Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean: România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor PNRR înainte de luna iunie, dacă lucrurile merg bine
Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a declarat că experții Comisiei Europene vor realiza o analiză de cost pe fiecare proiect inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar dacă lucrurile merg bine, țara noastră ar putea primi un avans de 13% din totalul celor aproape 30 de miliarde de euro înainte de luna iunie.
”Cred că există, în momentul de faţă, motive de optimism (în privinţa economiei, n.r.) datorită campaniei de vaccinare, care începe să prindă viteză în ţările Uniunii Europene. Toate estimările spun că, după un trimestru mai lent, ne putem aştepta la imunizarea populaţiei într-un procent extrem de mare pentru a opri pandemia undeva la sfârşitul acestei veri. Asta ar însemna o ridicare cât mai rapidă a restricţiilor. Ca oportunităţi de finanţare, în acest moment statele membre sunt pe ultima sută de metri cu depunerea Planurilor Naţionale de Redresare Economică şi Rezilienţă. Dacă e să mă refer la domeniul transporturilor, Planul Naţional al României, în forma pe care am văzut-o până acum, există o alocare importantă pentru transporturi. Să vedem cât va fi în final, dar în orice caz un minim de două miliarde de euro ar fi o şansă importantă pentru infrastructura din România. Sigur, nu acoperă toate nevoile. După depunerea Planului care, teoretic, are termen limită sfârşitul acestei luni, intră experţii Comisiei care trebuie să facă analiză de cost pe fiecare proiect. Dacă lucrurile merg bine, se poate primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie. Negocierile nu sunt încă finalizate, deci vom vedea în curând care vor fi datele exacte pentru acordarea primelor fonduri”, a declarat comisarul european pentru Transporturi în cadrul unei dezbateri de specialitate, informează Agerpres.
Adina Vălean a completat că România trebuie să aibă ”o listă de proiecte concrete, mature, care să permită cheltuirea rapidă a banilor, pentru că ultimele decontări se vor face în 2026”.
Oficial, negocierile cu Comisia Europeană demarează la data de 1 mai 2021, însă discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene au avut loc informal, pe componente, pe parcursul perioadei de elaborare a PNRR.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
România pregătește argumentele pentru a solicita Comisiei Europene ”mai mult timp pentru implementarea PNRR”. Sfârșitul lunii martie, termenul de depunere a celei de-a treia cereri de plată
România pregătește argumentele necesare pentru a solicita Comisiei Europene mai mult timp pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, a anunțat ministrul Marcel Boloș, prezent la reuniunea extraordinară a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, prezidată de prim-ministrul Nicolae Ciucă, ce a oferit prilejul de a analiza stadiul implementării acestuia după depunerea primelor două cereri de plată, informează Guvernul printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
De asemenea, discuțiile au făcut referire la pregătirea îndeplinirii jaloanelor și țintelor asumate pentru anul 2023, conform calendarului de implementare, în perspectiva transmiterii următoarelor cereri de plată.
”Avem un dialog foarte bun cu reprezentanții Comisiei Europene pentru clarificarea modului în care am îndeplinit țintele și jaloanele incluse în cea de-a doua cerere de plată din PNRR, transmisă în luna decembrie a anului trecut. Acest proces va fi urmat de validarea partenerilor europeni și de încasarea, de către România, a fondurilor aferente acestei cereri de plată, necesare proiectelor noastre de dezvoltare”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.
Conform comunicatului mai sus amintit, peste 5 miliarde de euro dintre cele 6,3 miliarde euro primite deja anul trecut din PNRR – prefinanțare și prima tranșă au fost deja contractate. Autostrada Moldovei, A7, un sector important din Autostrada Transilvania, calea ferată între Caransebeș-Arad-Timișoara sau între Lugoj și Deva, contractele de eficiență energetică încheiate de Ministerul Dezvoltării au deja finanțarea asigurată.
Guvernul anunță, în egală măsură, că vor fi lansate apelurile de proiecte pentru producerea în România de baterii și alte resurse de producere a energiei verzi.
Discuțiile din cadrul reuniunii au vizat analizarea unei serii de jaloane și ținte care necesită clarificări în procesul de validare cu Comisia Europeană între care proiectul legii pensiilor speciale, al legii guvernanței companiilor de stat, definitivarea procedurilor guvernanței în sectorul energetic pentru numirea membrilor CA.
Până la depunerea cererii de plată numărul 3, vor trebui clarificate și aspectele legate de reducerea granturilor, ca urmare a creșterii economice înregistrate de România, ajustarea REPowerEU și validarea închiderii jaloanelor și țintelor aferente trimestrelor 3 și 4 din 2022.
După primele două cereri de plată înaintate Comisiei Europene anul trecut, România are acum în pregătire cea de-a 3-a cerere de plată, care are ca termen de depunere sfârșitul lunii martie 2023. Aceasta are o valoare totală de 3,243 mld. euro (2,147 mld. euro sprijin financiar nerambursabil și 1,095 mld. euro sprijin sub formă de împrumut). Un număr de 77 de jaloane și ținte aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022 fac obiectul celei de-a 3-a cereri de plată.
În discuțiile de marți, au fost discutate, de asemenea, aspecte legate de documentul de lucru privind modificarea PNRR, în contextul în care reprezentanții Comisiei Europene, inclusiv cu ocazia misiunii de monitorizare din 7-11 noiembrie 2022, au reconfirmat faptul că cererea de plată nr. 3 ar trebui depusă doar după modificarea PNRR conform propunerii de modificare a Regulamentului (UE) nr. 241/2021, solicitare pe care Comisia a transmis-o tuturor statelor membre.
”România se va înscrie în seria statelor europene care solicită mai mult timp pentru implementarea PNRR. Pregătim argumentele necesare și suntem în permanent contact cu Comisia Europeană pentru prelungirea perioadei necesare implementării investițiilor care țin de REPowerEU, cât și de celelalte categorii de investiții din energie și creșterea capacității de producție a energie”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
”Atragerea banilor europeni reprezintă o șansă pentru viitorul României, pe care o putem valorifica prin eforturile noastre de acum. Rezultatele pe care am reușit să le obținem anul trecut au demonstrat că putem fi eficienți. 2022 a fost anul cel mai bun de când România accesează bani europeni, depășind 11 miliarde de euro. Trebuie să menținem acest ritm, astfel încât, pe de o parte să reușim, prin dialog cu Comisia Europeană, să validăm tot ceea ce reușim în plan național să facem pentru a ne atinge țintele și jaloanele asumate, dar, în același timp, să folosim eficient fiecare euro dintre cele aproape 30 de miliarde puse la dispoziția noastră de Comisia Europeană. Avem șanse mari ca în acest an să depășim nivelul realizat în 2022, utilizând aceste resurse importante pentru modernizarea și dezvoltarea României”, a menționat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.
România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și‑a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.
În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile țării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.
România are de atras, în anul 2023, peste 13 miliarde de euro din fondurile europene puse la dispoziția Bucureștiului, a afirmat marți ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, acesta făcând trimitere la analiza publicată de Reuters și care arată că economia României ar urma să depăşească în acest an economiile statelor vecine care stagnează, ajutată de fondurile europene, o monedă stabilă şi de investiţiile străine, stimulate în parte şi de relocarea activităţilor din Rusia şi Ucraina
“Suntem aici datorită reformelor vitale în domeniile tranziţiei verzi şi securităţii energetice, sănătăţii, educaţiei și infrastructurii de transport, precum şi în domeniul guvernanţei, care ne oferă perspective reale de a vorbi de stabilitate macroeconomică în România”, a scris Boloș, într-o postare pe Facebook.
“În 2023 avem de atras aproximativ 7,5 miliarde euro din Politica de Coeziune 2014-2020 și alți 6,3 miliarde euro din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru cererile de plată III și IV. Sunt peste 13 miliarde de euro care vor ajuta Guvernul României să consolideze poziția României de actor cheie în regiune, dar și să confirme că putem oferi un grad crescut de siguranţă pentru investitori”, a continuat ministrul din partea PNL.
De altfel, premierul Nicolae Ciucă a spus că Guvernul de la Bucureşti vrea să acceseze anual peste 10 miliarde de euro în acest an, echivalentul a 4% din PIB, din finanţarea europeană în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro care va fi pusă la dispoziţia României până în 2027.
Economia României ar urma să depăşească în acest an economiile statelor vecine care stagnează, ajutată de fondurile europene, o monedă stabilă şi de investiţiile străine, stimulate în parte şi de relocarea activităţilor din Rusia şi Ucraina, transmite Reuters într-o analiză citată de Agerpres.
Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia României să înregistreze în acest an un avans de 3,1% şi chiar cu o estimare mai modestă a Comisiei Europene privind un avans de 1,8% ar plasa-o înaintea Poloniei, care ar urma să înregistreze o creştere de 0,7%, şi a Ungariei, care se va confrunta cu o încetinire economică şi o inflaţie accelerată.
Creşterea din acest an urmează unui deceniu în care România, una din cele mai sărace ţări din Europa, a redus decalajul care o separă de ţările vecine pentru a deveni a doua mare economie din Europa de Est, după Polonia. Potrivit celor mai recente date Eurostat, PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) în România s-a situat la 74% din media UE în 2021, o creştere de 21 de puncte procentuale faţă de anul 2010.
Perspectivele României sunt susţinute de calitatea de ţară membră UE şi relaţiile bune cu Bruxelles-ul. În timp ce autorităţile de la Budapesta şi Varşovia se ceartă cu Bruxelles-ul pe tema condiţiilor privind statul de drept care sunt impuse pentru acordarea ajutoarelor de miliarde de euro prevăzute în Mecanismul de redresare şi rezilienţă, România a tras deja peste şase miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi cu dobândă redusă.
Premierul Nicolae Ciucă a spus că Guvernul de la Bucureşti vrea să acceseze anual peste 10 miliarde de euro în acest an, echivalentul a 4% din PIB, din finanţarea europeană în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro care va fi pusă la dispoziţia României până în 2027.
Progresele cu reformele în justiţie au condus Comisia Europeană să recomande, în luna noiembrie, ridicarea mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), instituit în 2007, când România a aderat la blocul comunitar.
“Cu condiţia ca toate măsurile anti-corupţie prevăzute în planul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă vor fi implementate în mod corect, România ar putea deveni un exemplu de bună guvernanţă în regiune”, a declarat pentru Reuters un oficial european care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
S&P, care la fel ca şi alte agenţii de rating acordă României cel mai redus calificativ din categoria investment grade, în aşteptarea reducerii deficitului fiscal, a spus că se aşteaptă ca România să facă un progres cu reformele convenite pentru a obţine fondurile europene.
Stabilitatea leului românesc este un alt factor pozitiv, în special comparativ cu forintul ungar, care anul trecut a atins mai multe minime istorice. Salariile mai mari de peste graniţă au condus deja ca unii cetăţeni ungari să accepte locuri de muncă în zonele industrializate din vestul României.
De asemenea, companiile care şi-au relocat activităţile din Rusia şi Ucraina în ţările vecine cu costuri reduse au făcut ca investiţiile străine în perioada ianuarie-octombrie să ajungă la 9,39 miliarde de euro, cea mai ridicată cifră de la aderarea României la UE.
Un sondaj efectuat în 2022 de firma de consultanţă Ernst&Young arată că mai mult de jumătate din cele 101 de companii străine intervievate aveau de gând să demareze sau să îşi extindă operaţiunile din România, în special în domeniile logistică şi lanţuri de aprovizionare, ceea ce plasează România pe locul patru în Europa după intenţia de a investi.
“Suntem optimişti că investiţiile vor continua să crească în următorii ani, încurajate şi de fondurile europene”, spune Alex Milcev, partener la E&Y Romania.
Deşi România nu are o agenţie unică de promovare a investiţiilor, oficiali din cadrul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului au declarat pentru Reuters că supervizează cinci posibile proiecte de relocare din Rusia, Belarus şi Ucraina cu o valoare estimată la 705 milioane de euro.
În continuare există însă unele obstacole pentru economie românească, precum deficitul de cont curent mare, îmbătrânirea populaţiei şi birocraţia care a îngreunat dezvoltarea infrastructurii. Reducerea deficitului fiscal va fi dificilă înaintea alegerilor din 2024.
We use cookies on our website to give you the most relevant experience by remembering your preferences and repeat visits. By clicking “Accept All”, you consent to the use of ALL the cookies. However, you may visit "Cookie Settings" to provide a controlled consent.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Duration
Description
cookielawinfo-checkbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.