Șefa diplomației franceze, Catherine Colonna, a îndemnat luni Beijingul să își regândească comportamentul asertiv în Marea Chinei de Sud, afirmând că „lumea nu are nevoie de o nouă criză”, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Beijingul a intensificat exercițiile militare în Strâmtoarea Taiwan, care este crucială din punct de vedere strategic, în timp ce paza de coastă chineză a fost acuzată de hărțuirea vaselor de pescuit filipineze în apele disputate.

Luna trecută, Australia a criticat Beijingul pentru comportamentul său „nesigur și neprofesionist” pe mare, afirmând că unul dintre scafandrii marinei sale a fost rănit de impulsurile sonarului unei nave de război chineze care se apropia.

Ministrul francez de externe, Catherine Colonna, care a vorbit la Clubul de Presă Australian din Canberra, a declarat că China ar trebui să contribuie la reducerea tensiunilor în regiunea Asia-Pacific.

„Suntem, bineînțeles, îngrijorați de ceea ce s-a întâmplat acum câteva zile cu marina australiană, precum și de ceea ce s-a întâmplat în Filipine acum câteva săptămâni”, a spus aceasta.

„Calmul și stabilitatea trebuie să prevaleze în strâmtoarea Taiwan și, cu siguranță, lumea nu are nevoie de o nouă criză”, a adăugat Colonna.

De asemenea, Colonna a subliniat că China ar trebui să fie liberă să își continue „ascensiunea economică”, dar că, în schimb, trebuie să răspundă așteptărilor internaționale în chestiuni precum drepturile omului.

„Din toate aceste motive, vom continua să dialogăm în mod constructiv cu China, iar semnele sunt de fapt încurajatoare”, a spus șefa diplomației franceze. „Eforturile noastre dau cumva roade și creează tendințe pozitive de cooperare.”

Beijingul revendică cea mai mare parte a Mării Chinei de Sud, inclusiv apele și insulele din apropierea țărmurilor vecinilor săi.

Filipine, Brunei, Malaezia, Taiwan și Vietnam au revendicat, de asemenea, diverse insule și recife din această mare, despre care se crede că ar conține bogate rezerve de petrol.

Articol de opinie co-semnat de Dolors Montserrat, eurodeputat și autor al raportului Comisiei speciale pentru pandemia de COVID-19, și de Marian-Jean Marinescu, eurodeputat

Pandemia COVID-19 ne-a reamintit că orice pregătire pentru o criză ar trebui să înceapă cu trei întrebări:

1. Cum pot face față?
2. Ce trebuie să am la îndemână pentru a putea face față?
3. Cum pot asigura tot ce am nevoie pentru a face față?

Sunt întrebări pe care ar trebui să ni le punem și în cazul unui război sau a unui dezastru natural, de pildă. Dacă nu vă puteți imagina următoarea criză, sarcina va fi mai grea. Cu toții am depășit însă crize în trecut, care ne-au învățat lecții valoroase.   Aceasta este exact situația în care se află Uniunea Europeană după pandemia COVID-19.

În Parlamentul European, lucrăm de mai bine de un an la o listă de învățăminte pe care Uniunea Europeană le-a acumulat în timpul recentei crize din domeniul sănătății. Uniunea Europeană a reacționat cu toate instrumentele pe care le avea la dispoziție iar rolul său de lider, în special în ceea ce privește stimularea cercetării și dezvoltării de vaccinuri, precum și coordonarea la nivelul Uniunii în toate domeniile sănătății, a fost decisiv în salvarea a milioane de vieți în ultimii trei ani.

Principala noastră recomandare este ca UE să devină mai autonomă în domeniul sănătății, inclusiv în producția de medicamente. Uniunea trebuie să evite dependența de țările terțe si să își mărească capacitatea de producție. În acelasi timp, UE trebuie să își diversifice lanțul global de aprovizionare asigurând o mai bună coordonare a strategiilor naționale de sănătate. Aceasta este ce trebuie să avem la îndemână atunci când ne vom confrunta cu următoarea criză. Reindustrializarea Europei cu un sector farmaceutic competitiv va consolida și mai mult autonomia strategică deschisă a UE în domeniul sănătății. Acesta trebuie să fie planul nostru pentru a evita repetarea greșelilor din trecut.

Este esențial ca UE să stabilească reguli clare – reguli care să nu presupună că trebuie să închidem din nou școlile sau parlamentele pentru o perioadă lungă de timp. Mediul de afaceri trebuie protejat de restrictii prea dure sau neanunțate din timp. Nu trebuie să-i expunem pe cei mai vulnerabili unor situații în care să se simtă și mai slabi, și mai speriați și incapabili să înțeleagă măsurile pe care le ia țara lor. Din acest motiv, este, de asemenea, foarte important să învățăm din răspândirea dezinformării, care a avut un impact extrem de nociv în timpul crizei. Avem nevoie de o protecție sporită împotriva campaniilor de dezinformare, inclusiv împotriva atacurilor cibernetice care vizează serviciile fundamentale.

Parlamentul European adoptat în plen lista sa de recomandări în luna iulie. Dar nu ne vom opri aici. Vom continua să lucrăm pentru a ne asigura că majoritatea sugestiilor sunt puse în aplicare cât mai repede posibil.

Ne dorim ca Raportul final COVI să fie o cale pentru viitorul Europei – o Europă capabilă să facă față oricărei amenințări, nu doar asupra sănătății noastre, securității noastre, bunăstării noastre și modelului nostru de viață.

Situația la zi privind demersurile de aderare a României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen se află pe agenda finală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, fără ca supunerea la vot să figureze pe agendă. Inițial primirea celor două state la Spaţiul Schengen era menționată ca “decizie posibilă” pe ordinea de zi provizorie a reuniunii miniștrilor de interne din țările UE.

Subiectul va fi discutat marți, 5 decembrie, la reuniunea miniștrilor afacerilor interne în două rânduri, potrivit agendei oficiale.

Mai întâi, va avea loc reuniunea Comitetului mixt Schengen, unde va fi discutată “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România – situația actuală“.

La indigo, subiectul va fi abordat și la prima sesiune a discuțiilor dintre miniștrii de interne.

La ambele sesiuni va fi discutată și situația generală a spațiului Schengen și îmbunătățirea eficienței sistemelor de returnare.

România şi Bulgaria au primit, în cadrul Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022, un vot negativ din partea Olandei şi Austriei pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Croaţia a primit, însă, un vot pozitiv, fiind acceptată în spaţiul de liberă circulaţie.

Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a explicat săptămâna trecută că extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria nu este discutată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 4-5 decembrie pentru că Olanda nu și-a exprimat oficial poziția față de Bulgaria după recentele alegeri care au avut loc, unde extrema dreaptă a obținut cele mai multe voturi la scrutinul parlamentar, îngreunând negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare pro-europene.

Demnitarul român nu a exclus posibilitatea unei reuniuni extraordinare a Consiliului JAI în care să fie abordată această temă.