și cele terțe nu ar fi fost consultate anterior privind metodologia de redactare a acestei liste, afirmând că ,,trebuie să le întrebăm din nou ce nu le-a plăcut”:
,,Comisia a efectuat o evaluare atentă pe baza unei metodologii solide și a consultat experții statelor membre. De asemenea, statele membre au fost consultate cu privire la metodologia însăși, care respectă criteriile stabilite în directivă. Comisi a angajat, de asemenea, în discuție țările terțe în cauză imediat după ce colegiul comisarilor a aprobat concluziile preliminare la 23 ianuarie 2019, respectând pe deplin dreptul țărilor terțe de a fi audiate. Și vom continua să discutîm cu țările terțe în cauză și să le încurajăm să abordeze deficiențele din zona lor”, a spus aceasta.
,,La urma urmei, nu listăm țările terțe de dragul de a le lista, ci pentru a aborda riscurile pentru sistemul financiar al UE”, a adăugat comisarul.
În ceea ce privește pașii următori, plenul Parlamentului European va dezbate săptămâna viitoare. Eurodeputații și-au exprimat deja sprijinul la nivelul Comitetului, marți, 5 martie, dar trebuie obținut sprijinul Consiliului. În acest sens, comisarul Věra Jourová a declarat că trebuie întocmită o nouă listă.
,,Mă voi adresa Statelor Membre pentru a le aminti declarațiile făcute după fiecare scandal de tipul Panama Papers sau după atacurile teroriste, când s-au folosit cuvinte mari cu privire la combaterea acestor lucruri”.
De asemenea, Comisia Europeană va intra în discuții cu statele membre la nivel politic pentru a cădea de acord asupra căii de urmat:
,,Sper că nu arăt ca o persoană care se dă bătută. Scopul nostru rămâne să ne îndeplinim obligațiile legale în temeiul Directivei privind combaterea spălării banilor. Este o responsabilitate comună a instituțiilor UE de a proteja cetățenii noștri și sistemul financiar al UE împotriva amenințărilor legate de spălarea banilor și finanțarea terorismului.”, a încheiat comisarul pentru justiție.
Printre numele de pe lista contestată sunt Arabia Saudită, patru teritorii americane – Samoa Americană, Guam, Porto Rico şi Insulele Virgine Americane -, Panama şi mai multe state devastate de războaie, precum Afganistan, Irak, Siria şi Yemen.
Comisia este obligată să întocmească o astfel de listă în baza reglementărilor de combatere a spălării banilor adoptate în ultimii ani. Propunerea urmează să prevadă ca instituţiile financiare europene să aplice verificări suplimentare pentru tranzacţiile care implică clienţi şi instituţii din teritoriile incluse pe listă. Însă lista propusă a fost primită cu critici, inclusiv din partea SUA, Arabiei Saudite şi Panama, informează Agerpres.
