Connect with us

EVENIMENTE

Comisarul european Vytenis Andriukaitis vine la București pentru un dialog cu cetățenii privind viitorul UE. Evenimentul, LIVE VIDEO&TEXT pe CaleaEuropeana.ro (19 octombrie, ora 17:00)

Published

on

Viitorul Uniunii Europene și teme legate de sănătate și siguranța alimentară la nivel european au fost dezbătute în cadrul unui dialogul cu cetățenii pe care comisarul european Vytenis Andriukaitis l-a avut la București, în data de 19 octombrie, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Evenimentul a început de la ora 17:00 și a avut loc în Amfiteatrul Spitalului Universitar de Urgență București (Splaiul Independenței, nr. 169, intrare Amfiteatru).

Dialogul cu cetățenii al comisarului european a fost transmis LIVE VIDEO&TEXT de CaleaEuropeana.ro, atât pe www.caleaeuropeana.ro, cât și pe pagina sa de Facebook.

LIVE TEXT

Comisarul european, Vytenis Andriukaitis, despre rezultatul votului după întrebarea ” Considerați că vocea voastră este auzită?” . Cred că este o mare provocare pentru că mă aflu în România a doua oară iar acesta este al doilea dialog al cetățenilor. Este foarte dificili să combați factorii comportamentali, fumatul, consumul de băuturi alcoolice. Trebuie să înțelegeți că vocea voastră este auzită pentru că aveți aomeni minunați la Bruxelles. Corina Crețu, de exemplu, Adina Vălean, șefa comisiei de dezvoltare a mediului.

Florian Bodog, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Cred că acest rezultat al votului este mai mult sau mai puțin aproapte de realitate. Poate ca individualitate avem o problemă. 

Marius Nica, ministru delegat al Fondurilor europene. Pot spune cu fermitate că România este auzită la nivelul Comisiei Europene. 

Despre diminuarea discrepanței între România și celelalte state europene.

Comiarul european. Aș dori să spun că există difernețe. trebuei să creăm o punte între zonele mai puțin dezvoltate și cele mai dezvotlate pentru că există inegaltiate socială. Știți că în UE sunt peste 100 de milioane de oameni care trăiesc în sărăcie. Este o mare problemă pentru toți, mai ales ca urmare a crizei economice. Acum cifrele macroeconomice se îmbunătățesc, dar trebuie să discutăm detaliat. Vă pot explica ce înseamnă folosirea acestor instrumente la nivel rural. Ne punem întrebarea de ce trebuie să vorbim despre Europa socială?

Ne este greu să observăm nedreptăți sociale. Din cauza multor probleme, diferențelor de salarii. Discutarea acestor probleme este soluția de a reduce aceste diferențe.

Florian Bodog. Nu beneficiem de același tip de tratament pentru că nu sunt înregistrate în România, iar cele care sunt înregistrate pleacă la export. Infrastructura din sănătate este învechită, chiar dacă avem medici bine pregătiți. Putem folosi intrumentele europene, fondurile europene. Pentru acest lucru am colaborat foarte strâns cu Ministerul Fondurilor Europene. Este foarte adevărat că bugetul de stat suportă foarte mult. 

Marius Nica. Reducerea declajelor nu este un lucru ușor. În sectorul de sănătate a fost o luptă acerba pentru aceste fonduri. 

Despre alocarea mai multor bani pentru statele sărace.

Comisarul european. Avem nevoie de bani pentru toate sectoarele. Dacă examinăm bugetul UE, putem să vedem și bugetele naționale. Știți că se vorbește de ocntrabandă cu țigarete. Toate statele din UE sunt încradate în grupul donatorilor și în grupul celor care primesc. Donatorii vor spune că vor dori mai mult. De ce avem nevoie de fonduri de coeziune, structurale europene? Știm că trebuie să sprijinim statele mai sărace pentru a ajunge la convergența cu celelalte state mai dezvoltate. Mi-ar plăcea să existe accize mai mari asupra alcoolului și tutunului. Nu este însă ușor să procedăm și așa. Trebuie să discutăm împreună aceste chestiuni. În acest caz este foate important că suntem într-o poziției ciudată. Marea Britanie a decis să părăsească UE, lucru care duce la o scădere cu 10.7% a bugetului Uniunii. 

După cum știți, Jean-Claude juncker a spus că România și Bulgaria ar trebui să fie în Schengen. Asta înseamnă că vocea dumneavoastră este auzită. 

Marius Nica. Au existat anumite situații cand România nu a discutat de pe picior de egalitate. Atunci când ești o țară puternică, negociezi de pe o poziție de forță. Alocarea ofndurilor se face după reguli prestabilite pe care toate statele le respectă. 

Comisarul european. Cine a gestionat fondurile regionale europene? Doamna comisar european Corina Crețu. Cine a răspuns de PAC? Tot România. Cred că situația este ușor ciudată. Nu faceți o separare între Bruxelles și ne-Burxelles. Suntem toți pe aceeași corabie. Vă rog să nu creați aceste spărturi artificiale între Bruxelles și statele membre pentru că voacea dumneavoastră este auzită la Bruxelles. Există o singură cale de a fi european, că suntem cu toții răspunzători. 

Despre dublul standard privind alimentele și noutățile pe care le are Comsia Europeană. 

Comisarul european. Eu nu sunt de acord cu acest dublu standard. Acest tip de calitate, duală, este foarte complicat. Intră foarte multe chestiuni în discuție. Am cerut statelor să facă o evaluare și am oferit fonduri, însă numai 8 au prezentat rezultatele. Trebuie să avem o metodologie comună care să fie aplicată în toate statele membre. Alimentele cu o calitate îndoielnică afectează sănătatea oamenilor. Trebuie să încurajăm statele să își folosească instrumentele de reglementare. Austria, de exemplu, a spus că în cârnați trebuie să existe 70% carne. 

Trebuie să cerem și organizațiilor de consumatori, să ia cuvântul, să discute. Noi cerem statelor membre să vină cu dovezi. Niciun stat membru nu a spus că un ingredient este nesigur. Dar cum poți scurta lanțul alimentar? Pentru că dacă faci acest lucru, trebuie folosiți conservanți alimentari. 

Florian Bodog. Ca structură a noastră, inspecția urmărește aceste aspecte. Pot spune că, dacă suntem cetățeni europeani, trebuie să avem acces la același tip de produs din punct de vedere calitativ și la același preț.

Despre încercarea României de a introduce peste 50% produse locale, fiind blocată de Comisia Europeană.

Comisarul european. Dacă măsurile nu sunt proporționale, înseamnă că sunt împotriva competiției. Nicio țară nu are dreptul să scadă concurența pe piață. Nu este vorba despre birocrații de la Bruxelles. România produce mâncare bună pe care dumneavoastră o puteți vinde Lituaniei. Numai că trebuie să convenim asupra unor standarde comune alimentare. Vreau să vă atrag atenția asupra scandalului privind fibronilul, un pesticid care nu poate fi folosit. Totuși, anumite persoane le-au folosit iar ouăle au fost contaminate. Nu înseamnă că birocrații fac asta. Sunt controale. 

Despre viitorul UE în contextul Brexit. 

Comisarul european. Eu nu sunt cetățean al Regatului Unit și nu vă pot explica de ce au votat așa. Este dureros. Aș dori să le spun celor din Regatul Unit: gândiți-vă cât de grea este situația de astăzi. Să construim poduri noi. Criza ucraineană este foarte dureroasă pentru noi. Din păcate, o parte a societății a luat această hotărâre. Este foarte simplu să se arunce gaz pe foc, dar este foate greu să se stingă. Îmi place ideea construirii unei noi convenții europene. Avem multe dezbateri în Paralamentul European, până în 2018 când au loc noi alegeri. 

Despre lista de medicamente esențiale care este extrasă din legislația românească. 

Comisar european. Avem tratatul de la Lisabona care consfințește asistența medicală. UE nu poate interveni în fixarea prețurilor la nivel de țară. Când vorbim despre produse farmaceutice și prețuri, industria de restort are o piața de desfacere peste tot în lume. 

Despre cum poate ajuta CE să scăpăm de corupția din sistemul sanitar. 

Comisar european. Știu că România are de mulți ani un program anticorpuție. Trebuie să folosiți diferite instrumente. Corupția este, din păcate, peste tot în lume. Dar nivelul de corupție este mai mare sau mai mic. Purtăm discuții, dezbateri. Guvernul României a înțeles foarte bine această temă. În vremea mea, existau studenți care au început această acțiune, cu mâinile curate. 

Marius Nica. A afectat și fondurile europene. Neexistând aceste mecanisme de verificare și control am fost vulnerabili. Dacă am fi fost mai inteligenți, România ar fi putut absorbi aproape de 100%. 

Florin Bodog. Fiecare spital are implementară politica de a preveni plata informală. Am început să luăm măsuri pentru a preveni aceste aspecte. Organizăm proceduri de licitație la nivel național. Avem în plan ca toate procedurile de achiziționare să se centralizeze la nivelul ministerului. La absolut toate toate procedurile am simulat o procedură de licitație pentru ca toată lumea să vină să facă comentarii. 

Despre permiterea utilizării de pesticid. 

Comisar european. Există derogări. Există fotografii luate de pe teren. Reglementările permit să se facă astfel de derogări. Comisia a început să interzică trei neonicotinoide. Nu toate pesticidele sunt periculoase. Știu că dacă folosesc penicilină pot apărea efecte adverse. Se reglemntează calitatea, cantitatea. 

Așteptăm în ceea ce privește glifosatul ce spune majoritatea calificată. Știu că oamenii de știință au făcut analize pe glifosat. 

Despre o posibilă strategie pentru a preveni îmbolnăvirea oamenilor, având în vedere că peste 70% sunt provocare de o alimentație proastă. 

Florian Bodog. Avem un capitol de prevenție în noua lege. 

Cuvânt de încheiere 

Marius Nica. Genul acesta de dezbateri este foarte important și și mass media joacă un rol foarte important. 

Comisarul european. Să continuăm dialogurile. 

Cei interesați să ia parte la eveniment o pot face prin completarea formularului de înscriere, până cel târziu în data de 19 octombrie 2017, ora 12:00. 

De asemenea, participarea la dialog se poate face și prin dezbatere on-line, prin intermediul rețelelor sociale Facebook și Twitter, folosind #EUdialogues și #FutureOfEurope.

Dialogul cu cetățenii este, astfel, cel de-al optulea eveniment de acest tip organizat în România în acest an după dialogurile la care au participat, la București, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, și președintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz; la Cluj-Napoca, unde a luat parte comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, la Zalău, unde au participat Corina Crețu și ministrul român al fondurilor europene, Rovana Plumb, și la Iași, unde a luat parte comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

#EuropeniîmpotrivaCOVID19: Biroul Parlamentului European în România organizează un webinar privind sprijinul UE acordat cetățenilor europeni în contextul pandemiei de COVID-19 (LIVE 19 mai, ora 10:30)

Published

on

Biroul Parlamentului European în România organizează marți, 19 mai, o dezbatere online privind sprijinul Uniunii Europene acordat cetățenilor europeni și importanța măsurilor luate la nivel european pentru depășirea consecințelor economice și sociale ale pandemiei de COVID-19. La webinar vor lua parte trei eurodeputați români – Siegfried Mureșan (Grupul Partidului Popular European), Carmen Avram (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Dacian Cioloș (Renew Europe). Cei trei eurodeputați români vor prezenta exemple concrete de măsuri de sprijin în interesul cetățenilor și importanța combaterii informațiilor și a știrilor false privind lipsa de acțiune a instituțiilor europene.

Evenimentul intitulat “Sprijinul UE pentru cetățeni și economice și combaterea știrilor false” va fi transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Discuțiile vor fi moderate de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

Întrebările din partea celor interesați să urmărească dezbaterea pot fi trimise pe www.sli.do – event code #Europa până la data de 19 mai 2020, ora 11:30.

Confruntate cu o dublă criză (sanitară și economică) fără precedent în istoria proiectului de integrare europeană, instituțiile Uniunii Europene și statele membre au trecut în ultimele două luni de la măsuri, în primă instanță, naționale și necoordonate, la acțiuni concertate comune care au readus solidaritatea în centrul deciziilor luate. Instituțiile Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul – și-au dedicat eforturile în lupta împotriva răspândirii coronavirusului, oferind ajutor statelor membre și cetățenilor pentru a face față crizei sanitare și economice cu care se confruntă.

Cel mai recent, în cursul unei sesiune plenare organizată în perioada 13-15 mai, Parlamentul European a adoptat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție legislativă prin care solicită Comisiei Europene să prezinte o propunere pentru un plan de urgență privind Cadrul Financiar Multianual până la 15 iunie 2020, subliniind că există riscul ca următorul buget pe termen lung al UE să nu intre în vigoare la 1 ianuarie 2021,. Într-o altă rezoluție politică separată, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene să prezinte un pachet masiv de redresare economică, anume un fond european de relansare ca parte a unui pachet global menit să ofere un impuls pentru investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro.

În cadrul sesiunii plenare menționate, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene să impună sancțiuni și să oprească plățile de fonduri UE către Ungaria dacă statul de drept nu este respectat. Europarlamentarii au subliniat faptul că măsurile de urgență luate de guvernul maghiar pentru a combate pandemia de COVID-19, inclusiv declararea stării de urgență pe durată nedeterminată, nu sunt în conformitate cu normele UE și au atras atenția asupra riscului din ce în ce mai mare la adresa democrației.

Totodată, în Parlamentul European a fost discutate eforturile Uniunii Europene privind accelerarea dezvoltării unui vaccin împotriva COVID-19, având în vedere donațiile de 7,4 miliarde de euro strânse de Comisia Europeană la teledonul organizat la 4 mai.

Anterior, în cursul unei sesiuni plenare extraordinare organizată la 16-17 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde printr-un vot prin procedură de urgență pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene și adoptat deja de Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, Parlamentul European a dat undă verde și pentru utilizarea flexibilă a fondurilor UE pentru combaterea impactului provocat de noul coronavirus, măsuri solicitate și de România, și a adoptat măsuri speciale de ajutor alimentar și asistență pentru persoanele aflate în dificultate. 

În egală măsură, Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție politică referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat, europarlamentarii au subliniat că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”.

Totodată, Parlamentul European desfășoară și o serie de acțiuni în spiritul solidarității europene. Mai întâi, Parlamentul European a oferit municipalității și autorităților din Bruxelles posibilitatea de a utiliza una din clădirile sale, clădirea Helmut Kohl, precum și o flotă de 100 de vehicule a instituției, în lupta împotriva noului coronavirus. Aceeași clădire va funcționa ca reședință temporară pentru 100 de femei vulnerabile.

De asemenea, sediul Parlamentului European din Strasbourg a devenit centru de depistare COVID-19, capacitatea de testare urmând a ajunge la 2.000 de teste pe zi.

Nu în ultimul rând, bucătăria Parlamentului European a început să ofere 1000 de mese pe zi pentru personalul din sănătate din Bruxelles și pentru oamenii nevoiași.

Continue Reading

EVENIMENTE

#EuropeniîmpotrivaCOVID19: Biroul Parlamentului European în România organizează un webinar privind răspunsul coordonat al UE la pandemie (LIVE 29 aprilie, ora 10:30)

Published

on

Biroul Parlamentului European în România organizează miercuri, 29 aprilie, o dezbatere online privind răspunsul coordonat al Uniunii Europene la pandemia de coronavirus și acțiunile Parlamentului European. La webinar vor lua parte trei eurodeputați români – Cristian Bușoi (Grupul Partidului Popular European), Victor Negrescu (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților) și Ramona Strugariu (Grupul Renew Europe).

Evenimentul va fi transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Discuțiile vor fi moderate de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

 

Întrebările din partea celor interesați să urmărească dezbaterea pot fi trimise începând de luni, 27 aprilie, până pe 29 aprilie (ora 11:00) prin intermediul Sli.do (accesați site-ul www.slido.com și introduceți codul evenimentului #A729).

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Confruntate cu o dublă criză (sanitară și economică) fără precedent în istoria proiectului de integrare europeană, instituțiile Uniunii Europene și statele membre au trecut în ultimele două luni de la măsuri, în primă instanță, naționale și necoordonate, la acțiuni concertate comune care au readus solidaritatea în centrul deciziilor luate. Instituțiile Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul – și-au dedicat eforturile în lupta împotriva răspândirii coronavirusului, oferind ajutor statelor membre pentru a face față crizei sanitare și economice cu care se confruntă.

Cel mai recent, în cursul unei sesiuni plenare extraordinare organizată la 16-17 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde printr-un vot prin procedură de urgență pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene și adoptat deja de Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, Parlamentul European a dat undă verde și pentru utilizarea flexibilă a fondurilor UE pentru combaterea impactului provocat de noul coronavirus, măsuri solicitate și de România, și a adoptat măsuri speciale de ajutor alimentar și asistență pentru persoanele aflate în dificultate. 

În egală măsură, Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție politică referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat, europarlamentarii au subliniat că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”.

Totodată, Parlamentul European desfășoară și o serie de acțiuni în spiritul solidarității europene. Mai întâi, Parlamentul European a oferit municipalității și autorităților din Bruxelles posibilitatea de a utiliza una din clădirile sale, clădirea Helmut Kohl, precum și o flotă de 100 de vehicule a instituției, în lupta împotriva noului coronavirus. Aceeași clădire va funcționa ca reședință temporară pentru 100 de femei vulnerabile.

Ulterior, președintele PE David Sassoli a anunțat că sediul Parlamentului European de la Strasbourg va fi transformat în centru de depistare și consultanță COVID-19.

Nu în ultimul rând, bucătăria Parlamentului European a început să ofere 1000 de mese pe zi pentru personalul din sănătate din Bruxelles și pentru oamenii nevoiași.

Continue Reading

EVENIMENTE

LIVE ora 14:30 – New Strategy Center organizează o conferință online privind provocările COVID-19 la adresa Occidentului. Invitat special: Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München

Published

on

© Munich Security Conference

Think tank-ul New Strategy Center organizează miercuri, 15 aprilie, o conferință online dedicată provocărilor reprezentate de pandemia COVID-19 pentru lumea democratică, invitatul special al dezbaterii fiind ambasadorul Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München.

Dezbaterea intitulată “The Challenges of the Pandemic to the Democratic World” va fi transmisă LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană, de la ora 14:30.

Evenimentul va fi moderat de ambasadorul Sorin Ducaru, președintele onorific al Consiliului Științific al New Strategy Center și directorul SATCEN, Centrul satelitar al Uniunii Europene.

Ambasadorul Wolfgang Ischinger este un diplomat și avocat german.

El a deținut mai multe funcții importante în Ministerul german al Afacerilor Externe și a fost ambasador la Washington D.C. și la Londra.

Din 2008, este președintele Conferinței de Securitate de la München. Publicația The Economist l-a descris drept „cel mai bine conectat fost diplomat al Germaniei”.

Anul trecut, în august, ambasadorul Ischinger a lansat la București ediția românească a cărții sale, “Lumea în pericol. Germania și Europa în perioade incerte ”, un proiect editorial realizat în cadrul parteneriatului dintre New Strategy Center și Curtea Veche Publishing.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending