Connect with us

EVENIMENTE

Comisarul european Vytenis Andriukaitis vine la București pentru un dialog cu cetățenii privind viitorul UE. Evenimentul, LIVE VIDEO&TEXT pe CaleaEuropeana.ro (19 octombrie, ora 17:00)

Published

on

Viitorul Uniunii Europene și teme legate de sănătate și siguranța alimentară la nivel european au fost dezbătute în cadrul unui dialogul cu cetățenii pe care comisarul european Vytenis Andriukaitis l-a avut la București, în data de 19 octombrie, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Evenimentul a început de la ora 17:00 și a avut loc în Amfiteatrul Spitalului Universitar de Urgență București (Splaiul Independenței, nr. 169, intrare Amfiteatru).

Dialogul cu cetățenii al comisarului european a fost transmis LIVE VIDEO&TEXT de CaleaEuropeana.ro, atât pe www.caleaeuropeana.ro, cât și pe pagina sa de Facebook.

LIVE TEXT

Comisarul european, Vytenis Andriukaitis, despre rezultatul votului după întrebarea ” Considerați că vocea voastră este auzită?” . Cred că este o mare provocare pentru că mă aflu în România a doua oară iar acesta este al doilea dialog al cetățenilor. Este foarte dificili să combați factorii comportamentali, fumatul, consumul de băuturi alcoolice. Trebuie să înțelegeți că vocea voastră este auzită pentru că aveți aomeni minunați la Bruxelles. Corina Crețu, de exemplu, Adina Vălean, șefa comisiei de dezvoltare a mediului.

Florian Bodog, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Cred că acest rezultat al votului este mai mult sau mai puțin aproapte de realitate. Poate ca individualitate avem o problemă. 

Marius Nica, ministru delegat al Fondurilor europene. Pot spune cu fermitate că România este auzită la nivelul Comisiei Europene. 

Despre diminuarea discrepanței între România și celelalte state europene.

Comiarul european. Aș dori să spun că există difernețe. trebuei să creăm o punte între zonele mai puțin dezvoltate și cele mai dezvotlate pentru că există inegaltiate socială. Știți că în UE sunt peste 100 de milioane de oameni care trăiesc în sărăcie. Este o mare problemă pentru toți, mai ales ca urmare a crizei economice. Acum cifrele macroeconomice se îmbunătățesc, dar trebuie să discutăm detaliat. Vă pot explica ce înseamnă folosirea acestor instrumente la nivel rural. Ne punem întrebarea de ce trebuie să vorbim despre Europa socială?

Ne este greu să observăm nedreptăți sociale. Din cauza multor probleme, diferențelor de salarii. Discutarea acestor probleme este soluția de a reduce aceste diferențe.

Florian Bodog. Nu beneficiem de același tip de tratament pentru că nu sunt înregistrate în România, iar cele care sunt înregistrate pleacă la export. Infrastructura din sănătate este învechită, chiar dacă avem medici bine pregătiți. Putem folosi intrumentele europene, fondurile europene. Pentru acest lucru am colaborat foarte strâns cu Ministerul Fondurilor Europene. Este foarte adevărat că bugetul de stat suportă foarte mult. 

Marius Nica. Reducerea declajelor nu este un lucru ușor. În sectorul de sănătate a fost o luptă acerba pentru aceste fonduri. 

Despre alocarea mai multor bani pentru statele sărace.

Comisarul european. Avem nevoie de bani pentru toate sectoarele. Dacă examinăm bugetul UE, putem să vedem și bugetele naționale. Știți că se vorbește de ocntrabandă cu țigarete. Toate statele din UE sunt încradate în grupul donatorilor și în grupul celor care primesc. Donatorii vor spune că vor dori mai mult. De ce avem nevoie de fonduri de coeziune, structurale europene? Știm că trebuie să sprijinim statele mai sărace pentru a ajunge la convergența cu celelalte state mai dezvoltate. Mi-ar plăcea să existe accize mai mari asupra alcoolului și tutunului. Nu este însă ușor să procedăm și așa. Trebuie să discutăm împreună aceste chestiuni. În acest caz este foate important că suntem într-o poziției ciudată. Marea Britanie a decis să părăsească UE, lucru care duce la o scădere cu 10.7% a bugetului Uniunii. 

După cum știți, Jean-Claude juncker a spus că România și Bulgaria ar trebui să fie în Schengen. Asta înseamnă că vocea dumneavoastră este auzită. 

Marius Nica. Au existat anumite situații cand România nu a discutat de pe picior de egalitate. Atunci când ești o țară puternică, negociezi de pe o poziție de forță. Alocarea ofndurilor se face după reguli prestabilite pe care toate statele le respectă. 

Comisarul european. Cine a gestionat fondurile regionale europene? Doamna comisar european Corina Crețu. Cine a răspuns de PAC? Tot România. Cred că situația este ușor ciudată. Nu faceți o separare între Bruxelles și ne-Burxelles. Suntem toți pe aceeași corabie. Vă rog să nu creați aceste spărturi artificiale între Bruxelles și statele membre pentru că voacea dumneavoastră este auzită la Bruxelles. Există o singură cale de a fi european, că suntem cu toții răspunzători. 

Despre dublul standard privind alimentele și noutățile pe care le are Comsia Europeană. 

Comisarul european. Eu nu sunt de acord cu acest dublu standard. Acest tip de calitate, duală, este foarte complicat. Intră foarte multe chestiuni în discuție. Am cerut statelor să facă o evaluare și am oferit fonduri, însă numai 8 au prezentat rezultatele. Trebuie să avem o metodologie comună care să fie aplicată în toate statele membre. Alimentele cu o calitate îndoielnică afectează sănătatea oamenilor. Trebuie să încurajăm statele să își folosească instrumentele de reglementare. Austria, de exemplu, a spus că în cârnați trebuie să existe 70% carne. 

Trebuie să cerem și organizațiilor de consumatori, să ia cuvântul, să discute. Noi cerem statelor membre să vină cu dovezi. Niciun stat membru nu a spus că un ingredient este nesigur. Dar cum poți scurta lanțul alimentar? Pentru că dacă faci acest lucru, trebuie folosiți conservanți alimentari. 

Florian Bodog. Ca structură a noastră, inspecția urmărește aceste aspecte. Pot spune că, dacă suntem cetățeni europeani, trebuie să avem acces la același tip de produs din punct de vedere calitativ și la același preț.

Despre încercarea României de a introduce peste 50% produse locale, fiind blocată de Comisia Europeană.

Comisarul european. Dacă măsurile nu sunt proporționale, înseamnă că sunt împotriva competiției. Nicio țară nu are dreptul să scadă concurența pe piață. Nu este vorba despre birocrații de la Bruxelles. România produce mâncare bună pe care dumneavoastră o puteți vinde Lituaniei. Numai că trebuie să convenim asupra unor standarde comune alimentare. Vreau să vă atrag atenția asupra scandalului privind fibronilul, un pesticid care nu poate fi folosit. Totuși, anumite persoane le-au folosit iar ouăle au fost contaminate. Nu înseamnă că birocrații fac asta. Sunt controale. 

Despre viitorul UE în contextul Brexit. 

Comisarul european. Eu nu sunt cetățean al Regatului Unit și nu vă pot explica de ce au votat așa. Este dureros. Aș dori să le spun celor din Regatul Unit: gândiți-vă cât de grea este situația de astăzi. Să construim poduri noi. Criza ucraineană este foarte dureroasă pentru noi. Din păcate, o parte a societății a luat această hotărâre. Este foarte simplu să se arunce gaz pe foc, dar este foate greu să se stingă. Îmi place ideea construirii unei noi convenții europene. Avem multe dezbateri în Paralamentul European, până în 2018 când au loc noi alegeri. 

Despre lista de medicamente esențiale care este extrasă din legislația românească. 

Comisar european. Avem tratatul de la Lisabona care consfințește asistența medicală. UE nu poate interveni în fixarea prețurilor la nivel de țară. Când vorbim despre produse farmaceutice și prețuri, industria de restort are o piața de desfacere peste tot în lume. 

Despre cum poate ajuta CE să scăpăm de corupția din sistemul sanitar. 

Comisar european. Știu că România are de mulți ani un program anticorpuție. Trebuie să folosiți diferite instrumente. Corupția este, din păcate, peste tot în lume. Dar nivelul de corupție este mai mare sau mai mic. Purtăm discuții, dezbateri. Guvernul României a înțeles foarte bine această temă. În vremea mea, existau studenți care au început această acțiune, cu mâinile curate. 

Marius Nica. A afectat și fondurile europene. Neexistând aceste mecanisme de verificare și control am fost vulnerabili. Dacă am fi fost mai inteligenți, România ar fi putut absorbi aproape de 100%. 

Florin Bodog. Fiecare spital are implementară politica de a preveni plata informală. Am început să luăm măsuri pentru a preveni aceste aspecte. Organizăm proceduri de licitație la nivel național. Avem în plan ca toate procedurile de achiziționare să se centralizeze la nivelul ministerului. La absolut toate toate procedurile am simulat o procedură de licitație pentru ca toată lumea să vină să facă comentarii. 

Despre permiterea utilizării de pesticid. 

Comisar european. Există derogări. Există fotografii luate de pe teren. Reglementările permit să se facă astfel de derogări. Comisia a început să interzică trei neonicotinoide. Nu toate pesticidele sunt periculoase. Știu că dacă folosesc penicilină pot apărea efecte adverse. Se reglemntează calitatea, cantitatea. 

Așteptăm în ceea ce privește glifosatul ce spune majoritatea calificată. Știu că oamenii de știință au făcut analize pe glifosat. 

Despre o posibilă strategie pentru a preveni îmbolnăvirea oamenilor, având în vedere că peste 70% sunt provocare de o alimentație proastă. 

Florian Bodog. Avem un capitol de prevenție în noua lege. 

Cuvânt de încheiere 

Marius Nica. Genul acesta de dezbateri este foarte important și și mass media joacă un rol foarte important. 

Comisarul european. Să continuăm dialogurile. 

Cei interesați să ia parte la eveniment o pot face prin completarea formularului de înscriere, până cel târziu în data de 19 octombrie 2017, ora 12:00. 

De asemenea, participarea la dialog se poate face și prin dezbatere on-line, prin intermediul rețelelor sociale Facebook și Twitter, folosind #EUdialogues și #FutureOfEurope.

Dialogul cu cetățenii este, astfel, cel de-al optulea eveniment de acest tip organizat în România în acest an după dialogurile la care au participat, la București, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, și președintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz; la Cluj-Napoca, unde a luat parte comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, la Zalău, unde au participat Corina Crețu și ministrul român al fondurilor europene, Rovana Plumb, și la Iași, unde a luat parte comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

Biroul Parlamentului European în România organizează, la Constanța, dezbaterea “Schimbările climatice și impactul acestora asupra cetățenilor și dezvoltării regionale” (LIVE 30 octombrie, ora 14:00)

Published

on

Biroul de Legătură al Parlamentului European în România, în parteneriat cu Universitatea Ovidius din Constanța, organizează miercuri, 30 octombrie, dezbaterea cu tema “Schimbările climatice și impactul acestora asupra cetățenilor și dezvoltării regionale”.

Evenimentul are loc la Sala Senatului Universității Ovidius din Constanța, de la ora 14:00, și va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană.

La dezbatere vor lua cuvântul: Mihai Roșioru, șef a.i. Biroul Parlamentului European în România; Lect. univ. dr. Alexandru Bobe, prorector, Universitatea Ovidius din Constanța; Dr. Roxana Bojariu, coordonator Secția de Climatologie, Administrația Națională de Meteorologie; Alexandru Mustață, coordonator de campanii, Asociația Bankwatch România; Conf. univ. dr. Marius Skolka, Decan, Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, UOC; Conf. univ. dr. Marius Laurențiu Lungu, Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, UOC; Prof. univ. dr. ing. Mamut Eden, Director, Institutul pentru Nanotehnologii și Surse Alternative de Energie, UOC; Ș.L. dr. ing. Dragoș Vintilă, Manager de proiect ”Planul spațial maritim transfrontalier pentru Marea Neagră – România și Bulgaria” (MARSPLAN – BS II), UOC; Conf. univ. dr. Sorinel Cosma, Facultatea de Științe Economice, UOC.

Potrivit organizatorilor, tema dezbaterii vizează impactul schimbărilor climatice asupra UE și asupra României, asupra cetățenilor și dezvoltării regionale, asupra mediului de afaceri și economiei, iar evenimentul își propune să identifice propuneri de acțiuni care să răspundă nevoilor de acțiune imediată în acest domeniu și să contribuie la promovarea și conștientizarea importanței acestei problematici în România.

Continue Reading

EVENIMENTE

Bucharest Forum 2019: Cel mai amplu eveniment internațional pe tematică geopolitică găzduit de România începe joi cu tema ”Europa emergentă la 30 de ani”

Published

on

Într-o lume în reașezare, oficiali de rang înalt, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai mediului academic, experți și jurnaliști din Europa, Asia, Africa și America se reunesc pentru a opta oară la București în cadrul conferinţei Bucharest Forum 2019, cel mai amplu eveniment public internațional pe tematică geopolitică și geoeconomică găzduit anual de România, ce va avea loc la București, între 16-17 octombrie, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Evenimentul este găzduit de Palatul Cercul Militar Național și se bucură de prezența a peste 50 de speakeri și 300 de participanți.

Bucharest Forum 2019 este organizat de Institutul Aspen România și biroul din București al German Marshall Fund of the US, în parteneriat cu Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Cercul Militar Național și Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Ediția de anul acesta se bucură de sprijinul GLOBSEC, DOHA FORUM și RAND Corporation, în calitate de parteneri strategici. 

“Europa emergentă la 30 de ani” este tema care deschide prima zi a forumului. Despre potențialul țărilor din estul Berlinului si noile perspective pe care le are această regiune, dar și despre tranziția la economia de piață și modelul economic bazat pe investiții în educație, inovație și întărirea instituțiilor statului vor vorbi Matthew Boyse, Deputy Assistant Secretary, Biroul Afaceri Europene și Eurasiatice, Departamentul de Stat al SUA, Rastislav Kacer, Președinte, GLOBSEC, Octavian Ursu, primarul orașului Görlitz, Cosmin Prelipceanu, jurnalist, Steven van Groningen, Președinte și CEO, Raiffeisen Bank România, Daniela Iliescu, CEO, Patria Bank, Mark Davis, Director regional pentru România și Bulgaria, BERD, Clara Volintiru, Profesor asociat, Academia de Studii Economice București, Rogier van der Brink, Economist principal, Banca Mondială și Andrew Wrobel, Partener Fondator, Emerging Europe.

Cea de-a doua zi a evenimentului este deschisă de Ramona-Nicole Mănescu, Ministrul Afacerilor Externe și Amb. Tacan Ildem, Secretar general adjunct pentru diplomație publică, NATO. Într-un mix de sesiuni plenare și sesiuni paralele, conversațiile se vor axa pe impactul tehnologiei asupra mediului de business și societății, cea de-a 4-a revoluție industrială, găsirea unor soluții la problemele din Orientul Mijlociu, energie și securitate, precum și geopolitica din zona extinsă a Mării Negre. La conversații vor lua parte Alexandru Petrescu, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Nicu Popescu, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Sorin Ducaru, director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene (EU SATCEN), Violeta Luca, director general Microsoft România, Martine Draulette, director general Roche, Samuel Burke, jurnalist, Claire Casey, Director Global de Politici Publice, The Economist Intelligence Unit, Florin Teleabă, Manager, A.T. Kearney, Henry Olsen, editorialist Washington Post, Lolwah Al-Khater, Director executiv, Doha Forum, Neil Quilliam, Associate Fellow, Chatham House, Mohammed Loulichki, Senior Fellow, Policy Center for the New South, Koert Debeuf, Redactor-șef, EUobserver și expert pe zona Orientului Mijlociu, Kerry Brown, Director al Institutului Lau China, King’s College London, Terry Martin, Senior News Anchor, Deutsche Welle TV, Alessio Menegazzo, director pentru Sustenabilitate și Afaceri Instituționale, Enel România, Bobo Lo, Russia Research Fellow, Institutul Francez pentru Afaceri Internaționale, Vasil Sikharulidze, Președinte, Atlantic Council of Georgia.

Bucharest Forum 2019 se bucură de sprijinul a numeroși parteneri:

Knowledge Partner: A.T. Kearney

Sponsori principali: Enel, Microsoft, Roche, Raiffeisen Bank, Mastercard

Sponsori: MOL, Novartis, British American Tobacco, Globalworth Foundation, ENEVO, Coremar, JETFLY HUB,  Exxon Mobil, CEC Bank

Cu sprijinul: Aqua Carpatica

Parteneri media principali: Digi 24, Adevărul

Parteneri media: Emerging Europe, CaleaEuropeană.ro, Energynomics

Institutul Aspen România este o asociație non-profit, apolitică, ce are ca misiune promovarea unui dialog informat și critic pe diverse teme de interes pentru societatea românească. Institutul este recunoscut pentru devotamentul cu care promovează deschiderea către un model de leadership inovativ și un dialog informat între reprezentanții sectorului public, mediului de afaceri şi ai societății civile.

Printre membrii Board-ului internațional al Institutului Aspen se numără Madeleine Albright, Mike Bezos, Yo-Yo Ma, Laura Lauder, Paul Anderson, Mircea Geoană, Majestatea Sa Regina Noor, Condoleezza Rice sau Javier Solana.

German Marshall Fund are ca scop consolidarea cooperării transatlantice în contextul oportunităților și provocărilor regionale, naționale și globale, în spiritul Planului Marshall.

GMF contribuie cu cercetare și analize și convoacă lideri pe probleme transatlantice relevante pentru factorii de decizie politică. GMF oferă oportunități liderilor în curs de afirmare pentru a-și dezvolta abilitățile și rețelele de contacte prin schimburi transatlantice, și sprijină societatea civilă din regiunile Balcanilor și din Marea Neagră prin încurajarea inițiativelor democratice, statului de drept și a cooperării regionale.

Fondată în 1972 ca organizație non-partizană, non-profit, printr-un cadou din partea Germaniei, ca memorial permanent, parte din asistența Planului Marshall, GMF păstrează o prezență puternică pe ambele părți ale Atlanticului. Pe lângă sediul central din Washington, DC, GMF are birouri în Berlin, Paris, Bruxelles, Belgrad, Ankara, București și Varșovia.

Continue Reading

EVENIMENTE

TAROM, alături de inițiativa ”Brussels Airport Marathon”. INTERVIU cu Mădălina Mezei, CEO-ul companiei: ”Puterea exemplului și iubirea pentru un mod de viață sănătos au definit ziua de astăzi”

Published

on

© Calea Europeana

Astăzi, 6 octombrie, a avut loc cea de-a 16-a ediție a ”Brussels Airport Marathon”, având drept scop strângerea de fonduri pentru a îi ajuta pe cei care suferă de boala degenerativă, Parkinson.

Cu această ocazie, compania Tarom s-a alăturat inițiativei, iar în interviul acordat pentru Calea Europeană, CEO-ul companiei, Mădălina Mezei, a transmis următorul mesaj.

”Puterea exemplului și iubirea pentru un mod de viață sănătos au definit ziua de astăzi. Peste 14.000 de oamneni au participat din întreaga lume și au luptat împreună pentru un singur scop, să fie alături de cei bolnavi, să îi susțină și în același timp să îi sărbătorească pe învingători.”

”Echipa noastră dorește să fie cât mai aproape de oameni, dar mai ales de cei care au o sănătate precară, de aceea, noi susținem alături de Brusselles Airport, strângerea de fonduri pentru îi ajuta pe cei care suferă de boala degenerativă, Parkinson”, a mai adăugat aceasta.

Totodată, în aceeași zi, mii de belgieni s-au alăturat inițiative ”Race for the Cure”, cea mai mare cursă de informare și strângere de fonduri pentru cancerul de sân, din lume.

Citiți și: Reprezentantul TAROM la Bruxelles, noul CEO al companiei. Mădălina Mezei: Preiau cu mândrie, dar mai ales cu responsabilitate, manșa companiei

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending