Connect with us

ROMÂNIA

Comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean: Autostrada Comarnic-Brașov ar putea fi finanțată din fondul european de redresare economică Next Generation EU

Published

on

Comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean consideră că Autostrada Coamarnic-Brașov ar putea fi finanțată din fondul de redresare economică ”Next Generation EU”, anunțat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează Agerpres.

Trebuie văzut dacă nu cumva domnul ministru al Transporturilor are o altă o idee privind finanţarea pentru că, sigur, sunt multe posibilităţi. Depinde cum gândeşte. Eu cred că transporturile ar putea fi unul din marii beneficiari pentru aceşti bani din redresare. Ar putea să înceapă Comarnic – Braşov din aceşti bani”, a afirmat Adina Vălean, la dezbaterea online ”Upgrade Romania – Investiţiile, motorul de pornire a economiei”, răspunzând unei întrebări în acest sens.

Potrivit comisarului european pentru Transporturi, cei 750 de miliarde de euro din planul de redresare economică vor fi puși la dispoziția statelor membre rapid.

”Fondurile s-ar acorda celor interesaţi foarte repede, atât sub formă de granturi, cât şi sub formă de împrumuturi, pentru că ce avem ca intenţie este ca tot ceea ce vom pune la dispoziţie financiar s-o facem încă de la începutul perioadei, imediat să descărcăm un volum de bani în economie, asta ajutând redresarea şi nevoile de lichiditate şi de capital existente în momentul de faţă. Vorbeam de aceşti 750 de miliarde de euro care vin ca o inovaţie în bugetul Uniunii Europene, la care desigur că se adaugă bugetul multianual de 1,1 trilioane de euro şi din care disponibilizăm sumele cele mai mari la începutul perioadei financiare”, a completat Adina Vălean.

Amintim că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la finalul lunii mai în plenul Parlamentului European, planul economic de 1.850 de miliarde de euro, format dintr-un buget multianual de 1.100 de miliarde și un plan de redresare economică post-pandemie care se ridică la 750 de miliarde de euro ce vizează pe trei piloni: sprijin pentru statele membre cu investiții și reforme, pornirea inițială a economiei UE prin stimularea de investiții private, abordarea lecțiilor crizei.

Din planul ”viitoarei generații UE” de 750 de miliarde de euro, România ar urma să primească până la 33 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, bani care se vor adăuga alocărilor bugetare destinate țării noastre în cadrul bugetului multianual al Uniunii Europene pentru următorii șapte ani.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

România primește peste 1 miliard de euro prin Fondul de Modernizare al UE pentru producția de energie electrică din surse regenerabile

Published

on

© European Union, 2023/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a plătit astăzi, 24 iunie, 2,967 miliarde de euro prin intermediul Fondului de Modernizare pentru a sprijini 39 de proiecte energetice în 10 state membre ale UE, informează Comisia Europeană. Aceste investiții vor sprijini modernizarea sistemelor energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energetic, industrial și al transporturilor și îmbunătățirea eficienței energetice.

Aceasta este cea mai mare plată efectuată până în prezent prin intermediul Fondului de Modernizare, ridicând cheltuielile totale la 12,65 miliarde de euro începând din ianuarie 2021. Aceste investiții ajută statele membre să își îndeplinească obiectivele climatice și energetice și contribuie la obiectivul pe termen lung al UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

Statele membre care beneficiază de prima tranșă din 2024 sunt Bulgaria (65,2 milioane de euro), Croația (52 milioane de euro), Cehia (835,2 milioane de euro), Estonia (24,1 milioane de euro), Ungaria (76,8 milioane de euro), Letonia (26,8 milioane de euro), Lituania (59 milioane de euro), Polonia (697,5 milioane de euro), România (1,095 miliarde de euro) și Slovacia (35 milioane de euro).

Proiectele sprijinite astăzi se concentrează pe producția de energie electrică din surse regenerabile, utilizarea și implementarea surselor de energie regenerabile, modernizarea rețelelor energetice și eficiența energetică.

Exemple de propuneri care au primit finanțare astăzi includ

  • consolidarea rețelei de transport al energiei electrice pentru a sprijini integrarea surselor regenerabile de energie în Bulgaria;
  • desfășurarea de capacități fotovoltaice și de stocare a energiei pentru furnizorii publici de servicii de alimentare cu apă în Croația;
  • sprijinirea gospodăriilor pentru achiziționarea și instalarea de noi sisteme fotovoltaice în Cehia;
  • îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea utilizării energiei regenerabile în clădirile din sectorul public din Estonia;
  • modernizarea și dezvoltarea sistemelor de încălzire urbană pe bază de energie regenerabilă în Ungaria;
  • utilizarea surselor regenerabile de energie în clădirile cu mai multe apartamente, în clădirile publice și în comunitățile energetice din Letonia;
  • dezvoltarea capacităților de stocare pentru echilibrarea sistemelor energetice în Lituania;
  • modernizarea infrastructurii de încărcare a vehiculelor grele în Polonia;
  • scheme de sprijin de tip contract pentru diferență pentru producția de energie electrică din surse regenerabile în România;
  • producția de hidrogen din surse regenerabile și cogenerarea foarte eficientă în Slovacia.

Următoarele termene limită până la care statele membre pot depune propuneri de investiții în vederea acordării de sprijin potențial din partea Fondului de modernizare sunt 13 august 2024 pentru propunerile neprioritare și 10 septembrie 2024 pentru propunerile prioritare.

Finanțat din veniturile provenite din licitarea certificatelor de emisii în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, Fondul de Modernizare își propune să sprijine treisprezece state membre cu venituri reduse în tranziția lor către neutralitatea climatică. Statele membre beneficiare sunt Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, precum și Grecia, Portugalia și Slovenia, care au devenit eligibile pentru sprijin din partea Fondului de Modernizare începând cu ianuarie 2024, în cadrul sistemului UE revizuit de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS).

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Accederea României în programul Visa Waiver, printre principalele teme abordate în cea de-a noua reuniune a Dialogului Strategic România-SUA

Published

on

© MAE

La 21 iunie 2024 a avut loc la Washington D.C. cea de-a noua Reuniune a Dialogului Strategic anual între România și Statele Unite ale Americii.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, reuniunea a fost lansată prin consultările dintre ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu și secretarul de stat Antony Blinken.

Delegația României la cea de-a noua sesiune a Dialogului Strategic a fost condusă din partea română de Ana Tinca, secretar de stat pentru afaceri strategice, iar din partea americană de  James O’Brien, asistent pentru afaceri europene și eurasiatice al secretarului de stat SUA.

La sesiune au mai participat reprezentanți de rang înalt și experți din instituțiile românești cu atribuții în domeniu, din: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Energiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, precum și oficiali de rang înalt din partea Departamentului de Stat, Departamentului Apărării, Departamentului Energiei și Departamentului Comerțului.

Actuala sesiune de Dialog Strategic a atins toate domeniile principale ale cooperării bilaterale dintre România și Statele Unite ale Americii, inclusiv: dialogul politic, cooperarea în domeniul apărării, cooperarea în domeniul economic și comercial și relații interumane.  Agenda evenimentului a inclus sesiuni dedicate unor teme importante pentru dialogul bilateral, precum cooperarea regională și sprijinul pentru partenerii UE și NATO din regiunea Mării Negre, cooperarea în domeniul energiei nucleare, cooperarea în domeniul interconectivității, accederea României în programul Visa Waiver și cooperarea pe linie de afaceri interne, respectiv cooperarea în domeniul educației.

Citiți și: Ambasadorul Andrei Muraru: România, pe ultima sută de metri privind îndeplinirea criteriilor programului Visa Waiver al SUA

Ambele delegații au subliniat nivelul de excelență atins de Parteneriatul Strategic dintre cele două țări, inclusiv în urma dialogului la cel mai înalt nivel,  precum și potențialul semnificativ de extindere și aprofundare în continuare a cooperării bilaterale dintre România și SUA.

La finalul reuniunii, cele două delegații au adoptat o Declarație comună.

Amintim că Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a efectuat, în perioada 19-21 iunie 2024, o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii.

Conform unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, vizita, organizată în contextul aniversării a 20 de ani de la aderarea României la NATO, precum și al celei de-a IX-a sesiuni a Dialogului Strategic între România și Statele Unite ale Americii, a permis trecerea în revistă a progreselor înregistrate în plan bilateral, ilustrarea rolului-cheie al regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și globală.

De asemenea, a contribuit la identificarea unor modalități suplimentare de aprofundare a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.

Programul vizitei ministrului afacerilor externe a inclus o sesiune de consultări politice bilaterale cu secretarul de stat american, Antony Blinken; întrevederi cu oficiali de rang înalt ai Consiliului Securității Naționale al SUA; participarea, în calitate de vorbitor principal, la deschiderea Forumului Economic România-SUA; participarea, ca vorbitor principal, la evenimentul dedicat Mării Negre,  organizat de Institutul Hudson din Washington D.C.; participarea la sesiuni de dezbateri cu reprezentanți ai mediului analitic (think-tanks), respectiv cu formatori de opinie și reprezentanți ai presei americane.

Întrevederea dintre ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, și secretarul de stat american, Antony Blinken, a permis schimburi de opinii și evaluări pe o gamă largă de subiecte, inclusiv: necesitatea menținerii unei abordări transatlantice coordonate în gestionarea riscurilor și amenințărilor curente din regiunea Mării Negre; cooperarea în dezvoltarea cadrului strategic aferent acestei regiuni; angajamentul SUA, în cadrul NATO și bilateral, pentru consolidarea securității aliaților de pe Flancul Estic, inclusiv a României; eforturile României de consolidare a securității regionale, de diversificare a aprovizionării cu energie și de consolidare a rutelor de export spre piețe terțe a produselor ucrainene; consolidarea rezilienței partenerilor vulnerabili ai UE și NATO; creșterea participării economice a SUA în România; includerea României în programul Visa Waiver și continuarea consolidării Parteneriatului Strategic România-SUA pe toate dimensiunile acestuia.

Citiți și: Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

Cu ocazia întrevederii, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între România și SUA privind Combaterea Dezinformării (Countering Foreign State Information Manipulation), document care ilustrează intenția părților de a coopera în combaterea fenomenului, în baza valorilor democratice comune.

Citiți și: SUA și România au semnat, la Washington, un memorandum pentru combaterea dezinformării, a manipulării informațiilor și a propagandei

Ministrul afacerilor externe a participat, în calitate de vorbitor principal (keynote speaker) la Forumul Economic România-SUA, organizat de American Chamber of Commerce (AmCham).

Cu aceasta ocazie, șeful diplomației române a trecut în revistă principalele atuuri ale României ca destinație de investiții. În context, demnitarul român a exprimat aprecieri pentru evoluția relațiilor economice dintre România și SUA, a ilustrat principalele proiecte energetice bilaterale și a reiterat interesul României de a sprijini eforturile de reconstrucție economică a Ucrainei.

În cadrul întrevederii ministrului afacerilor externe cu Michael Carpenter, director senior pentru Europa în cadrul Consiliului Securității Naționale au fost abordate teme de interes pentru agenda bilaterală economică și de securitate România – SUA, precum și evoluțiile în plan regional, inclusiv în contextul pregătirii viitorului Summit NATO de la Washington. Ministrul Luminița Odobescu a prezentat prioritățile României pentru Summitul NATO de la Washington.

Cei doi oficiali au subliniat importanța consolidării sprijinului pentru Ucraina, Republica Moldova și celelalte state partenere din regiunea Mării Negre. Cei doi interlocutori au subliniat importanța consolidării sprijinului pentru Ucraina, Republica Moldova și celelalte state partenere din regiunea Mării Negre. Totodată, întrevederea a prilejuit un schimb de evaluări privind viitoarea arhitectură europeană de securitate.

Cu ocazia participării la evenimentul dedicat semnificației evoluțiilor din regiunea Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică, organizat de Institutul Hudson din Washington D.C, ministrul român al afacerilor externe a susținut o alocuțiune pe tema The Black Sea Region as a Global Inflection Point în cadrul căreia a trecut în revistă evoluțiile recente de relevanță pentru securitatea regională.

Citiți și: Ministrul Luminița Odobescu: Sprijinirea Ucrainei este o condiție indispensabilă, dar insuficientă. În absența unei abordări regionale, riscăm ca peste câțiva ani să ne confruntăm cu o nouă agresiune la Marea Neagră

A ilustrat importanța-cheie a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și globală, precum și ca areal de conectivitate energetică, alimentară și comercială pe axele nord-sud, respectiv est-vest; a subliniat angajamentul și eforturile susținute ale României de facilitare a exporturilor de produse agricole din Ucraina.

A reiterat necesitatea unei abordări strategice și coordonate la nivel NATO, UE, SUA și între statele din regiune în determinarea unui viitor de securitate, libertate și prosperitate comună. Ministrul Odobescu a reiterat disponibilitatea și capacitatea țării noastre de a contribui la acest obiectiv împărtășit.

În cadrul întrevederii ministrului afacerilor externe cu Samantha Power, administratorul USAID, oficialul român a salutat interesul comun al României și Statelor Unite pentru consolidarea rezilienței statelor-partenere din regiunea Mării Negre, cu accent pe Republica Moldova.

Ministrul Odobescu a apreciat activitatea susținută și rolul important al USAID în sprijinirea Republicii Moldova. În context, oficialul român a ilustrat necesitatea continuării acordării de asistență pentru menținerea și consolidarea rezilienței și a capacităților statului vecin în gestionarea amenințărilor în domeniile energetic și al infrastructurii critice, precum și în consolidarea capacităților de combatere a dezinformării și a amenințărilor cibernetice, cu sublinierea caracterului corelat al acțiunilor și obiectivelor României, UE și SUA în acest cadru.

Cu ocazia întâlnirii ministrului afacerilor externe cu reprezentanți ai mediului analitic și de reflecție (think tanks) din SUA: CEPA, Atlantic Council, Hudson Institute, CSIS, RAND și CNAS dedicată schimbului de opinii și viziuni asupra evoluțiilor regionale din Marea Neagră, ministrul român a afacerilor externe a ilustrat relevanța sporită în plan global a Mării Negre în actualul context internațional, arătând că maniera de gestionare a provocărilor multiple din zonă urmează să constituie un model important pentru alte regiuni.

A reiterat disponibilitatea României de a contribui la varianta consolidată a strategiei americane pentru Marea Neagră și a trecut în revistă paleta largă de măsuri pe care România le-a implementat în promovarea responsabilă a securității, stabilității și rezilienței regionale.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Ministrul Cătălin Predoiu a discutat cu ambasadorul Marii Britanii despre combaterea criminalității organizate transfrontaliere, pledând pentru noi inițiative de cooperare bilaterală

Published

on

© Cătălin Predoiu - Facebook

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a avut vineri o întâlnire cu ambasadorul Marii Britanii la București, Giles Matthew Portman, pentru a discuta despre măsurile care trebuie luate pentru combaterea criminalității organizate transfrontaliere.

Potrivit unei informări publicate de oficialul român, eficientizarea acțiunii polițienești pentru a face față noilor provocări ale infracționalității, inclusiv prin măsuri de reformă instituțională, a fost un alt subiect abordat.

Demnitarul român a evocat relațiile de cooperare foarte bune între cele două state, precum și premisele existente pentru dezvoltarea acestora, sub umbrela Parteneriatului Strategic româno-britanic.

”Bunele practici identificate ca urmare a cooperării polițienești bilaterale pot sta la baza unor noi inițiative de cooperare, necesare pentru a gestiona, de manieră coordonată, noile tendințe ale fenomenului infracțional”, arată Predoiu.

Ambele părți acordă o atenție deosebită pentru componenta de securitate, fiind puternic angrenate în efortul comun de identificare a unor soluții eficiente pentru combaterea diferitelor flageluri ale criminalității organizate transnaționale.

Demnitarul român a subliniat că protecția frontierelor reprezintă un subiect prioritar pentru România al cărei scop este de a întări și proteja spațiul fără controale la frontierele interne.

Măsurile luate pentru reducerea trecerilor ilegale ale frontierei, pentru limitarea mișcărilor secundare și pentru eficientizarea sistemului de returnare au condus la scăderi pe toate palierele ale indicatorilor privind infracțiunile conexe migrației ilegale. În plus, au fost implementate noi instrumente eficiente care să faciliteze procesul de identificare a persoanelor.

”Atât România, cât și Marea Britanie trebuie să fie pregătite să coopereze și mai mult pentru identificarea de soluții solide pentru provocările multiple, cărora Uniunea Europeană și Marea Britanie trebuie să le facă față”, mai este precizat în informare.

De asemenea, ministrul Predoiu, a precizat că operaționalizarea Pactului privind migrația și azilul va reprezenta pentru statele membre atât o provocare, cât și o oportunitate pentru a îmbunătăți sistemele naționale de gestionare a migrației și azilului.

”Totodată, este importantă realizarea unei evaluări holistice, în care să fie implicați toți actorii relevanți, pentru identificarea celor mai bune soluții”, consideră oficialul român.

Printre subiectele abordate s-a aflat și cel al reformei Poliției Române. Ministrul  Afacerilor Interne a mulțumit partenerilor britanici pentru sprijinul acordat, evidențiind că un punct cheie al cooperării îl reprezintă componenta de pregătire a personalului de specialitate.

În acest context, a fost subliniat interesul celor două părți pentru realizarea unor schimburi de experiență care să contribuie la eficientizarea procesului de pregătire profesională inițială și continuă.

Ambasadorul britanic a evidențiat importanța acordată de Marea Britanie aspectelor legate de combaterea fluxului de numerar provenit din infracțiuni. ”Statele trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea acțiunilor de reinvestire a produsului rezultat din activități infracționale în circuitul licit”, a precizat oficialul britanic.

Demnitarul român a arătat  că acest subiect este unul de interes, fiind importantă coagularea eforturilor tuturor actorilor relevanți implicați pentru eficientizarea activității instituțiilor competente.

În încheiere, cei doi interlocutori au apreciat schimbul de opinii ca fiind unul constructiv și și-au exprimat convingerea cu privire la continuarea colaborării în aceeași manieră pozitivă, în domenii de interes comun.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
Dan Motreanu12 seconds ago

Eurodeputații Daniel Buda și Dan Motreanu cer Ursulei von der Leyen să nu transforme politica de coeziune într-un instrument financiar strict care ar fragmenta UE

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Premierul Dorin Recean conduce delegația R. Moldova la prima Conferință Interguvernamentală cu UE, unde vor fi lansate negocierile de aderare

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Eurobarometru: 74% dintre europeni consideră că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă acestea ar acționa pe cont propriu

ROMÂNIA5 hours ago

România primește peste 1 miliard de euro prin Fondul de Modernizare al UE pentru producția de energie electrică din surse regenerabile

U.E.6 hours ago

Alegeri Franța: Liderul extremei-drepte, Jordan Bardella, promite că va menține sprijinul pentru Ucraina și consideră “Rusia o amenințare pentru Franța și Europa”

CONSILIUL UE7 hours ago

Șase persoane au fost adăugate pe lista de sancțiuni a UE pentru activități cibernetice malițioase împotriva statelor membre și a Ucrainei

U.E.7 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

U.E.7 hours ago

Reglementările Apple privind App Store încalcă Regulamentul privind piețele digitale, este concluzia preliminară a Comisiei Europene, care deschide o nouă anchetă de neconformitate împotriva companiei

U.E.8 hours ago

UE trage un nou semnal de alarmă privind situația umanitară critică din Gaza și cere „măsuri urgente” pentru a evita prăbușirea operațiunilor de furnizare a asistenței

CONSILIUL UE9 hours ago

UE dă o nouă lovitură regimului lui Putin și adoptă un nou pachet de sancțiuni care vizează sectoare importante pentru economia rusă. Alte 116 persoane și entități au fost incluse pe lista măsurilor punitive

U.E.7 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

NATO3 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO3 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA6 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA1 week ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G71 week ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

Trending