Connect with us

U.E.

Comisarul european Pierre Moscovici avertizează că UE va introduce imediat controale vamale și taxe de import în cazul unui Brexit fără acord, generând costuri suplimentare, birocrație și o creștere a declarațiilor vamale cu 40-50%

Published

on

Uniunea Europeană va introduce imediat controale vamale și taxe de import în cazul unui Brexit fără acord, ridicând bariere în calea exporturilor britanice, de la autoturisme la produse agricole și împiedicarea consumatorilor care introduc brânză sau carne provenită din Marea Britanie, a anunțat miercuri comisarul european pentru afaceri economice și financiare, Pierre Moscovici, potrivit Daily Mail.

Statele membre vor trebui să aplice regulile vamale destinate țărilor terțe, iar UE27 a investit deja în acest scop, a spus Moscovici, cu aproape 400 de ofițeri vamali recrutați în Belgia, 700 în Franța, 900 în Germania și în Olanda și peste 400 în Irlanda. În acest caz, unele țări ale UE estimează o creștere a declarațiilor vamale cu 40-50%.

Companiile trebuie să se pregătească și pentru un scenariu fără acord, care a fost descris miercuri drept ,,foarte probabil” de către președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Pierre Moscovici a declarat că societățile comerciale din UE care fac comerț cu Regatul Unit trebuie să fie pregătite pentru costuri suplimentare și birocrație, odată cu creșterea controalelor vamale, lucru care va fi valabil și pentru călători. Produsele aduse de aceștia din urmă din Marea Britanie în UE nu ar trebui să depășească 430 euro (480 dolari) și nu ar trebui să aibă proveniență animală, precum brânză sau cârnați, mai informează comisarul, citat de Reuters.

Comisarul european a precizat că producătorii  britanici ar putea să le exporte în continuare, cu condiția ca Marea Britanie să adopte legi care să respecte normele sanitare ale UE. Cu toate acestea, mărfurile ar fi supuse taxelor de import; în cazul automobilelor, aceasta ar fi de 10%, potrivit EU Observer.

În ceea ce privește frontiera irlandeză, un subiect delicat în contextul Brexit, Pierre Moscovici a evitat să dea un răspuns clar.

Din momentul în care Marea Britanie va părăsi UE și, în același timp, uniunea vamală, în conformitate cu preferințele guvernului conservator, Irlanda ar deveni principalul punct de intrare în UE pentru mărfurile britanice. Astfel, mai ales în condițiile unui scenariu fără acord, va fi nevoie de impunerea unor controale vamale asupra mărfurilor la frontiera dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ceea ce amenință echilibrul fragil al păcii din regiune, creând premisele pentru izbucnirea conflictelor violente. 

În acest sens, Pierre Moscoivi a afirmat că UE ar putea oferi Irlandei mai mulți bani și  ajutoare pentru a face față provocării. El adăugat că UE se așteaptă ca Marea Britanie să își îndeplinească obligațiile de a garanta o frontieră irlandeză deschisă în cadrul Acordului de Pace din Vinerea Mare, relatează Daily Mail.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Premierul Mateusz Morawiecki reia solicitările ca Berlinul să plătească despăgubiri de război: Polonia nu a primit compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial

Published

on

Prim-minsitrul polonez Mateusz Morawiecki s-a alăturat solicitărilor ca Germania să plătească despăgubiri de război țării sale pentru pierderile suferite în timpul ocupației naziste, anunță presa germană miercuri, preluată de DPA, citată de Agerpres.

”Polonia nu a primit până astăzi compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial”, a afirmat Morawiecki pentru grupul de presă german Funke Media Gruppe.

”Noi am pierdut şase milioane de oameni în Al Doilea Război Mondial, cu mult mai mulţi decât alte state care au primit plăţi reparatorii substanţiale. Nu e corect. Nu poate rămâne aşa”, a adăugat premierul polonez.

”Sunt multe de analizat. Peste 1.000 de sate poloneze au fost distruse de germani. Vom evalua cu seriozitate suma pe care o vom solicita”, a afirmat el.

Subiectul reparaţiilor de război din partea Germaniei a fost repus pe agendă odată cu venirea la putere a partidului Lege şi Justiţie (PiS) în 2015. O comisie parlamentară poloneză lucrează în prezent la evaluarea pierderilor suferite de această ţară în timpul războiului.

Potrivit unor informaţii anterioare, suma s-ar ridica la peste 800 miliarde de dolari, pe baza unei estimări poloneze datând din perioada imediat următoare încheierii conflictului în 1945.

Afirmațiile șefului Guvernului polonez vin după ce Jacek Czaputowicz, ministerul polonez de externe, a declarat într-un interviu pentru agenția de presă germană că există o lipsă de ”obiectivitate fundamentală cu privire la compensaţiile plătite de Germania după Al Doilea Război Mondial. Polonia a fost discriminată în acest proces”.

Poziția sa este în antiteză cu precizările făcute de ministrul german de externe, Heiko Maas, care a menționat la începutul lunii august, cu ocazia unei vizite la Varșovia, că Germania se simte responsabilă din punct de vedere moral pentru Al Doilea Război Mondial, dar chestiunea reparaţiilor pentru Polonia este închisă.

”Acest subiect este închis pentru Germania”, a spus Maas într-o conferinţă de presă comună cu omologul său polonez, Jacek Czaputowicz, reiterând poziţia guvernului german.

Potrivit prevederilor Conferinței de la Potsdam din 1945, Polonia urma să primească o parte din reparaţiile de război alocate Uniunii Sovietice, însă Varşovia susţine că a fost forţată de Stalin să furnizeze cărbune URSS la un preţ mult inferior preţului pieţei.

”Comparaţi pierderile suferite de alte ţări cu cele suferite de Polonia. Există ţări cu pierderi de câteva ori mai mici, dar care au primit compensaţii mai mari. Este corect? Principala chestiune este dacă Polonia a fost tratată corect în comparaţie cu alte ţări”, a continuat Jacek Czaputowicz.

În luna martie a anului trecut, deputatul Arkadiusz Mularczyk, şeful unei comisii parlamentare desemnate să estimeze despăgubirile solicitate de Varşovia, anunța că victimele poloneze din Al Doilea Război Mondial pot cere Germaniei 543 de miliarde de dolari (440 miliarde de euro) cu titlul de despăgubiri individuale.

Continue Reading

U.E.

Brexit: Europenii sunt invitați pe o plajă din vestul Olandei să își ia ”rămas bun” de la Marea Britanie, în ziua în care aceasta va părăsi Uniunea Europeană

Published

on

© Event Facebook: Gezellig op het strand de Brexit kijken

Un cetățean olandez, pe nume Ron Toekook, a realizat un eveniment pe Facebook prin care invită toți europenii pe o plajă din vestul Olandei să spună ”la revedere” Regatului Unit, chiar în ziua în care este prevăzut ”divorțul” dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, și anume 31 octombrie.

Potrivit evenimentului, luarea de rămas bun de la Regatul Unit se va face „cu chipsuri olandeze, vin franţuzesc şi bere germană pe un șezlong”. 

În materie de muzică, se va ascult melodia ”We’ll Meet Again”- un cântec britanic despre al Doilea Război Mondial ce vorbeşte despre un loc nedeterminat, cu soare, cu un cer albastru, dar organizatorul britanic este deschis și alte propuneri.

Într-un interval de câteva zile, 10.000 de persoane și-au confirmat participarea și peste 64.000 sunt interesate de eveniment.

Olandezul, activ în lumea reţelelor de socializare, nu se aştepta la un asemenea succes.

„Trebuie să fie un rămas bun frumos pentru un amic bun care se lansează într-o aventură captivantă, dar poate că nu foarte inteligentă”, a declarat el pentru agenţia de presă ANP, potrivit Agerpres, relatează Digi24.

Cultura britanică este importantă în Olanda, mi se pare normal să organizăm o petrecere prietenoasă şi distractivă cu ocazia ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, a explicat Ron Toekook pentru aceeaşi agenţie de presă.

Continue Reading

U.E.

52% dintre britanici susțin că orice acord cu privire la Brexit trebuie să fie supus unui referendum (sondaj)

Published

on

52% dintre britanici sunt de părere că orice acord cu privire la Brexit trebuie să fie supus referendumului, arată un sondaj de opinie dat publicității miercuri, cu numai 10 săptămâni înainte ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Sondajul, realizat de Kantar, arată că 52% dintre britanici sprijină organizarea unui referendum cu privire la acord, în vreme ce 29% sunt împotriva acestei idei. 19% dintre cetățenii Regatului Unit au răspuns că ”nu știu”.

În ceea ce privește proferințele electorale, Partidul Conservator, aflat la guvernare, ar fi votat de 42% dintre britanici, în vreme ce Partidul Laburist se află printre preferințele electorale a 28% dintre britanici.

Premierul britanic, Boris Johnson, este pregătit să scoată Regatul Unit din Uniunea Europeană la 31 octombrie, cu sau fără acord.

Cu doar 72 de zile înainte de data producerii Brexit-ului, The Sunday Times a publicat un raport al guvernului care dezvăluie efectele dezastruoase ale unei ieșiri dezordonate din UE.

Astfel, Regatul Unit s-ar confrunta cu o penurie de alimente, combustibil şi medicamente, dar şi cu blocaje în porturi şi cu reintroducerea unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, potrivit documentului guvernamental cu numele de cod ”Operaţiunea Yellowhammer”.

Printre primele consecințe ale unui Brexit dur pe care consumatorii britanici și europeni le vor resimți sun cele legate de roaming, posibilitatea de a folosi reţeaua unui operator de telefonie mobilă în străinătate. În cazul lipsei unui acord, serviciul de roaming, în prezent gratuit pentru consumatorii din interiorul Uniunii Europene, ar implica taxe pentru călătorii care vor trece Canalul Mânecii sau frontiera irlandeză.

Același lucru s-a putea întâmpla și cu utilizarea cardurilor de plată, ce ar urma să implice taxe suplimentare, în vreme ce procedurile bancare ar deveni ”mai lente”, conform Londrei.

În privinţa serviciilor, au fost încheiate diverse acorduri cu UE, printre care un acord pe un an pentru protejarea pieţei produselor financiare derivate de la Londra.

Confrom CBI, aproximativ 3.000 de avocați sunt înregistrați în Irlanda, țară membră a Uniunii Europene, pentru a le permite să continue să-ș exercite profesia în blocul comunitar.

Blocul comunitar european a subliniat că ar pune imediat în aplicare controale vamale, inspecţii privind securitatea alimentară şi verificarea normelor europene la frontiera sa cu Regatul Unit. De teama unor perioada lungi de aşteptare la cele mai frecventate puncte de trecere a frontierei, în special în portul Dover, britanicii au deschis noi puncte de trecere a graniţei şi au suplimentat personalul administrativ în mai multe porturi.

Uniunea Europeană a acceptat să prelungească dreptul automat al companiilor britanice de a opera zboruri către cele 27 de ţări membre, însă numai până în martie 2020.

Serviciile feroviare prin tunelul de sub Canalul Mânecii (Eurostar) ar putea de asemenea continua să funcţioneze neschimbat, timp de trei luni.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending