Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru transport Adina Vălean participă la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde va susține un discurs privind viitorul mobilității

Published

on

© European Parliament

Comisarul european pentru transport, Adina Vălean, va participa joi la Forumul Economic Mondial de la Davos, acolo unde va avea întrevederi cu importanți oficiali, inclusiv cu secretarul american pentru transport, și va susține un discurs introductiv în cadrul panelului privind viitorul mobilității.

Potrivit programului său oficial, Vălean își va începe ziua la Davos cu o serie de întrevederi bilaterale cu Cristoph Wolff, șeful departamentului privind viitorul mobilității în cadrul World Economic Forum și Elaine Chao, secretarul american pentru transport.

În cursul zilei, comisarul european pentru transport se va adresa unei audiențe de 900 de persoane în cadrul panelului ”Viitorul mobilității”.

Ulterior, Adina Vălean va fi prezentă la două sesiuni de lucru cu ușile închise privind tematicile ”Clean Skies of Tomorow” și ”Circular Car”, alături de secretarul general al Organizației Internaționale a Aviației Civile, de președintele COP26.

În cadrul sesiunii ”Circular Car”, discuțiile vor fi moderate de Ernest Moniz, fost secretar american al energiei.

Adina Vălean și-a preluat atribuțiile de comisar european pentru transport la 1 decembrie ca parte a instalării în funcție a noii Comisii Europene. Între atribuțiile sale figurează ca principal obiectiv, pentru următorii cinci ani, implementarea unui ”transport durabil, sigur și accesibil” la nivel european.

Pe de altă parte, coordonarea domeniului transporturilor la nivelul UE este importantă și din perspectiva Pactului Ecologic European.

În ambițiosul plan lansat de Comisia Europeană și care conține 50 de acțiuni concrete până în 2050 este prevăzută și reducerea cu 90% a emisiilor din domeniul transporturilor până în anul 2050, întrucât transporturile produc în prezent 25% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Cea de-a 50-a ediție a prestigiosului Forum Economic Mondial de la Davos, o reuniune anuală a elitelor politice și de afaceri globale și care anul acesta stă sub schimbărilor climatice și turbulențelor mondiale, se desfășoară de marți până vineri în faimoasa stațiune din Alpii elvețieni. Aproximativ 3.000 de participanţi din 117 ţări participă la cea de-a 50-a reuniune anuală, printre aceştia numărându-se preşedintele american Donald Trump, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, precum și pe tânăra activistă de mediu Greta Thunberg.

Temele majore care domină în mod tradițional Forumul de la Davos – evoluțiile comerțului și economiei globale, a patra revoluție industrială și influența companiilor tehnologice, viitorul multilateralismului și al globalizării, precum și ordinea geopolitică a lumii – ar putea fi eclipsate în acest an de criza climatică. Pentru prima dată, anul acesta, Raportul anual al Forumului Economic Mondial plasează criza ecologică în top cinci riscuri cu un impact major asupra lumii în deceniul următor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

COVID-19. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen atrage atenția că ”dezinformarea poate costa vieți”: Este un val masiv care crește din incertitudine și anxietate

Published

on

Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, de profesie medic, a atras atenția că ”dezinformarea poate costa vieți” și i-a îndemnat pe cetățeni să aibă încredere în ”autoritățile sanitare din țara dumneavoastră, în Organizația Mondială a Sănătății, în publicațiile de presă cu renume privind informarea corectă.”

Într-un video postat pe pagina sa de Facebook, von der Leyen semnalează că ”circulă un număr tot mai mare de știri false cu privire la pandemia de coronavirus, în special online. Este un val masiv care crește din incertitudine, anxietate și dintr-un flux de știri în continuă schimbare.”

Citiți și:
COVID-19. Raport oficial: Rusia și China continuă să promoveze campanii de fake news cu scopul de a submina credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi

”Mă îngrijorează că unele dintre acestea pot fi cu adevărat dăunătoare: de exemplu afirmația falsă potrivit căreia băutul de înălbitor vindecă virusul. Băutul de înălbitor poate cauza decesul. De asemenea, mă îngrijorează faptul că cei care fac astfel de afirmații false exploatează temerile cetățenilor cu privire la virus doar ca să facă bani. Aceste practici trebuie să înceteze”, a menționat președintele Comisiei Europene, care a precizat că Uniunea Europeană colaborează cu platformele online pentru a combate răspândirea acestor informații și le invită ”să își intensifice acțiunile de combatere a dezinformării cu privire la coronavirus”.

”Cei care răspândesc informații false vă pot face rău. Dezinformarea poate costa vieți. Împreună, putem lămuri lucrurile”, a mai spus von der Leyen care a anunțat că executivul european a lansat o secțiune dedicată luptei împotriva dezinformării privind pandemia de coronavirus, cu ”detalii și date despre unele dintre știrile pe care le vedeți”. Așadar:

  • UE accelerează achiziționarea și distribuirea de echipamente medicale pentru statele sale membre. Pentru a răspunde nevoii de echipamente medicale (măști, mănuși și combinezoane), Comisia a lansat mai multe proceduri comune de achiziții publice. În prezent, producătorii au făcut oferte de articole de protecție a ochilor și a căilor respiratorii care acoperă sau depășesc cantitățile solicitate. O parte din aceste echipamente vor fi deja disponibile după două săptămâni de la semnarea contractelor de către statele membre.
  • UE muncește non-stop pentru a suplimenta stocul de materiale medicale. Operațiunea de protecție civilă „RescUE” va permite constituirea unui stoc de echipamente medicale de importanță vitală și va gestiona distribuirea sa pentru a garanta că acestea ajung acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. De asemenea, depunem eforturi pentru a accelera producția de noi echipamente medicale în continuu. Bugetul inițial alocat de UE pentru constituirea acestui stoc este de 80 de milioane de euro. În momentul în care China a solicitat ajutor din partea UE, nu am refuzat. Iar acum China ne ajută la rândul său. Solidaritatea internațională este un lucru bun. Dar să nu uităm de solidaritatea dintre statele UE: spitalele din Germania acceptă pacienți din Italia, medicii din Italia primesc măști din Franța și Austria și exemplele ar putea continua. Solidaritatea la nivelul UE salvează vieți.
  •  Țările UE rămân partenerii cei mai buni și își intensifică solidaritatea. Pentru a ajuta toate statele membre UE, au fost mobilizate sume importante sub formă de asistență financiară, medicală și personală. Printre altele, este vorba de mobilizarea bugetului UE prin alocarea a 37 de miliarde de euro către Inițiativa pentru investiții în răspunsul la coronavirus care oferă asistență specifică statelor membre. În plus, 1 miliard de euro va fi redirecționat de la bugetul UE sub formă de garanție pentru Fondul European de Investiții cu scopul de a încuraja băncile să furnizeze lichidități pentru cel puțin 100 000 de IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare medie din Europa.
  • Criza provocată de coronavirus nu prevestește dispariția spațiului Schengen. Dimpotrivă, vedem cât de indispensabil este spațiul Schengen pentru economia și modul de viață european. În situația excepțională actuală, multe state membre ale UE au introdus controale temporare la frontieră pentru a încetini răspândirea coronavirusului, însă Comisia se asigură că lanțurile de aprovizionare la nivelul UE continuă să funcționeze și că este asigurat fluxul permanent de mărfuri și servicii esențiale. Introducerea coridoarelor prioritare („green lanes”) le va permite tuturor vehiculelor de transport de marfă să efectueze controalele vamale la frontierele interne ale spațiului Schengen în cel mult 15 minute.
  • Dacă sunt colectate date mobile, se vor respecta întotdeauna drepturile cetățenilor în ceea ce privește protecția vieții private și a datelor. Comisia le-a solicitat companiilor de telecomunicații să furnizeze metadate mobile anonimizate și agregate, ceea ce va contribui la analizarea modelelor de răspândire a virusului. Aceasta nu înseamnă că a fost suprimată protecția: aceste date nu ar permite urmărirea sau monitorizarea utilizatorilor individuali. Rezultatele vor fi puse la dispoziția statelor membre. Acest proiect va respecta întru totul Regulamentul general al UE privind protecția datelor și legislația privind confidențialitatea în mediul electronic, iar seturile de date individuale ale cetățenilor nu vor fi niciodată identificate.
  • UE și statele membre se ocupă de aspecte diferite, dar se coordonează între ele. Competența de a adopta legi la nivel de țară pentru a aborda criza provocată de coronavirus le aparține în întregime statelor membre. Comisia nu are dreptul de a interveni în legislația națională și în deciziile statelor membre cu privire la anumite domenii, cum ar fi sănătatea. Pe de altă parte, UE poate elabora politici europene și inițiative paneuropene rapide și coordonate pentru a face față crizei, împreună cu statele membre. De exemplu, decizia de a instaura „izolarea” și de a închide frontierele unei țări este luată la nivel național, în timp ce decizia de a mobiliza fonduri UE (140 de milioane de euro) pentru găsirea unui vaccin, a unor noi tratamente și a unor teste de diagnosticare este luată la nivelul Uniunii.
  • COVID-19 nu este adus în Europa de migranți. Coronavirusul se transmite de la o persoană infectată la alta prin secreții ale aparatului respirator (în timpul strănutului, al tusei sau prin expirare) și nu este transportat de către o populație sau un anumit grup. Dacă ați citit că virusul este răspândit în mod deliberat de migranți sau de grupuri etnice specifice, vă asigurăm că nu există niciun temei științific în acest sens. De fapt, COVID-19 este o criză globală care necesită solidaritate la nivel mondial.

Avertismentele  transmise de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la fake news vin în contextul în care cea mai recentă actualizare a raportului realizat de echipa Serviciului European de Acțiune Externă, East Stratcom, arată că Rusia și China continuă să utilizeze criza sanitată provocată de pandemia de coronavirus pentru a difuza fake news.

”În Uniunea Europeană și nu numai, mesajele de dezinformare (disinformation) urmăresc să alimenteze (…) neîncrederea în capacitatea instituțiilor democratice de a oferi răspunsuri eficiente pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Unii actori statali sau sprijiniți de state exploatează această criză sanitară pentru a-și promova interesele geopolitice, de cele mai multe ori punând la îndoială credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi”, precizează experții din cadrul East Stratcom.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Solidaritatea europeană în acțiune: Germania a donat României 100.000 de măști în lupta împotriva coronavirusului

Published

on

© Germany in the EU/ Facebook

Germania a donat un număr de 100.000 de măști României ca parte a sprijinului și a solidărității pe care Berlinul o demonstrează cu celelalte state membre ale Uniunii Europene afectate de pandemia de coronavirus, cel mai mare sprijin fiind alocat Italiei, țara cea mai afectată.

Potrivit unui document intitulat “COVID-19: Solidaritatea europeană în acțiune”,  Germania a trimis Italiei 7 tone de măști și alte echipamente de protecție.

“A mai donat, de asemenea, echipamente individuale de protecție Elveției, Austriei (8 milioane de mănuși), României (100 000 de măști) și Suediei (60 000 de măști)”, se mai arată în textul menționat.

Citiți și Comisia Europeană: Franța și Germania au donat Italiei mai multe măști de protecție decât China

Tot în ce privește Germania, mai multe orașe și landuri din Germania tratează pacienți în stare gravă din Italia și Franța, punând la dispoziția pacienților italieni și francezi propriile paturi de terapie intensivă.

Cazurile din Italia sunt tratate în Saxonia, Brandenburg, Berlin, Bavaria, Hessa, Renania de Nord-Westfalia și Saxonia Inferioară.

Ministerul german al afacerilor externe a confirmat că un număr de 73 de paturi de terapie intensivă sunt ocupate de pacienți italieni.

În orașul Leipzig, au sosit doi pacienți din Bergamo, din nordul Italiei. Hessa a preluat 10 pacienți din regiunea parteneră Emilia-Romagna. Pacienții francezi de la terapie intensivă sunt tratați în landurile Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat, Hessa și Saarland.

De asemenea, Franța a donat Italiei 1 milion de măști și 20 000 de costume de protecție, iar Austria a transportat 1,5 milioane de măști în Italia. Totodată, Cehia a oferit 10 000 de costume de protecție Italiei și alte 10 000 de costume Spaniei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European cere Comisiei Europene să evalueze noile legi adoptate de Ungaria: Nimeni nu are voie să folosească pandemia pentru a submina valorile UE

Published

on

© David Sassoli/ Facebook

Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă prevederile articolului doi din Tratatul Uniunii Europene, a declarat luni seară președintele instituției, David Sassoli, făcând referire la mișcarea de luni a Parlamentului Ungariei care i-a acordat premierului Viktor Orban puteri sporite de a conduce țara prin decret și ordonanțe pe parcursul stării de urgență.

“Vrem să ieșim din criză cu democrațiile noastre intacte. Am solicitat Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor UE, să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă articolul 2 din tratatul nostru. Toate statele membre ale Uniunii Europene au datoria de a păstra și proteja aceste valori fondatoare. Pentru noi, parlamentele trebuie să rămână deschise și presa trebuie să rămână liberă. Nimeni nu poate avea voie să folosească această pandemie pentru a ne submina libertățile”, a spus Sassoli, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Articolul 2 din Tratatul UE precizează că “Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”. De altfel, Ungaria se confruntă în prezent cu procedurile de la articolul 7 în temeiul Tratatului UE, utilizate atunci când o țară membră manifestă riscul încălcării valorilor fundamentale prevăzute la articolul 2.

Anterior lui Sassoli, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a emis marți o declarație prin care avertizează că măsurile de urgență impuse de statele membre pentru combaterea COVID-19 trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar și trebuie să fie strict proporționale.

“Orice măsură de urgență trebuie limitată la ceea ce este necesar și strict proporțional. Nu trebuie să dureze la nesfârșit. Mai mult, guvernele trebuie să se asigure că astfel de măsuri sunt supuse controlului regulat“, a spus aceasta.

Ea a mai adăugat că Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape, într-un spirit de cooperare, aplicarea măsurilor de urgență în toate statele membre.

Parlamentul maghiar a votat luni cu o majoritate de două treimi în favoarea unei legi care permite guvernului premierului Viktor Orbán să guverneze prin ordonanțe de guvern pe termen nelimitat. Orban a obţinut astfel undă verde de la legiuitori pentru a legifera prin ordonanţe în cadrul unei stări de urgenţă pe perioadă nedeterminată, pe care opoziţia o consideră “disproporţionată” în lupta împotriva noului coronavirus,

Proiectul de lege permite guvernului să prelungească pe termen nedefinit starea de urgenţă, intrată în vigoare în 11 martie, fără a mai cere avizul parlamentului. Sub acest regim al stării de urgenţă, guvernul ar putea “să suspende utilizarea anumitor legi prin decret, să se distanţeze de dispoziţii statutare şi să introducă alte măsuri extraordinare, cu scopul de a garanta stabilitatea vieţii, a sănătăţii, securitatea personală şi materială a cetăţenilor, precum şi economia”, scrie în proiectul premierului Viktor Orban.

Textul mai prevede de asemenea instituirea pedepselor cu închisoarea pentru difuzarea de ”ştiri false”, ceea ce a dus la protestul opoziției și al puținelor instituții independente de presă din țară.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending