Connect with us

U.E.

Comisarul european pentru justiție Věra Jourová o ”felicită călduros pe Laura Kövesi pentru că a devenit primul procuror-şef european”: Va face o muncă excelentă protejând interesele financiare ale UE

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen în Comisia Juncker, care va prelua mandatul de vicepreședinte însărcinat cu valorile și transparența în viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, a salutat joi validarea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef al Parchetului European și și-a exprimat speranța că aceasta va face o muncă excelentă pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, informează Agerpres.

”Aş dori să o felicit călduros pe Laura Kövesi pentru că a devenit primul procuror-şef european. Această numire este un pas către operaţionalizarea #EPPO (n.r. Biroul Procurorului Public European). Ea va face o muncă excelentă protejând interesele financiare ale UE. Dorim să trimitem infractorilor semnalul puternic că suntem serioşi în combaterea infracţiunilor financiare şi în protejarea banilor contribuabililor. UE pierde anual cel puţin 50 de miliarde euro din cauza fraudelor cu TVA, pe care #EPPO le va ancheta”, a scris Jourová pe într-o postare pe Twitter, însoțită de fotografii de la întâlnirea pe care aceasta a avut-o joi cu Laura Codruța Kövesi.


Věra Jourová și-a exprimat speranța față de aderarea alor state la Parchetul Public European, din care actualmente fac parte 22 de țări, printre care și România. Comisarul european s-a arătat astfel optimistă față de o viitoare aderare a Ungariei, Poloniei și Suediei la EPPO.


Întâlnirea dintre Věra Jourová și Laura Codruța Kövesi are loc după ce, joi, 16 octombrie, Conferința Președinților din Parlamentul European, sub umbrela căreia sunt reuniși președintele instituției și liderii grupurilor politice, au validat numirea Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european, înlăturând astfel ultimul obstacol din a deveni primul șef al Parchetului European, al cărui mandat este de 7 ani.

Decizia venea în completarea celei adoptate de Consiliul Uniunii Europene, care a convenit luni, 14 octombrie, numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef al EPPO, arzând astfel încă o etapă din ciclul procedural deschis odată cu consensul obținut la 24 septembrie de echipele de negocierile ale Parlamentului European și Consiliului UE cu privire la numele celui care va conduce această instituție ce urmează să devină operațională în 2020.

Despre Parchetul European

Parchetul European este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

MAE: România sprijină deplin obiectivul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivel UE

Published

on

© Luminița Odobescu/ Facebook

Secretarul de stat pentru afaceri europene Iulia Matei a participat marți la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată prin sistem videoconferință, în cadrul căreia a afirmat sprijinul deplin al României pentru obiectivul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivelul Uniunii Europene și a pledat pentru menținerea unui rol central pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea a avut drept principal subiect pe agendă discutarea măsurilor adoptate la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre în gestionarea pandemiei Covid-19, precum și coordonarea măsurilor de relaxare a restricțiilor. De asemenea, reuniunea a oferit prilejul unui schimb de opinii cu privire la procesul de relansare economică, în perspectiva publicării de către Comisia Europeană a propunerilor relevante în acest sens. Au fost abordate, în context, și aspecte de interes vizând perspectivele Conferinței privind viitorul Uniunii. Totodată, Comisia Europeană a informat cu privire la stadiul pregătirii raportului anual privind statul de drept în UE.

În cadrul intervenției sale, secretarul de stat Iulia Matei a subliniat că “lecțiile învățate“ dobândite în gestionarea crizei COVID-19 ar trebui valorificate, inclusiv în discuțiile privind viitorul Uniunii, cu scopul identificării celor mai eficiente instrumente și mecanisme de întărire a cooperării la nivel UE și între statele membre.

In raport cu propunerile pe care Comisia Europeană urmează să le publice la 27 mai a.c. în contextul eforturilor de redresare a economiilor europene, oficialul român a accentuat necesitatea unei abordări axate pe unitate, solidaritate și evitarea creării de diviziuni între statele membre în conturarea viitoarelor instrumente și mecanisme. Secretarul de stat Iulia Matei a arătat că, din viziunea României, este importantă, în primul rând, revitalizarea Pieței Unice, inclusiv în perspectiva continuării investițiilor în infrastructură, creșterea rezilienței în domeniul sănătății, precum și finanţarea cercetării și inovării în noul context.

Secretarul de stat a făcut, totodată, referire la importanța pe care noul buget european o deține în susținerea obiectivelor din viitoarea Strategie de relansare. În context, a reafirmat susținerea României pentru un buget european consistent, dar în același timp flexibil, care să permită atât implementarea principalelor obiective asumate la nivelul UE, cât și o recuperare economică și socială durabilă. Totodată, demnitarul român a pledat pentru  menținerea, în continuare, în viitorul buget a unui rol central pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, aceste politici dovedindu-și eficiența în gestionarea crizei. În contextul discuțiilor, secretarul de stat Iulia Matei a evidențiat importanța unui acord rapid și de calitate cu privire la viitorul buget european care să permită continuarea implementării programelor de finanțare la nivel UE.

Cu referire la cel de-al doilea subiect aflat pe agenda reuniunii, secretarul de stat a exprimat sprijinul deplin al României pentru exercițiul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivel UE, ca instrument general aplicabil tuturor statelor membre, bazat pe criterii și proceduri obiective de evaluare.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România), la un an de la alegerile europene: Să nu uităm că politica înseamnă grijă față de cetățeni

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Alegerile de anul trecut au reprezentat prima confirmare a eforturilor pe care le-am făcut cu toții în a demonstra că pe scena politică din România e posibil să apară un partid nou, pro-european, cu adevărat interesat de viața cetățenilor, a declarat eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) marți seară, cu ocazia împlinirii unui an de la alegerile europene în România.

“Un an de la momentul alegerilor pentru Parlamentul European. Un an de când PRO România – cel mai tânăr proiect politic din țară – e reprezentat și la Bruxelles  Alegerile de anul trecut au reprezentat prima confirmare a eforturilor pe care le-am făcut cu toții în a demonstra că pe scena politică din România e posibil să apară un partid nou, pro-european, cu adevărat interesat de viața cetățenilor. Era nevoie de așa ceva. 26 mai 2019 a fost ziua victoriei pentru PRO România și acesta a fost doar începutul”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Europarlamentarul a mulțumit echipei PRO România pentru eforturile depuse.

“Am devenit, într-un timp scurt, o echipă frumoasă și puternică, dovedind că avem soluțiile cele mai potrivite pentru a schimba în bine societatea românească – chiar și în vremuri dificile, precum cele prin care trecem acum”, a spus ea.

În ce privește activitatea sa după revenirea în Parlamentul European în urma unui mandat de cinci ani de membru al Comisiei Europene, Corina Crețu a arătat că a devenit responsabilă pentru șapte rapoarte – atât din partea Comisiei pentru Control Bugetar, cât și din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională.

“Ultimele două luni s-au transformat în muncă de la distanță, dar cu toate acestea, am adoptat toate măsurile propuse de Comisia Europeană, măsuri care vin în sprijinul Statelor Membre. Sper ca România să utilizeze din plin aceste oportunități de ieșire din criză, pe care le-am menționat de fiecare dată. E important să nu uităm că, în definitiv, politica înseamnă grijă față de cetățeni. Aceasta a fost și a rămas principiul politic care m-a ghidat și mă ghidează în continuare în toată activitatea mea”, a conchis Crețu.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru cere instituțiilor UE să îi protejeze pe muncitorii români din străinătate: Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia europeană

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Lucrătorii transfrontalieri și sezonieri de pe piața muncii a Uniunii Europene au o situație vulnerabilă, iar Comisia Europeană și Autoritatea Europeană a Muncii trebuie să fie ferme în acțiunile și mesajele lor către statele membre privind condițiile de muncă pe care autoritățile naționale le oferă muncitorilor, a declarat marți eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe).

Inițiator al dezbaterii care a avut loc marți în Comisia pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European, Dragoș Pîslaru a cerut Comisiei Europene, reprezentată de comisarul Nicolas Schmit, și Consiliului UE, reprezentat de președinția croată, ca această situație să se schimbe rapid.

“Este o temă care mă preocupă destul de mult încă de la preluarea mandatului, soarta cetățenilor români plecați la muncă în alte țări din Uniunea Europeană. În calitate de coordonator al Renew al Comisiei EMPL, am inițiat această dezbatere încă din aprilie”, a scris Pîslaru, pe pagina sa de Facebook.

“Vorbim despre cetățenii cei mai afectați de dinamica UE, care suferă în timp ce vorbim din cauza crizei, dar și din pricina unei coordonări proaste între statele membre și a unei legislații imperfecte”, a atras atenția eurodeputatul român, în intervenția sa din Comisia EMPL.

Comisia pentru muncă și afaceri sociale din Parlamentul European a discutat marți situația generată de presupuse încălcări ale legislației UE privind timpul de muncă, sănătatea și siguranța lucrătorilor transfrontalieri, inclusiv a lucrătorilor din România care lucrează la fermele din Germania, într-o dezbatere cu președinția croată a Consiliului UE, cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit și cu directorul executiv interimar al Autorității Europene a Muncii.

În cadrul dezbaterii, Dragoș Pîslaru a subliniat că lucrătorii sezonieri și lucrătorii transfrontalieri au o situație vulnerabilă și a criticat faptul că acești lucrători primesc informații adesea parțiale și eronate, iar transportul oferit acestora către locul de muncă este realizat cu măsuri de protecție reduse.

“Ei au parte de o cazare necorespunzătoare, de ore de lucru prelungite ilegal și sunt uneori chiar victimele unor abuzuri din partea angajatorilor sau sunt concediați dacă au reclamații. Acest lucru se întâmpla și înainte de COVID-19, dar acum acest lucru se întâmplă mai mult și poate fi fatal”, a avertizat europarlamentarul român.

În privința acțiunilor pe care Comisia Europeană și Consiliul UE ar trebui să și le asume pentru a preveni astfel de situații, Dragoș Pîslaru a cerut deblocarea negocierilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială la nivelul UE. 

Protecția muncii europene nu poate fi trecută cu vederea. În același timp, mobilitatea acestor persoane și a pieței interne a muncii trebuie protejate și restabilite. Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia UE. Ei mențin vii și competitive atât de multe afaceri din Europa. Ei ajută Europa de Vest (…) Cred că este de datoria noastră să ne ocupăm și de îngrijirea lor, iar Renew Europe va propune în curând o nouă inițiativă în acest aspect. Sper că putem conta pe sprijinul celorlalte grupuri politice din efortul nostru de a ajuta lucrătorii transfrontalieri și sezonieri ai Europei“, a conchis Pîslaru.

În urma informațiilor tulburătoare despre situația precară cu care se pot confrunta sute de mii de lucrători transfrontalieri și sezonieri în UE, europarlamentarii au dezbatut marți cu Consiliul UE, cu Comisia Europeană și cu Autoritatea Europeană a Muncii despre “protejarea drepturilor de muncă, a sănătății și a siguranței acestor lucrători critici în timpul pandemiei”.

Lucrătorii din România și alte state membre est-europene asigură o forță de muncă vitală la fermele din Germania, Franța și alte state membre și asigură securitatea alimentară în toată Europa“, au transmis eurodeputații înaintea dezbaterii.

Deputații au examinat situația acestor lucrători pentru a determina dacă există măsuri de prevenire a COVID-19 și dacă sunt încălcate drepturile lor cu privire la timpul de lucru, orele suplimentare și plata, încălcându-se astfel legislația UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending